16,124 matches
-
de 15.000 și 65.000 de persoane, diferențe care nu pot fi trecute cu vederea În cazul unui grup etnic modest ca dimensiune. Nepotrivirile au fost generate, desigur, de lipsa informațiilor și de tendința supradimensionării artificiale a comunității românilor americani. Deși pentru intervalul de după Primul Război Mondial dispunem de date și recensăminte oficiale, cifrele vehiculate și pentru acei ani diferă În multe cazuri, și nu Întîmplător, adică nejustificat. Am văzut că o dată cu Încheierea războiului, emigrația română spre America și Canada
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
à 9.000 Roumains par an, n’en acceptent plus que quelques centaines”. În 1922, făcînd o vizită În Statele Unite, dr. N. Lupu nota În Însemnările sale de călătorie, după ce vizitase mai multe colonii românești, deci discutase cu reprezentanții românilor americani, că „cei mai mulți români sînt În statele Ohio și Michigan, unde locuiesc mai mult de jumătate din totalul de 200.000”. O asemenea cifră era, evident, supradimensionată, iar cel care o consemna fusese probabil influențat de informațiile pe care i le
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dintre ele. Dincolo de raporturile politico-diplomatice oficiale, a continuat să se mențină o adevărată barieră, ca să nu-i spunem prăpastie, Întrucît sună cam sinistru. Oricum, o emigrație firească, dinspre România către America și Canada, nu a funcționat, astfel Încît numărul românilor americani a scăzut Într-o măsură Îngrijorătoare. În plus, a dispărut aproape total vechea legătură, așa firavă cum era, Între România și foștii cetățeni români sau cei născuți din părinți proveniți din această țară și ajunși americani. O asemenea circumstanță s-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
astfel Încît numărul românilor americani a scăzut Într-o măsură Îngrijorătoare. În plus, a dispărut aproape total vechea legătură, așa firavă cum era, Între România și foștii cetățeni români sau cei născuți din părinți proveniți din această țară și ajunși americani. O asemenea circumstanță s-a repercutat, negativ, desigur, asupra mentalității românilor americani, care s-au Îndepărtat de țara lor de odinioară, iar unii au refuzat chiar de a mai recunoaște că aparțineau unui grup etnic izolat complet de un spațiu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
plus, a dispărut aproape total vechea legătură, așa firavă cum era, Între România și foștii cetățeni români sau cei născuți din părinți proveniți din această țară și ajunși americani. O asemenea circumstanță s-a repercutat, negativ, desigur, asupra mentalității românilor americani, care s-au Îndepărtat de țara lor de odinioară, iar unii au refuzat chiar de a mai recunoaște că aparțineau unui grup etnic izolat complet de un spațiu capabil să le confere o identitate. După 1989, vechile opreliști au dispărut
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
amenința să provoace un dezechilibru cu efecte greu de Întrevăzut. Este prea devreme pentru a Încerca să lansăm posibile judecăți de valoare, plecînd de la consecințe prezumtive, dar emigrația română transoceanică va avea inevitabile urmări defavorabile pentru România, chiar dacă numărul românilor americani va crește sau deja a crescut. Astăzi, probabil, s-a ajuns la o reechilibrare a unui proces care părea la un moment dat greu controlabil. Ceea ce a surprins și Îngrijorat, desigur, nu a fost numărul celor care au traversat Atlanticul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
locuitori au declarat că sînt de origine română”. Putem presupune că numărul lor ar putea fi mai mare, avînd În vedere faptul că unii Își neagă sau și-au abandonat ascendența. Dar identitatea fiecăruia dintre noi - mai ales În cazul americanilor - este cea pe care ne-o recunoaștem noi Înșine. Prin urmare, singura cifră adevărată este, În ultimă instanță, cea rezultată În urma unui recensămînt, care este un act legal și, deci credibil. Astăzi dispunem sau am putea identifica oricînd sursele necesare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care ne-o recunoaștem noi Înșine. Prin urmare, singura cifră adevărată este, În ultimă instanță, cea rezultată În urma unui recensămînt, care este un act legal și, deci credibil. Astăzi dispunem sau am putea identifica oricînd sursele necesare stabilirii numărului românilor americani și al celor canadieni. Operația nu este una foarte complicată, iar aceste cifre sînt cunoscute, chiar dacă ele suscită Încă unele Îndoieli ce ar reclama eventuale reajustări. Trebuie să recunoaștem, așa cum releva În 1988 Samuel Beck, că „Romanians started arriving in
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
vor reacționa altfel. Unele nuanțări sînt, indiscutabil, necesare. Important este Însă faptul că aprecierile citate aparțin unui „American scholar”, deci nu unui român sau român american. În demersul nostru, am utilizat, cu precădere, opinii formulate de cercetători români sau români americani. Nu am pus la Îndoială veridicitatea informațiilor sau a concluziilor evidențiate de ei. Dar „obiectul” studiului nostru Îl constituie istoria românilor americani, care sînt, În ultimă instanță, americani. Iar judecățile formulate de un alt american, despre conaționalii lui, aparținînd unui
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
român sau român american. În demersul nostru, am utilizat, cu precădere, opinii formulate de cercetători români sau români americani. Nu am pus la Îndoială veridicitatea informațiilor sau a concluziilor evidențiate de ei. Dar „obiectul” studiului nostru Îl constituie istoria românilor americani, care sînt, În ultimă instanță, americani. Iar judecățile formulate de un alt american, despre conaționalii lui, aparținînd unui grup etnic distinct, le considerăm deosebit de sugestive. De altfel, asemenea aprecieri nu sînt singulare. Nu lipsită de importanță este precizarea că românii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nostru, am utilizat, cu precădere, opinii formulate de cercetători români sau români americani. Nu am pus la Îndoială veridicitatea informațiilor sau a concluziilor evidențiate de ei. Dar „obiectul” studiului nostru Îl constituie istoria românilor americani, care sînt, În ultimă instanță, americani. Iar judecățile formulate de un alt american, despre conaționalii lui, aparținînd unui grup etnic distinct, le considerăm deosebit de sugestive. De altfel, asemenea aprecieri nu sînt singulare. Nu lipsită de importanță este precizarea că românii americani, deci un constituent a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de cercetători români sau români americani. Nu am pus la Îndoială veridicitatea informațiilor sau a concluziilor evidențiate de ei. Dar „obiectul” studiului nostru Îl constituie istoria românilor americani, care sînt, În ultimă instanță, americani. Iar judecățile formulate de un alt american, despre conaționalii lui, aparținînd unui grup etnic distinct, le considerăm deosebit de sugestive. De altfel, asemenea aprecieri nu sînt singulare. Nu lipsită de importanță este precizarea că românii americani, deci un constituent a ceea ce ocolim, uneori, să numim Încă o națiune
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de-a rîndul, și descendenții lor, născuți pe pămîntul Lumii Noi, s-au constituit, sau așa considerăm noi, Într-un grup etnic care reprezintă, indiferent de dimensiunile numerice și de istoria lui, o parte, o fracțiune a Americii. Istoria românilor americani, nescrisă Încă, este nu numai o lucrare necesară, ci, Înainte de toate, o exigență ce nu mai poate fi amînată. Demersul nostru, care are un rost introductiv, se dorește a fi o posibilă prefață a viitoarei monografii a americanilor care se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Istoria românilor americani, nescrisă Încă, este nu numai o lucrare necesară, ci, Înainte de toate, o exigență ce nu mai poate fi amînată. Demersul nostru, care are un rost introductiv, se dorește a fi o posibilă prefață a viitoarei monografii a americanilor care se revendică a face parte din grupul etnic român. Jill MASSINO „Ei ne-au spus că trebuie să reconstruim ceea ce au distrus nemții” Povești ale femeilor deportate 1. Introducere: victime, istorie și memorie colectivă Și, a doua zi... a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la deportarea etnicilor germani din România, acest dezacord a fost doar verbal. Mai mult, aliații nu au făcut nici un efort pentru a interveni atunci cînd au aflat de expulzarea germanilor din Cehoslovacia. Doar În cazul minorității maghiare din Cehoslovacia opoziția americanilor a fost suficient de puternică pentru a opri expulzarea. Dacă aliații sînt sau nu responsabili pentru deportări sau orice alte rele tratamente aplicate est-europenilor este o Întrebare care complică analiza, ceea ce ne oprește să aruncăm exclusiv vina pe URSS, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Dacă aliații sînt sau nu responsabili pentru deportări sau orice alte rele tratamente aplicate est-europenilor este o Întrebare care complică analiza, ceea ce ne oprește să aruncăm exclusiv vina pe URSS, pe marionetele comuniste sau chiar pe lideri „democratici” ca Beneš. Americanii au ales să nu intervină În favoarea minorităților menționate mai sus, și astfel nu numai că au contrazis motivul intrării În război, dar s-au poziționat ca spectatori - nici pe departe inocenți. Avînd toate acestea În minte, prin integrarea tragicei sorți
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În măsură să suplinească lipsa unei istorii a comunității românești din SUA. A fost nevoie de efortul unor studioși care au reconstituit, În demersuri secvențiale ori Încercări monografico-tematice, istoria românilor ce și-au Însușit o nouă identitate, devenind astfel români americani. Dintre cei care s-au afirmat În această direcție amintim pe Aurel Sasu, Vladimir F. Wertsman, Alexandra Roceric, Eugene S. Raica, Gelu Neamțu, Radu Toma, Anca Hartular, Gerald J. Bobango, precedați de Ion Iosif Șchiopul, Ștefan Drutzu, Andrei Popovici, George
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
loc predominant Îl ocupă Alexandru Nemoianu, istoric al Romanian-American Heritage Center, din Jackson, Michigan, și editor al revistei Information Bulletin, publicată de această prestigioasă instituție a entității române translatantice. Înainte de a se afirma ca specialist În domeniul investigării trecutului românilor americani, Alexandru Nemoianu a desfășurat o bogată activitate publicistică, el colaborînd la cunoscute reviste și ziare din Statele Unite, Canada și România, dintre care amintim: America, Origini, Meridianul românesc, dar și Convorbiri literare, Altarul Banatului, Tribuna, Cronica, Orizont etc. Cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de virtual român american. Alternînd consemnarea experienței personale cu investigarea realităților propriei comunității române din SUA, Alexandru Nemoianu conjugă două ipostaze complementare, care vor contribui la o mai bună Înțelegere a traversării drumului de la condiția de imigrant la aceea de american, precum și la definirea caracteristicilor românilor americani. Născut În România comunistă și cunoscînd „binefacerile” sistemului, autorul a Înțeles, după ce s-a familiarizat cu problemele grupului etnic din care ajunsese să facă și el parte, că, „În mai multe chipuri, năvala și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
experienței personale cu investigarea realităților propriei comunității române din SUA, Alexandru Nemoianu conjugă două ipostaze complementare, care vor contribui la o mai bună Înțelegere a traversării drumului de la condiția de imigrant la aceea de american, precum și la definirea caracteristicilor românilor americani. Născut În România comunistă și cunoscînd „binefacerile” sistemului, autorul a Înțeles, după ce s-a familiarizat cu problemele grupului etnic din care ajunsese să facă și el parte, că, „În mai multe chipuri, năvala și ocupația comunistă au afectat și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
O importantă parte a sumarului este rezervată unor subiecte de interes general, precum Vatra Românească, Episcopia Ortodoxă Română din America: 1984-1995, Centrul de Studii și Documentare, A 65-a aniversare a gazetei „Solia”, Evoluția noilor comunități ale românilor-americani, Relațiile românilor americani cu „țara veche” etc. În același timp, cei interesați de cunoașterea unor personalități ale acestei componente etnice a americanismului vor putea citi intervenții ca Arhiepiscopul Valerian D. Trifa, scriitor de limbă română, Stelian Stănicel: om adevărat și prieten la nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că „grupul românilor-americani este o structură istorică În devenire”. Toate aceste considerații, care au fost nuanțate cu mulți ani Înainte de diverși studioși, au ajuns a fi recunoscute și de Alexandru Nemoianu, după o experiență unică, aceea a devenirii sale ca american, Întregită de o calitate pe care și-o revendică mereu și Întru totul justificat, aceea că și-a asumat „un rol important În promovarea conceptului de român-american și la stabilirea cararcteristicilor istorice ale comunității din care făceam parte”. Unele dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
prezintă, din perspectiva celor două tabere, evoluția relațiilor diplomatice dintre România și Statele Unite În ultimii ani ai regimului comunist. Cheia Întregii afaceri este clauza națiunii celei mai favorizate, care rămăsese practic singura legătură importantă și singurul mijloc de coerciție al americanilor. În paralel, cei doi fac un tablou al societății românești din perioada respectivă (nu trebuie uitat că inițial cartea se adresa publicului american) și al conducerii politice grupate În jurul lui Nicolae Ceaușescu. Teza centrală este aceea a unei lipse totale
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
breșă În blocul comunist, Ceaușescu primește clauza doar pe baza unei asigurări verbale - insistă să nu fie consemnată În vreun act oficial! - că România va respecta drepturile omului În domeniile specificate de amendamentul Jackson-Vanik. Nimic mai fals, după cum vor constata americanii. Făcînd din drepturile omului un stindard al politicii externe americane, administrația Carter răcește considerabil relațiile cu România, motiv pentru care dictatorul de la București așteaptă cu nerăbdare revenirea republicanilor la putere. În principiu, calculul său n-ar fi complet greșit: relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dovezilor de rea-credință arătate de Ceaușescu, În ciuda Înrăutățirii dramatice a situației din România, clauza națiunii celei mai favorizate a fost ridicată, În Împrejurări destul de ambigue, de-abia În 1988. Din mărturia lui Kirk reiese că amînarea unei reacții ferme din partea americanilor s-a datorat În principal dorinței de a păstra un mijloc - cît de neînsemnat - de coerciție asupra Bucureștiului. Într-adevăr, În felul acesta s-a permis emigrarea unor persoane În Statele Unite - cu o medie de 2.500 pe an - și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]