159,180 matches
-
care administrează senioriile. Primarii sunt aleși direct începând cu anul 2015, până atunci ei fiind aleși de consiliu. Senioriile, în număr de peste 500, sunt cele mai mici unități administrative și nu joacă niciun rol politic. Ele furnizează serviciile publice necesare cetățenilor aproape de domiciliul lor; de exemplu, în zonele rurale, senioriile țin registrul stării civile. Ele sunt mai active în sectorul social: identifică familiile sau persoanele nevoiașe și le distribuie ajutoare sociale sau organizează alte forme de ajutorare. Deși senioriile au potențialul
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
-lea până în ajunul celui de al Doilea Război Mondial. Înainte de război, populația evreiască din afara regiunii Vilnius (care pe atunci făcea parte din Polonia), număra circa 160.000 de persoane. În septembrie 1939, zeci de mii de evrei polonezi au devenit cetățeni lituanieni după ce sovieticii au transferat regiunea Vilnius (a fostului stat polonez) la Lituania și alți evrei s-au refugiat aici în perioada dinainte de iunie 1941. Din cei aproximativ 220.000 de evrei care trăiau în Republica Lituania în iunie 1941
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
iunie 1941. Din cei aproximativ 220.000 de evrei care trăiau în Republica Lituania în iunie 1941, aproape toți au fost în timpul Holocaustului. Comunitatea număra aproximativ 4.000 de persoane la sfârșitul anului 2009. Potrivit Sondajului Eurobarometru 2005, 49% dintre cetățenii lituanieni au răspuns că „cred că există un Dumnezeu”, 36% au răspuns că „cred că există un fel de spirit sau forță vitală”, iar 12% au spus că „nu cred că există nici un fel de spirit, dumnezeu, sau forță vitală
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
și circa 945 au fost împușcați. Sub ocupație germană, Letonia a fost administrată ca parte a "Reichskommissariat Ostland". Trupe letone paramilitare și de poliție auxiliară înființate de autoritățile de ocupație au participat și ele la Holocaust. Peste 200.000 de cetățeni letoni au murit în al Doilea Război Mondial, inclusiv circa 75.000 de evrei letoni uciși în timpul ocupației naziste. Soldați letoni au luptat de ambele părți în conflict, inclusiv 140.000 de oameni din Legiunea Letonă a Waffen-SS, majoritatea recrutați
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
într-un referendum consultativ. Frontul Popular din Letonia a susținut că toți locuitorii permanenți vor fi eligibili pentru cetățenie. Cetățenia universală pentru toți rezidenții nu a fost însă adoptată imediat. Cetățenia a fost acordată la început doar celor ce fuseseră cetățeni letoni la data pierderii independenței în 1940 și urmașilor lor, în timp ce veneticii veniți în timpul ocupației și urmașii lor fără legături de familie cu vechea populație au căpătat statut de imigranți. Ca urmare, majoritatea celor ce nu erau etnici letoni nu
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
veniți în timpul ocupației și urmașii lor fără legături de familie cu vechea populație au căpătat statut de imigranți. Ca urmare, majoritatea celor ce nu erau etnici letoni nu au primit cetățenie, întrucât nici ei și nici părinții lor nu fuseseră cetățeni letoni, devenind apatrizi sau cetățeni ai altor republici sovietice. În 2011, majoritatea apatrizilor dăduseră examene de naturalizare și primiseră cetățenie letonă. Rămân însă 290.660 de persoane fără cetățenie, reprezentând 14,1% din populație, care nu au drept de vot
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
lor fără legături de familie cu vechea populație au căpătat statut de imigranți. Ca urmare, majoritatea celor ce nu erau etnici letoni nu au primit cetățenie, întrucât nici ei și nici părinții lor nu fuseseră cetățeni letoni, devenind apatrizi sau cetățeni ai altor republici sovietice. În 2011, majoritatea apatrizilor dăduseră examene de naturalizare și primiseră cetățenie letonă. Rămân însă 290.660 de persoane fără cetățenie, reprezentând 14,1% din populație, care nu au drept de vot în Letonia. Republica Letonia a
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
în anii 1990, aderarea la NATO și la Uniunea Europeană, au fost îndeplinite în 2004. Summitul NATO din 2006 a avut loc la Riga. Mulți rusofoni s-au opus legilor limbii și cetățeniei. Cetățenia nu a fost extinsă automat și foștilor cetățeni sovietici stabiliți în timpul ocupației, sau persoanelor descendente ale acestora care nu aveau strămoși băștinași. Totuși, copiii născuți pe teritoriul țării după independență primesc automat cetățenia. Circa 72% din cetățenii letoni sunt etnici letoni, iar 20% sunt ruși; mai puțin de
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
limbii și cetățeniei. Cetățenia nu a fost extinsă automat și foștilor cetățeni sovietici stabiliți în timpul ocupației, sau persoanelor descendente ale acestora care nu aveau strămoși băștinași. Totuși, copiii născuți pe teritoriul țării după independență primesc automat cetățenia. Circa 72% din cetățenii letoni sunt etnici letoni, iar 20% sunt ruși; mai puțin de 1% din rezidenții fără cetățenie sunt letoni, iar 71% sunt ruși. Guvernul a denaționalizat proprietățile private confiscate de sovietici, retrocedându-le sau despăgubindu-i pe proprietarii de drept, și a
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
de etnici ruși, care a primit drepturile de bază conform Constituției și legilor internaționale pentru drepturile omului ratificate de legislativul leton. Circa 270.000 de rezidenți fără cetățenie - între care apatrizi - au un acces limitat la unele drepturi politice - doar cetățenilor li se permite să participe la alegerile parlamentare sau locale, deși nu există limitări cu privire la aderarea la partide politice sau alte organizații politice. În 2011, înaltul comisar al OSCE pentru minorități naționale „a cerut letoniei să permită rezidenților fără cetățenie
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
fi schimbat însă rezultatul scrutinului. Cea mai mare religie în Letonia este creștinismul (79%), deși doar circa 7% din populație merge regulat la slujbele religioase. Cele mai mari culte creștine erau în 2011: În sondajul Eurobarometru pe 2010, 38% din cetățenii letoni au răspuns că „cred că există un dumnezeu”, iar 48% că „cred că există un fel de spirit sau forță vitală”, iar 11% au afirmat că „nu cred ca există niciun fel de spirit, dumnezeu sau forță vitală”. Luteranismul
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
Isonzo. Până la sfârșitul anului, în urma operațiunilor rezultă 173 000 de italieni și 131 000 de austrieci morți. Pe 7 mai, submarinele germane scufundda transatlanticul britanic Lusitania în largul coastelor irlandeze, provocând moartea a 1198 de pasageri, dintre care 128 erau cetățeni americani. Germania va fi aspru condamnată și se va produce o largă emoție în rândul opiniei publice americane care va juca un rol decisiv în intrarea SUA în război. În primăvara 1915, Antanta are parte de una dintre cele mai
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
o stare deplorabilă. După 1915, muncitorii industriali au fost lăsați la vatră și au fost recrutați țăranii. În Marea Britanie se desfășurase automobilizarea , coexistența cu persuasiunea și coerciția. Marea Britanie era liberală și individualista. Dacă la început a fost o automobilizare căci cetățenii britanici răspundeau pozitiv, ulterior avea să se aplice înrolarea obligatorie. Unul dintre momentele de cotitură a fost criză munițiilor din primăvara anului 1915. Statul intervenea pentru a redirecționa economia. Izbucniseră tensiuni între militari și civili. Conducerea civilă își impunea oportunitățile
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
introdus înrolarea obligatorie. Propagandă a fost limitată, cu excepția temelor legate de scufundarea vasului Lusitania sau invazia belgiană. Mobilizarea se făcea prin intermediul intelectualilor care se raliau cauzei naționaliste. Se manifestă fenomenul de rezistență împotriva serviciului militar obligatoriu pe motive de conștiință. Cetățenii care refuzau să înceapă serviciul militar erau dați în judecată de către stat. Mulți refuzau să ucidă din motive de conștiință. Informațiile provenite dinspre front erau atent monitorizate. Marea Britanie era extrem de vulnerabilă într-un război de lungă durată din perspectiva aprovizionării
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
rechiziționări masive. Avem de-a face cu totalizarea războiului prin politici economice. Populația nu trebuie să trăiască într-o zonă ocupată pentru a deveni victima, dacă are naționalitatea incorectă, nepotrivită putea fi afectată. Este vorba despre inamicul intern, în general cetățenii statelor inamice. Acești civili devin ținta unor politici restrictive, li se interzice să facă afaceri și limitată libertatea de mișcare. Mai ales bărbații pe parcursul războiului sunt internați în lagăre de prizonieri de război. Una dintre tendințe este aceea a totalizării
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
și au avut condiții de detenție dure. 100 000 de români sunt luați prizonieri de către germani. Imaginea lor este forțe rea în Germania - sunt trădători și în Germania apare un scandal în momentul în care românii se decid să interneze cetățenii germani și austrieci din România undeva în Ialomița. În al treilea rând, Germania se află în criză alimentară profundă. Statul român nu este capabil să acționeze prin intermediul Crucii Roșii , neavând resursele la dispoziție, prizonierii se văd lipsiți de ajutor atât
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
La ea însă aveau acces doar cei bogați. A treia modalitate oficială era împrumutul. A crescut de 11 ori în Marea Britanie și de 5 ori în Franța. Principala sursă depindea de la stat la stat. Germania și Austro-Ungaria efectuau împrumuturi interne. Cetățenii loiali statului achiziționaseră titluri de stat în număr mare. În Rusia, împrumuturile erau imposibil de realizat datorită sărăciei populației și lipsei încrederii în stat. Germania nu avea de unde să se împrumute pe plan extern, dar împrumuta Austro-Ungaria și Bulgaria. Armata
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
ortodoxe din Imperiul Otoman, indiferent dacă era sau nu grecească. Deși statul otoman nu a obligat pe cei ce nu erau musulmani să se convertească la Islam, creștinii se confruntau cu diferite tipuri de discriminări care le confereau statut de cetățeni de rang inferior ai Imperiului Otoman. Discriminările împotriva creștinilor, în special când erau combinate cu rele tratamente aplicate de autoritățile otomane locale, au dus la unele convertiri de fațadă la Islam. În secolul al XIX-lea, numeroși „cripto-creștini” s-au
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
de ramurile executivă și legislativă, și cuprinde trei curți supreme: (Άρειος Πάγος), (Συμβούλιο της Επικρατείας) și (Ελεγκτικό Συνέδριο). Sistemul judiciar este format și din instanțe civile, care judecă cauze civile și penale, și din instanțe administrative, care judecă dispute între cetățeni și autoritățile administrative grecești. Politica externă a Greciei se efectuează prin , al cărui actual ministru este de la PASOK. Grecia a dezvoltat o politică regională al cărui obiectiv este promovarea păcii și stabilității în Balcani, în bazinul Mediteranei, și în Orientul Mijlociu
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
țară. Un studiu al Observatorului Mediteranean pentru migrație susține că recensământul din 2001 a înregistrat 762.191 de persoane fără cetățenie greacă ce trăiau în Grecia, ceea ce ar constitui circa 7% din totalul populației. Dintre rezidenții străini, 48.560 erau cetățeni ai altor state din UE sau din și 17.426 erau ciprioți cu statut privilegiat. Majoritatea provin din țări est-europene extracomunitare: Albania (56%), Bulgaria (5%) și România (3%), în timp ce imigranții din statele fostei URSS (Georgia, Rusia, Ucraina, Moldova, etc.) compuneau
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
află în marile centre urbane, în principal în Atena, cu 132.000 de imigranți, adică 17% din populația locală, urmată de Salonic, cu 27.000 de imigranți, adică 7% din populația locală. Există și un număr considerabil de etnici greci cetățeni străini proveniți din minoritățile grecești din Albania și din fosta Uniune Sovietică. Grecia, împreună cu Italia și cu Spania, se confruntă cu un mare influx de imigranți ilegali ce încearcă să pătrundă în UE prin țară. Imigranții ilegali ce pătrund în
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
Constituția Greciei recunoaște creștinismul ortodox drept religie „predominantă” în țară, garantând însă libertatea religioasă pentru toată lumea. Guvernul grec nu ține statistici privind grupurile religioase și la recensăminte nu se înregistrează afilierea religioasă. Conform Departamentului de Stat american, circa 97% din cetățenii greci se identifică drept creștini ortodocși. Într-un sondaj Eurobarometru efectuat în 2010 de Eurostat, 79% din cetățenii greci au răspuns că „cred că există un Dumnezeu”. Conform altor surse, 15,8% din greci se autodescriu drept „foarte religioși”, cel
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
nu ține statistici privind grupurile religioase și la recensăminte nu se înregistrează afilierea religioasă. Conform Departamentului de Stat american, circa 97% din cetățenii greci se identifică drept creștini ortodocși. Într-un sondaj Eurobarometru efectuat în 2010 de Eurostat, 79% din cetățenii greci au răspuns că „cred că există un Dumnezeu”. Conform altor surse, 15,8% din greci se autodescriu drept „foarte religioși”, cel mai ridicat procent din toate țările europene. Acest sondaj a găsit și că doar 3,5% nu au
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
populației), dar astăzi comunitatea evreiască din Grecia, care a supraviețuit ocupației germane și Holocaustului din timpul celui de al Doilea Război Mondial, este estimată la circa 5.500 de persoane. Biserica Romano-Catolică are circa 50.000 de credincioși în rândul cetățenilor greci și comunitatea de imigranți romano-catolici numără circa 200.000 de persoane. Dintre grecii ortodocși, circa 500.000 sunt . Protestanții, în care se includ și , au circa 30.000 de credincioși. Bisericile penticostale ale Sinodului Grec al Bisericii Apostolice au
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
de stat ba'athistă din 1963, de pe urma căreia Partidul Ba'athist a ajuns la putere, menținându-se acolo până acum. Siria s-a aflat sub Dreptul de Urgență din 1963 până în 2011, suspendând în mod efectiv cele mai multe protecții constituționale pentru cetățeni, iar sistemul său de guvernământ este considerat nedemocratic. Bashar al-Assad a devenit președinte în 2000, fiind precedat de tatăl său Hafez al-Assad, care a fost în funcție din 1970 până în 2000. În afară de Națiunile Unite, Siria mai este membră a unei
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]