16,557 matches
-
se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (93,74%). Principalele minorități sunt cele de români (2,84%) și romi (1,04%). Pentru 2,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (46,64%), romano-catolici (28,51%), unitarieni (16,1%) și ortodocși (2,48%). Pentru 2,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Baraoltul
Baraolt () [Corola-website/Science/297077_a_298406]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (46,64%), romano-catolici (28,51%), unitarieni (16,1%) și ortodocși (2,48%). Pentru 2,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Baraoltul a fost menționat pentru prima dată în anul 1224. În perioada interbelică a fost reședința plășii Baraolt, în cadrul județului Trei Scaune. Descoperirile arheologice ne dovedesc faptul că zona a fost locuită încă din "eneolitic" și epoca bronzului. Pe
Baraolt () [Corola-website/Science/297077_a_298406]
-
de locuitori, în scădere față de [[Recensământul populației din 2002 (România)|recensământul anterior din 2002]], când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt [[români]] (93,84%), cu o minoritate de [[Romii din România|romi]] (1,29%). Pentru 4,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (94,15%). Pentru 4,82% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Evoluția demografică a avut următoarea evoluție: Ocupația lor de bază era viticultura
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
minoritate de [[Romii din România|romi]] (1,29%). Pentru 4,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt [[Biserica Ortodoxă Română|ortodocși]] (94,15%). Pentru 4,82% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Evoluția demografică a avut următoarea evoluție: Ocupația lor de bază era viticultura, agricultura, apicultura, sericicultura, creșterea animalelor, iar în veacul trecut și munca în industrie. Clima este temperat continentală, specifică dealurilor subcarpatice și caracterizata prin ierni blande și veri
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
înregistrat la consumatorii industriali 69%. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Topoloveni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,66%). Pentru 2,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,67%). Pentru 2,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Topoloveni () [Corola-website/Science/297079_a_298408]
-
când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,66%). Pentru 2,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,67%). Pentru 2,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Topoloveni () [Corola-website/Science/297079_a_298408]
-
Ineu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (83,32%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,4%) și romi (5,7%). Pentru 3,95% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,51%), dar există și minorități de romano-catolici (6,86%), penticostali (4,03%), baptiști (2,44%) și adventiști de ziua a șaptea (1,25%). Pentru 4,1
Ineu () [Corola-website/Science/297078_a_298407]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,51%), dar există și minorități de romano-catolici (6,86%), penticostali (4,03%), baptiști (2,44%) și adventiști de ziua a șaptea (1,25%). Pentru 4,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Arheologii au scos la lumina vestigii aparținând neoliticului (topoare cu gaură, silexuri, ceramică), civilizației dacice, perioadei de ocupație romană (linii de fortificații, podoabe, arme, pietre de moară), izvoare ce atestă continuitatea locuirii acestor meleaguri. Reședință a unor cnezate românești
Ineu () [Corola-website/Science/297078_a_298407]
-
în 2011, populația orașului Budești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (55,82%), cu o minoritate de romi (34,11%). Pentru 9,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,44%). Pentru 9,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Predomină comerțul cu adăugata, S.R.L.-urile, dar și meșteșugurile: fabricanți de mobilă, tapițerie, tâmplărie, croitorie
Budești () [Corola-website/Science/297084_a_298413]
-
sunt români (55,82%), cu o minoritate de romi (34,11%). Pentru 9,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,44%). Pentru 9,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Predomină comerțul cu adăugata, S.R.L.-urile, dar și meșteșugurile: fabricanți de mobilă, tapițerie, tâmplărie, croitorie, agricultură, apicultură, pomicultură, creșterea animalelor, morărit, însilozare. În trecut, agricultura reprezenta în această zonă un rol important în comunitatea din Budești prin locuri de
Budești () [Corola-website/Science/297084_a_298413]
-
Tășnad se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Nu există o etnie majoritară, locuitorii fiind români (49,46%), maghiari (34,79%) și romi (11,03%). Pentru 3,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (47,96%), reformați (25,01%), romano-catolici (17,81%) și greco-catolici (2,69%). Pentru 3,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Economia
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind ortodocși (47,96%), reformați (25,01%), romano-catolici (17,81%) și greco-catolici (2,69%). Pentru 3,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Economia este reprezentată, în principal, de turism (pensiuni agroturistice, hoteluri, moteluri, campinguri), agricultură (culturi agricole și zootehnie), industrie (construcții metalice pentru industria chimică, prelucrarea lemnului), comerț (desfacerea bunurilor de consum, a celor de folosință îndelungată) și servicii (utilități publice
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,62%). Principalele minorități sunt cele de tătari (3,56%), romi (3,25%) și turci (2,21%). Pentru 9,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,24%), cu o minoritate de musulmani (6,53%). Pentru 9,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Eforie Nord dispune de o infrastructură diversificată, baze
Eforie () [Corola-website/Science/297086_a_298415]
-
și turci (2,21%). Pentru 9,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,24%), cu o minoritate de musulmani (6,53%). Pentru 9,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Eforie Nord dispune de o infrastructură diversificată, baze de agrement, terenuri de sport, piscine cu accesorii pentru activități nautice etc. Baza de tratament funcționează pe tot timpul anului, spațiile de cazare fiind încălzite în perioada sezonului rece. Stațiunea este
Eforie () [Corola-website/Science/297086_a_298415]
-
recensământului efectuat în 2011, populația orașului Plopeni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,05%), cu o minoritate de romi (1,04%). Pentru 3,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,57%). Pentru 3,64% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În zona actuală a orașului s-a înființat în anul 1938 o fabrică de armament
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
sunt români (95,05%), cu o minoritate de romi (1,04%). Pentru 3,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,57%). Pentru 3,64% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În zona actuală a orașului s-a înființat în anul 1938 o fabrică de armament. Aceasta se afla pe teritoriul fostei comune Țintea (astăzi localitate administrată de orașul Băicoi), lângă satul Plopeni din comuna Dumbrăvești. În jurul fabricii a apărut
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
2011, populația orașului Târgu Cărbunești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,2%), cu o minoritate de romi (6,95%). Pentru 3,82% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,22%). Pentru 3,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Târgu Cărbunești () [Corola-website/Science/297085_a_298414]
-
sunt români (89,2%), cu o minoritate de romi (6,95%). Pentru 3,82% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,22%). Pentru 3,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala.
Târgu Cărbunești () [Corola-website/Science/297085_a_298414]
-
locuitorilor sunt români (89,78%), cu o minoritate de romi (3,1%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,3%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,94%). Pentru 5,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Construită la 1370, cetatea este situată la sudul localității, pe un deal ce domină trecerea spre defileul Oltului. A făcut parte din sistemul de apărare a sud-estului Transilvaniei. În două rânduri regii Ungariei dispun demolarea cetății, Vladislav (1453) și
Tălmaciu () [Corola-website/Science/297088_a_298417]
-
în 2011, populația orașului Bicaz se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,58%), cu o minoritate de romi (3,01%). Pentru 5,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,25%). Pentru 5,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. O localitate cu numele de Bicaz apare menționată documentar pentru prima dată într-un document
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
sunt români (91,58%), cu o minoritate de romi (3,01%). Pentru 5,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,25%). Pentru 5,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. O localitate cu numele de Bicaz apare menționată documentar pentru prima dată într-un document emis de voievodul Radu Mihnea la 10 ianuarie 1625. Într-un hrisov domnesc din 1855, Bicazul este aminitit ca târg. În 1884, Bicazul a
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
efectuat în 2011, populația orașului Zlatna se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,59%), cu o minoritate de romi (4,59%). Pentru 5,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,78%). Pentru 5,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În orașul Zlatna își desfășoară activitatea 9 unități școlare și 9 grădinițe cu program normal
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
sunt români (89,59%), cu o minoritate de romi (4,59%). Pentru 5,31% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,78%). Pentru 5,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. În orașul Zlatna își desfășoară activitatea 9 unități școlare și 9 grădinițe cu program normal. Între aceste școli, 5 dintre ele au clasele I-IV, 3 sunt cu clasele I-VIII. La Zlatna funcționează și un grup școlar industrial
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
Iernut se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (72,91%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (12,77%) și romi (9,72%). Pentru 4,41% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,46%), dar există și minorități de reformați (10,2%), penticostali (3,4%), greco-catolici (3,39%), romano-catolici (2,5%) și creștini după evanghelie (1,09%). Pentru 4
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,46%), dar există și minorități de reformați (10,2%), penticostali (3,4%), greco-catolici (3,39%), romano-catolici (2,5%) și creștini după evanghelie (1,09%). Pentru 4,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Biserica Reformată a fost edificată în stil gotic între 1486-1593, astfel este cea mai veche construcție din Iernut. Fondurile necesare realizării edificiului au fost donate de familia Bogáthi. Inițial lăcașul de cult a servit catolicii, dar la mijlocul secolului al
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]