16,546 matches
-
își exprimă pașnic opinii divergente. Din 1993, un capitol din manualele de istorie este dedicat argumentelor împotriva acuzațiilor de genocid. În 2003, o circulară emisă de către Ministerul Educației invită profesorii să „denunțe pretențiile armenilor”. În școli se organizează concursuri de eseuri, inclusiv în cele câteva școli armenești care mai funcționează în Istanbul. Presa turcă în cele din urmă a ajuns să păstreze tăcerea. Ministerul turc al culturii apără pe site-ul său de internet o versiune negaționistă a istoriei. Argumentul în favoarea
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
cauză a acelei imagini, prin urmare materia este nimic pentru noi. O lume exterioară ca materie absolută fără legătură cu un observator nu există. Universul nu poate exista dacă nu există o minte perceptoare. Collier a fost influențat de "Un eseu despre teoria idealului sau a lumii inteligibile", scris de platonistul de la Cambridge, John Norris (1701). Cartea populară a lui Bertrand Russell "Problemele filozofiei" dezvăluie premisa tautologică a lui Berkeley pentru promovarea idealismului: Filozoful australian David Stove a criticat aspru idealismul
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
activitate în platou de durată neprecizată, semănând în anduranță cu densitatea acelor oțeluri care nu se rup și nu ruginesc (...). Știa o carte nebunească...“" (Sorin Lavric, "Picături savante", în "România literară", XLII, 5, p. 9, 19 februarie 2010) Cuprind studii, eseuri, cercetări, articole, documente istoriografice ori imagistice, de la Tudor Vianu, Perpessicius și George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină (1974), la Barbu Cioculescu, Gheorghe Grigurcu, Viorel Cosma ori Sorin Lavric, privitoare la opera sa literară: România literară, Luceafărul, Contemporanul
C.D. Zeletin () [Corola-website/Science/311683_a_313012]
-
plânge la înmormântarea mamei sale riscă să fie condamnat la moarte. Am vrut doar să spun că eroul cărții mele este condamnat pentru că el nu joacă acest joc.” Romanul face parte din „ciclul absurdului”, o trilogie compusă din romanul „Străinul”, eseul "Mitul lui Sisif" și piesa de teatru "Caligula", constituind fundamentul filozofiei camusiene: absurdul, din cadrul existențialismului. Pe baza acestui roman, tradus în 40 de limbi, Luchino Visconti a realizat în 1967 o adaptare cinematografică. Meursault, un francez algerian, află de moartea
Străinul (roman de Albert Camus) () [Corola-website/Science/311714_a_313043]
-
cele din urmă, Meursault meditează asupra indiferenței universului față de omenire și asupra propriei sale vieți, trădând pentru prima dată regretul că avea să moară. Romanul face parte din trilogia pe care Camus o va numi „ciclul absurdului”. Aceasta conține un eseu filozofic intitulat " Mitul lui Sisif" și piesa de teatru "Caligula". Este vorba de un roman (odată Camus scria: „Dacă vrei să devii filozof, scrie romane”) al cărui personaj principal, misterios, nu se conformează canoanelor moralității sociale și pare înstrăinat de
Străinul (roman de Albert Camus) () [Corola-website/Science/311714_a_313043]
-
este singura atitudine pe care o poate avea omul absurdului: „Extrag din absurd trei elemente: revolta, libertatea și pasiunea mea. Printr-un joc de conștiință, din invitația la moarte fac regula de căpătâi a vieții - refuz suicidul” scrie Camus în eseul său.. „Capodoperele se recunosc prin faptul că au mult mai mult de spus decât comentariile pe care le provoacă. Doar așa ne pot marca: lăsând de fiecare dată, în spatele fiecărei porți, o altă poartă deschisă.” Totuși, opera rămâne ficțiune, nu
Străinul (roman de Albert Camus) () [Corola-website/Science/311714_a_313043]
-
său.. „Capodoperele se recunosc prin faptul că au mult mai mult de spus decât comentariile pe care le provoacă. Doar așa ne pot marca: lăsând de fiecare dată, în spatele fiecărei porți, o altă poartă deschisă.” Totuși, opera rămâne ficțiune, nu eseu; de altfel, Camus mărturisește că a scris "Străinul" pentru a se destinde: romanul are un scop ludic și nicidecum filozofic, cu o aparentă legătură între ficțiune și existențialism. Într-un ultim interviu, Albert Camus se justifica astfel în ianuarie 1955
Străinul (roman de Albert Camus) () [Corola-website/Science/311714_a_313043]
-
Societății de Științe Filologice din România și Buletinul Filialei Prahove a aceleiași Societăți, Colocvii, Ecoul, Gazeta cărților, Anuarul Muzeului de Istorie și Arheologie Prahova, Prahove, Axioma (cu deosebire) și la alte publicații (inclusiv antologii de studii literare), cu studii, articole, eseuri, cronici literare. - Poetică și stilistică, Ploiești, 1976. - Din lirica modernă, Ploiești, 1982 (Texte critice privind creații ale poeților Rimbaud, Rilke, Apollinaire, Esenin, Paul Valéry, Garcia Lorca, T.S.Eliot și Paul Eluard). - Crestomație de literatură universală, în colaborare cu Gh. Lăzărescu
Ieronim Tătaru () [Corola-website/Science/311726_a_313055]
-
ed.) (1998) "Politica publică în Israel - Practici și perspective" (ed.) (2002, 2005). Yitzhak Coren a încetat din viață la data de 22 iunie 1994 în orașul Tel Aviv. Începând de la mijlocul anilor '40, el a scris mai multe cărți de eseuri, analizând critic istoria evreilor basarabeni în special în idiș, dar și în limbile ivrit și spaniolă. Printre cărțile scrise în ivrit menționăm - “Pogromul din Chișinău” (1947), “Evreii din Basarabia” (1949), “Evreii din Chișinău” (1950). De asemenea, a fost și editorul
Yitzhak Coren () [Corola-website/Science/311037_a_312366]
-
cu Diplomă de Merit. În 1972, după absolvirea facultății începe să lucreze, prin repartiție guvernamentală, în cadrul redacției revistei „Cărți românești”, o revistă de reclamă a cărții românești pentru străinătate, publicată în patru limbi de circulație de către Centrala Editorială. Publică studii, eseuri, cronici literare, recenzii și traduceri în România literară, Steaua, Convorbiri literare, Vatra, Luceafărul, Viața Românească, Astra, ș.a. În 1980 debutează editorial cu o antologie de proză fantastică americană la Editura Albatros. Urmează alte traduceri din literatura americană, însoțite de studii
Maria Ana Tupan () [Corola-website/Science/311051_a_312380]
-
Romanistica al Universității “Friedrich Schiller” din Jenă. Între 2006-2008 și 2009-2010 a fost profesor-invitat la Institutul de Romanistica al Universității din Viena. Între 2009-2013 a fost director al Institutului de Filologie Română "A. Phillipide". A debutat cu articole, comentarii și eseuri în 1977, la revista “Opinia studențeasca”. Continuă să scrie studii, articole, recenzii și traduceri comentate în publicații precum "Cronică", “Caietele Eminescu”, “Tribuna”, “Anuar de lingvistică, istorie literară și folclor”, “Analele științifice ale Universității «Al. I. Cuza»” (pentru care este din
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
de Cornelia Groshenny-Isac la Universitatea Sorbona—Paris I; îndrumător: prof. Jean Deprun. 1997-1998, Paris, membru în Juriul Concursului de acces în corpul secretărilor adjuncți în afacerile externe, organizat de Ministerul Afacerilor Externe al Guvernului Francez. Inițial publicând cronici literare, recenzii, eseuri și articole care aprofundau unele aspecte ale poeziei clasice românești (Mihai Eminescu, George Bacovia, Lucian Blaga, Ion Barbu), Eugen Munteanu se va orienta în cele din urmă spre studii de istorie a filosofiei limbajului (manifestând o predilecție pentru Evul Mediu
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
1998, acordat de Ministerul Culturii )5. ISBN 973-683-086-1. 6. Thomas de Aquino, De ente et essentia/ Despre fiind și esență. Ediție bilingva, traducere, introducere, note și comentarii, Editura “Polirom”, Iași, 1998, 180 p.6 ISBN 973-683-165-5 7. Jean Jacques Rousseau, Eseu despre originea limbajului. Traducere, introducere, note și comentarii, Editura “Polirom”, Iași, 1999, 230 p.7 ISBN 973-683-245-7. 8. Emanuel Swedenborg, Despre înțelepciunea iubirii conjugale. Versiune românească și postfața, “Polirom“, Iași, 1999. ISBN 973-683-290-2. 9. Sfîntul Augustin, Confessiones/ Confesiuni. Ediție bilingva
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
A.Ș.M., evidențiindu-se mai cu seamă în cadrul Secției de Științe Socioumane. A pledat pentru valorificarea patrimoniului cultural și literar, pentru promovarea valorilor autentice naționale. S-a manifestat ca publicist cu profunde și curajoase viziuni estetice, culturale și sociale (eseurile despre M. Eminescu, I. Creangă, T. Arghezi, despre procesul literar contemporan, despre limba literară etc, înmănuncheate parțial în culegerea "Cărțile și răbojul anilor", (1969), etc. I s-au conferit titlurile de Scriitor al Poporului din R.S.S.M. și de Erou al
Andrei Lupan () [Corola-website/Science/311080_a_312409]
-
a fost de 24:12 pentru Warriors. Pe 21 septembrie, echipa Minsk Zubrs, fondată în 1990, a venit în București pentru un meci amical. Având 18 ani de experiență, au dominat tot meciul, dar Warriors au reușit să înscrie două eseuri. Scorul final a fost de 40:12 pentru echipa din Minsk. În septembrie, datorită diferențelor de opinie, echipa Warriors s-a separat, ca rezultat al plecării unor jucători. O nouă echipă a fost creată. Tot în cursul anului 2008, un
Bucharest Warriors () [Corola-website/Science/311243_a_312572]
-
fost finalizate în București (doctorat, 1974), cu teza "Introducere la o sociologie a literaturii comparate". Toate acestea i-au dat posibilitatea să se realizeze superior cu contribuții remarcabile în lumea culturii și artei naționale și transnaționale cu cărți, studii și eseuri publicate în spații de limba română, franceză sau engleză. A fost un fin cunoscător de limba franceză și italiană, dar și vorbitor fluent de engleză, rusă și spaniolă. A traversat diverse ocupații în cotidianul național: S-a pensionat în 1986
Constantin Crișan () [Corola-website/Science/311258_a_312587]
-
Teatrul Mic din București (1987), adaptând, pentru același teatru, piesa lui Pierre de Boisdeffre, "Goethe mi-a spus" (1987). Împreună cu Cătălina Buzoianu, a tradus și a adptat, pentru Teatrul Bulandra din București, scenariul "Iubitul" de Marguerite Duras (1988). Unele dintre eseurile sale au aparut în reviste de specialitate din Anglia, Franța, Belgia, Germania, Iugoslavia. După decembrie 1989, Constantin Crișan a fondat: A lucrat ca profesor de estetică la: Fire efervescentă, deloc stabilă, mereu în căutarea de idei și domenii noi de
Constantin Crișan () [Corola-website/Science/311258_a_312587]
-
personalități românești ca Nicolae Iorga, Gheorghe Brătianu, Tudor Arghezi, Matila Ghyka, K.H. Zambaccian, Al. O. Teodoreanu, Cella Delavrancea, Militza Pătrașcu dar și străine ca scriitorii Derek Patmore și Henry Baerlein sau jurnalistul Sir Arthur Beverley Baxter. Fărcășanu semna un important eseu intitulat "The sense of the new political regime of Romania". Din cauza izbucnirii războiului, revista și-a încetat apariția după primul număr. În septembrie 1940 este numit de către Dinu Brătianu, președinte al Tineretului Național Liberal. Cu toate că activitatea partidelor politice fusese suspendată
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
anumită activitate, în special în domeniul publicistic. În perioada 1940-1944 Mihail Fărcășanu a condus redacția oficiosului PNL, "Românul", a lucrat în comitetul de redacție al revistei "Pământul românesc" și a publicat articole în periodicul antitotalitar, "Viața Nouă". În 1942 publică eseul "Libertate și existență". Între 1943-1944 a fost corespondent de război pe Frontul de Est. La catastrofa de la Cotul Donului nu a lipsit mult ca să fie capturat de ruși, s-a retras în ultimul moment. S-au putut organiza întruniri liberale
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
de cultură la postul "1TV Neamț" și, în perioada 2005-2014, a fost redactorul paginii culturale a ziarului "Realitatea Media" din Piatra-Neamț. A devenit membru al Uniunii Scriitorilor în 1990 și membru al UZP. Este prezent în antologii de poezie și eseuri publicate în Germania, SUA, Elveția, Israel, Franța și Italia. Colaborează cu versuri, studii, cronici literare, eseuri, recenzii și traduceri la revistele: "Amfiteatru", "Antiteze", "Asachi", "Ateneu", "Bucovina literară","Cafeneaua literară","Caietele Tristan Tzara", "Conta", "Contact internațional", "Convorbiri literare", "Cronică", "Dacia literară
Emil Nicolae () [Corola-website/Science/311929_a_313258]
-
ziarului "Realitatea Media" din Piatra-Neamț. A devenit membru al Uniunii Scriitorilor în 1990 și membru al UZP. Este prezent în antologii de poezie și eseuri publicate în Germania, SUA, Elveția, Israel, Franța și Italia. Colaborează cu versuri, studii, cronici literare, eseuri, recenzii și traduceri la revistele: "Amfiteatru", "Antiteze", "Asachi", "Ateneu", "Bucovina literară","Cafeneaua literară","Caietele Tristan Tzara", "Conta", "Contact internațional", "Convorbiri literare", "Cronică", "Dacia literară", "David"(Austria), "Dialog (Alma Mater)", "Dichtungsring" (Germania), "Echinox", "Gazeta literară" (debut în 1966), "Luceafărul", "Moment poetic" (R.
Emil Nicolae () [Corola-website/Science/311929_a_313258]
-
Koret și a aparărut în Israel în cursul anului 2009. Lucrarea se ocupă de poziția interpretării Cabalei în gândirea hasidică și cabalistică. Idel descrie în ea tehnici de comentariu radicale extremiste ca de pildă Gematria și alăturările de litere. Acest eseu apărut în ebraică la editura Schocken în anul 1998 cuprinde o descriere a tot ce se știa in acel moment de către cercetători despre acest mare cabalist din Italia și despre influența lui asupra altor cabaliști. Această carte, editată în 2005
Moshe Idel () [Corola-website/Science/311897_a_313226]
-
1774, s-a concentrat îndeosebi în domeniul științelor. În anul 1756, el și-a publicat prima lucrare de matematică, întitulată "Essai sur le calcul intégral", care a fost primită foarte favorabil, lansându-și cariera sa de matematician de renume. Acest eseu va fi doar începutul unei lungi serii de lucrări în domeniul matematicilor. În acest sens, Condorcet a devenit celebru prin modul cum a aplicat în astronomie rezultatele analizei matematice. De asemenea, Condorcet a studiat teoria probabilităților, ai cărei descoperitori au
Nicolas de Condorcet () [Corola-website/Science/311919_a_313248]
-
critici literari cunoscuți care au prezentat referate elogioase, primul volum de poezii, Căile șoimului, i-a apărut cu o întârziere de aproape un deceniu, în 1990. În anii '80, s-a afirmat în paginile revistei studențești "Amfiteatru". A publicat poezii, eseuri, traduceri, interviuri, cronici literare, cronici de artă în revistele: România literară, Luceafărul, Tomis, Tribuna, Convorbiri literare, Teatrul, Arta, Magyar Szo etc. A colaborat la Radio România, la redacția Culturală, editorialist la revista " Viața studențească ". A fost printre primii jurnaliști și
Ioan Vieru (poet) () [Corola-website/Science/311458_a_312787]
-
etc. A colaborat la Radio România, la redacția Culturală, editorialist la revista " Viața studențească ". A fost printre primii jurnaliști și scriitori care au vorbit la Radio-ul național, în Decembrie 1989. După 1990 este prezent în revistele literare cu poezii, eseuri, cronici literare, comentariu politic. A fost redactor al revistei Tomis, din Constanța (oraș în care a locuit câțiva ani). În 1990-1991 a colaborat la ziarul România liberă. În 1992 a fost invitat de Ion Stratan, Mariana Marin și Hanibal Stănciulescu
Ioan Vieru (poet) () [Corola-website/Science/311458_a_312787]