158,017 matches
-
într-o a doua continuare intitulată " Poetul" (sau "Un poet") în care personajul principal urma să fie tânărul Mihai Comăneșteanu, îndrumat în viață de învățăturile primite în copilărie de la baciul Micu.<ref name="Bucuța 1/1936 96-98">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, pp. 96, 98.</ref> „Rezervele d-Voastre, cu privire la desfășurarea lăturalnică a caracterelor secundare, le împărtășesc și eu, ba încă atât de mult
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
în întâia și a 2-a generație”, îi scria el lui Maiorescu, dezvăluindu-și intenția de a prezenta detaliat și subiectiv conflictul social între clasa boierească și burghezia în plină formare.<ref name="Bucuța 1/1936 96">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, p. 96.</ref> Romanul "Tănase Scatiu" a fost scris în 1895 la Roma, unde autorul îndeplinea funcția de secretar al Legației Române
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
80 de pagini îndesate; conflictul dintre țărani și arendași urma să se finalizeze în noul roman, iar autorul afirma că el îi vedea pe țărani interesanți doar ca o masă colectivă,<ref name="Bucuța 1/1936 98-99">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, pp. 98-99.</ref> refuzând să-i individualizeze ca „țărani de carnaval” ca Ioan Slavici și „ființe histerice și românești” ca I.L. Caragiale
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
românești” ca I.L. Caragiale. Finalul violent al romanului i-a fost inspirat autorului de o întâmplare reală prezentată într-un articol din "România liberă". Scrierea romanului a fost finalizată la Roma la începutul lui octombrie 1895, iar autorul l-a trimis Mariei Negruzzi pentru a fi publicat.<ref name="Bucuța 1/1936 100">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, p. 100.</ref> Romanul a fost
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
reală prezentată într-un articol din "România liberă". Scrierea romanului a fost finalizată la Roma la începutul lui octombrie 1895, iar autorul l-a trimis Mariei Negruzzi pentru a fi publicat.<ref name="Bucuța 1/1936 100">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, p. 100.</ref> Romanul a fost publicat pentru prima oară sub formă de foileton în perioada noiembrie 1895 - februarie 1896 (nr. 11-12
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
menționând că „situația și caracterele sunt clare și interesante” și găsind asemănări între Tănase Scatiu și unii oameni politici și de cultură din România (într-o scrisoare din 6/18 noiembrie 1895).<ref name="Bucuța 10/1936">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Titu Maiorescu lui Duiliu Zamfirescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 10, 1 octombrie 1936, p. 147.</ref> Tot el i-a reproșat autorului că exprimarea lui Tănase Scatiu este prea mitocănească.<ref name="Bucuța 1/1936
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
Duiliu Zamfirescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 10, 1 octombrie 1936, p. 147.</ref> Tot el i-a reproșat autorului că exprimarea lui Tănase Scatiu este prea mitocănească.<ref name="Bucuța 1/1936 101">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul III, nr. 1, 1 ianuarie 1936, p. 101.</ref> Formația sa ideologică de junimist l-a îndreptat pe autor spre romanul social, fiind prezentat conflictul ce opune două
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
se remarcă prin vitalitatea rudimentară evidențiată în momentele de mânie, în dansul chindiei de la zaiafetul organizat cu ocazia primirii ministrului sau în gesturile exagerate de durere exhibate la înmormântarea Tincuței. Liniștit și lucid, el își arată caracterul meschin atunci când își trimite sluga să ia pe ascuns pielea armăsarului Forgaș, pe care îl împușcase mai înainte, sau când îl îngrijorează, la priveghi, curgerea seului de la lumânări pe covor. Tănase Scatiu este singurul personaj autentic al romanului, celelalte personaje fiind descrise prea superficial
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
află neoficial că Roanoke a devenit un pion central în lupta dintre Conclav și Uniunea Colonială. Primul dorește distrugerea coloniei pentru a spăla rușinea generalului Gau, în timp ce a doua dorește același lucru pentru a sensibiliza celelalte colonii umane de a trimite cât mai mulți recruți pentru bătălia cu Conclavul. El apelează la o lovitură riscantă: o trimite pe Zoë, împreună cu cei doi obini, să-l avertizeze pe generalul Gau despre un complot pus la cale pentru asasinarea lui, complot despre care
Povestea lui Zoë () [Corola-website/Science/334054_a_335383]
-
Primul dorește distrugerea coloniei pentru a spăla rușinea generalului Gau, în timp ce a doua dorește același lucru pentru a sensibiliza celelalte colonii umane de a trimite cât mai mulți recruți pentru bătălia cu Conclavul. El apelează la o lovitură riscantă: o trimite pe Zoë, împreună cu cei doi obini, să-l avertizeze pe generalul Gau despre un complot pus la cale pentru asasinarea lui, complot despre care aflase de la Forțele Speciale. Gestul său atrage aprecierea lui Gau și ura facțiunii din Conclav care
Povestea lui Zoë () [Corola-website/Science/334054_a_335383]
-
a maturizării într-un cadru general deja cunoscut” și îl aseamănă cu Heinlein. În "Strange Horizons", Richard Larson caracterizează romanul drept „o lectură agreabilă, deoarece John Scalzi este un animator care-și arată talentul când descrie intrigi complexe și-și trimite personajele să se descurce în ițele lor”.
Povestea lui Zoë () [Corola-website/Science/334054_a_335383]
-
întreruperi datorită satisfacerii stagiului militar. Își susține examenul de absolvire în 1941. Se căsătorește în 1941, iar în 1948 i se naște fiica, Dorina. După absolvire a lucrat pentru scurt timp la DURA și la . În 1942 este mobilizat și trimis pe front, dar se întoarce și între 1943-1951 este angajat la CFR. Acolo realizează "Sudura electrică a firelor de telecomunicații" și "Instalația de teleconferință telefonică", premiate în 1949. În 1948 devine profesor suplinitor la IPT la disciplina „Tehnica curenților slabi
Alexandru Rogojan () [Corola-website/Science/334089_a_335418]
-
spațiul cosmic din afara sistemului solar. După ce a intrat în sistemul lui Jupiter în 1979 și sistemul lui Saturn în 1980, principala misiune a fost declarată îndeplinită pe 20 noiembrie același an. Voyager 1 a fost prima sonda spațială care a trimis imagini detaliate a celor două planete și a lunilor lor. Călătorind cu o viteză de 64000 de km pe oră este obiectul creat de om cel mai îndepărtat de Pământ și primul care a părăsit Sistemul Solar. Misiunea i-a
Un punct azuriu () [Corola-website/Science/334085_a_335414]
-
îi promite lui Titu Maiorescu într-o scrisoare scrisă de la Porto d'Anzio la 31 august 1891 că va începe să lucreze la un roman pe care îl considera foarte interesant.<ref name="Bucuța 9/1935 586">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 9, 1 septembrie 1935, p. 586.</ref> Căldurile insuportabile de la începutul verii anului 1892 îi creează lui Duiliu Zamfirescu o stare de plictiseală. Diplomatul citește fără
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
cu lungi șesuri de țară, dar toate învăluite într'o pâclă ca de Bărăgan”, i se confesează el lui Titu Maiorescu într-o scrisoare scrisă la Roma la 12 mai 1892.<ref name="Bucuța 9/1935 596">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 9, 1 septembrie 1935, p. 596.</ref> Scriitorul îi scrie ministrului de externe Alexandru N. Lahovari, rugând să fie înaintat în funcție, dar, în loc să-l înainteze
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
externe Alexandru N. Lahovari, rugând să fie înaintat în funcție, dar, în loc să-l înainteze, ministrul îl transferă în iunie 1892 ca secretar de legație la Atena, cauzându-i o nemulțumire profundă.<ref name="Bucuța 9/1935 597-599">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 9, 1 septembrie 1935, pp. 597-599.</ref> Duiliu Zamfirescu a început să scrie acest roman în vara anului 1892, după ce fusese transferat la Atena. Romanul a
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
9, 1 septembrie 1935, pp. 597-599.</ref> Duiliu Zamfirescu a început să scrie acest roman în vara anului 1892, după ce fusese transferat la Atena. Romanul a purtat inițial titlul "Pe Arătură".<ref name="Bucuța 10/1935 123">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 123.</ref> Scrierea a fost întreruptă o perioadă ca urmare a transferării lui Duiliu Zamfirescu, începând cu 3 noiembrie 1892, ca
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
năzuință de formă națională, — având ca inspirație morală un realism trist, o viață uniformă dar senină a muncitorului de pământ”, potrivit propriei mărturisiri făcute într-o scrisoare din 22 februarie 1893.<ref name="Bucuța 10/1935 131">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 131.</ref> Scriitorul a cercetat asemănările dintre firea țăranului rus (din romanele lui Lev Tolstoi) și firea țăranului român, concluzionând că
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
p. 131.</ref> Scriitorul a cercetat asemănările dintre firea țăranului rus (din romanele lui Lev Tolstoi) și firea țăranului român, concluzionând că motorul sufletesc al țăranului român îl reprezintă posesiunea pământului.<ref name="Bucuța 10/1935 132">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 132.</ref> Romanul a fost scris în principal în perioada elenă a lui Duiliu Zamfirescu, fiind finalizat în perioada cât scriitorul
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
la Bruxelles. Cât timp a lucrat la roman, Duiliu Zamfirescu a fost cuprins de o energie creatoare și s-a detașat destul de mult de lumea exterioară în care își desfășura activitatea.<ref name="Bucuța 10/1935 127-141">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, pp. 127, 141.</ref> În octombrie 1893 romanul nu era terminat, autorul nefiind hotărât dacă să-i căsătorească sau nu pe Sașa
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
141.</ref> În octombrie 1893 romanul nu era terminat, autorul nefiind hotărât dacă să-i căsătorească sau nu pe Sașa Comăneșteanu și pe Matei Damian și solicitând sfatul lui Titu Maiorescu.<ref name="Bucuța 11/1935 299-300">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 11, 1 noiembrie 1935, pp. 299-300.</ref> Criticul l-a încurajat și i-a oferit sfaturi ce au contribuit la găsirea finalului potrivit. Prima parte a
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 11, 1 noiembrie 1935, pp. 299-300.</ref> Criticul l-a încurajat și i-a oferit sfaturi ce au contribuit la găsirea finalului potrivit. Prima parte a romanului a fost trimisă de autor de la Bruxelles la sfârșitul lui decembrie 1892, la solicitarea lui Iacob Negruzzi, directorul revistei "Convorbiri literare".<ref name="Bucuța 10/1935 127">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
au contribuit la găsirea finalului potrivit. Prima parte a romanului a fost trimisă de autor de la Bruxelles la sfârșitul lui decembrie 1892, la solicitarea lui Iacob Negruzzi, directorul revistei "Convorbiri literare".<ref name="Bucuța 10/1935 127">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 127.</ref> Membrii cenaclului Junimea nu au manifestat un prea mare entuziasm, primind-o cu rezerve, iar Iacob Negruzzi considera că
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
ref> Membrii cenaclului Junimea nu au manifestat un prea mare entuziasm, primind-o cu rezerve, iar Iacob Negruzzi considera că prima jumătate a romanului este prea lungă și conține descrieri inutile.<ref name="Bucuța 11/1935 307">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 11, 1 noiembrie 1935, p. 307.</ref> "Viața la țară" a fost publicat pentru prima oară sub formă de foileton în perioada iulie 1894 - mai 1895
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
în colecția „Biblioteca pentru toți” a Editurii Storck & Müller din București, după cum a fost marea dorință a autorului (exprimată într-o scrisoare trimisă lui Titu Maiorescu la 2/14 august 1893).<ref name="Bucuța 10/1935 144">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 144.</ref> Titlul romanului a fost ortografiat în prima ediție " Viața la țeară", potrivit exprimării de la acea vreme, fiind modificat în
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]