15,687 matches
-
ciprinidelor. Poate trăi 16 ani. Această specie este un pește de apă dulce, de cârd; se întâlnește și în ape salmastre. Preferă râurile mari sau mici, mai ales râurile de deal, curate, cu apă limpede, cu curent repede și cu fund pietros, nisipos sau argilos, ascunzându-se în cotloanele apelor, pe sub pietre mari sau sub malurile umbrite ale iezăturilor. Se întâlnește și în lacuri. Cât e tânăr, peștele trăiește în cârduri mari în locuri cu fund tare, pietros sau argilo-nisipos; exemplarele
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
cu curent repede și cu fund pietros, nisipos sau argilos, ascunzându-se în cotloanele apelor, pe sub pietre mari sau sub malurile umbrite ale iezăturilor. Se întâlnește și în lacuri. Cât e tânăr, peștele trăiește în cârduri mari în locuri cu fund tare, pietros sau argilo-nisipos; exemplarele bătrâne duc o viață solitară, preferând fundurile mâloase. Se întâlnește în fluviile Europei nordice și centrale, la Est de Pirinei și la Nord de Alpi, până la Urali. Lipsește în Scoția, Irlanda, Peninsula Iberică, Italia, Balcani
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
în cotloanele apelor, pe sub pietre mari sau sub malurile umbrite ale iezăturilor. Se întâlnește și în lacuri. Cât e tânăr, peștele trăiește în cârduri mari în locuri cu fund tare, pietros sau argilo-nisipos; exemplarele bătrâne duc o viață solitară, preferând fundurile mâloase. Se întâlnește în fluviile Europei nordice și centrale, la Est de Pirinei și la Nord de Alpi, până la Urali. Lipsește în Scoția, Irlanda, Peninsula Iberică, Italia, Balcani (cu excepția bazinului Dunărean), Asia Mică, Caucaz, Crimeea și în delta Volgei. În
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
zboară asupra apei (muște, țânțari), ridicându-se la suprafață apei. Primăvara, consumă icrele altor pești. Alevinii și puietul se hrănesc cu organisme planctonice, microinvertebrate, alge și detritus organic. Depune icrele primăvară, pe la sfârșitul lui martie. Depunere icrelor are loc pe funduri mâloase-nisipoase, deseori pe iarbă submersă, pietre la o temperatură de 6°-6,5°. O femelă depune până la 17.000 de icre; acestea sunt albicioase, bentonice, lipicioase și măsoară 2 mm diametru. Larvele eclozează după 10 zile; în octombrie-noiembrie, măsoară deja
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
comună. Sporadic în cursul superior al Nistrului și sub barajul Novodnestrovsc. Duce o viață asemănătoare cu zglăvoaca comună. Este o specii de apă dulce, trăiește în râuri și lacuri de joasă altitudine cu apă rece, limpede, curată, bine oxigenată, cu fundul pietros sau nisipos. Este moderat eurihalină, și poate fi găsită și la gurile râurilor în ape salmastre. Felul de viață este bentonic; peștele trăiește mai mult izolat și rareori înoată, fiind mai mult sedentar. Este fotofob, și are un vârf
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
desmidiacee, alge albastre și verzi). La vârsta de 3-4 ani, atinge maturitatea sexuală. Perioada de depunere a icrelor are loc din februarie până în aprilie. Masculii sunt teritoriali și resping orice rival potențial. Fiecare mascul pregătește un cuib în gropițele de pe fundul apei. Reproducerea este precedată de un ritual de curtare, pentru a determina femela să vină și să depune icrele în cuib. Masculul curtează fiecare femelă care intră pe teritoriul său. Fiecare femelă depune 108-336 icre, cu diametrul de 2,3
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
în zona scobarului și a mrenei, cu ape relativ rapid curgătoare acolo unde apa atinge o viteză de 45-60 m/sec, rar până la 90 cm/s. Preferă apele puțin adânci, limpezi și bine oxigenate din cursul mijlociu al râurilor cu fund nisipos sau cele cu prundiș și nisip, prundiș cu argilă sau pietros. În cursul superior al râurilor este mai rar și se întâlnesc aproape numai peștii adulți. Niciodată nu intra în regiunile mocirloase ale râului. Porcușorul de nisip trăiește în
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
sau pietros. În cursul superior al râurilor este mai rar și se întâlnesc aproape numai peștii adulți. Niciodată nu intra în regiunile mocirloase ale râului. Porcușorul de nisip trăiește în cârduri mari de câteva sute de exemplare, stă nemișcat pe fundul apei, ducând o viață sedentară. În epoca reproducerii face migrații scurte. Mai puțin fotofob decât alte specii ale genului "Romanogobio", este mai activ în amurg sau în zilele înnorate, dar și în timpul zilei. Lungimea obișnuită 6-11 cm, maximal 16 cm
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
în apele de suprafață în perioada de depunere a icrelor, situate în zone bine oxigenate, uneori, doar la câțiva centimetri adâncime. Icrele sunt depuse de femelele în mai multe cicluri. După fecundare icrele sunt transportate de curent în jos spre fund și aderă la pietre sau alte elemente ale substratului cu filamentele lor adezive. Icrele rămân atașate de suport până la ecloziune, care are loc în aproximativ 7-10 zile. Specia este afectată de boli virale și paraziți. Dintre paraziți predomină trematodele, cestodele
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
deal, bine oxigenate, cu un curent rapid și în cursul superior al apelor ce alcătuiesc așa-numita zonă a scobarului, unde trăiește scobarul. Se localizează în vaduri și în repezișuri unde apa are o viteză de 70-115 cm/s cu fundurile pietroase, bolovănoase. Uneori ajunge și la șes, dar numai în repezișuri. Niciodată nu-l vom găsi adăpostit la rădăcina pomilor sau în adâncimi. Puietul trăiește în zona apei cu curent slab, cu fund nisipos. Este un pește bentonic, stă pe
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
o viteză de 70-115 cm/s cu fundurile pietroase, bolovănoase. Uneori ajunge și la șes, dar numai în repezișuri. Niciodată nu-l vom găsi adăpostit la rădăcina pomilor sau în adâncimi. Puietul trăiește în zona apei cu curent slab, cu fund nisipos. Este un pește bentonic, stă pe fundul apei, cu capul îndreptat contra curentului, fiind sedentar, fotofob, este activ în principal în amurg și noaptea sau în zilele innorate. Puietul este mai activ în timpul zilei. Peștii adulții sunt solitari, însă
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
pietroase, bolovănoase. Uneori ajunge și la șes, dar numai în repezișuri. Niciodată nu-l vom găsi adăpostit la rădăcina pomilor sau în adâncimi. Puietul trăiește în zona apei cu curent slab, cu fund nisipos. Este un pește bentonic, stă pe fundul apei, cu capul îndreptat contra curentului, fiind sedentar, fotofob, este activ în principal în amurg și noaptea sau în zilele innorate. Puietul este mai activ în timpul zilei. Peștii adulții sunt solitari, însă formează cârduri constând din câțiva indivizi în perioada
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
următoarele țări: Ungaria, Polonia, România, Republica Moldova, Serbia, Slovacia, Ucraina. Trăiește în toate râurile și pâraiele, începând din zona păstrăvului și până jos la șes, fiind puțin pretențios asupra locului lui de ședere și adaptându-se ușor cu apele al căror fund este nisipos-pietros sau mocirlos. Se adună în grupe mici, pe fund, ascunzându-se sub rădăcinile arborilor din mal, în brațele deschise ale râului sau sub trunchiuri de arbori. Ziua se mișcă după hrană, însă încet și greoi. Se hrănește cu
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
toate râurile și pâraiele, începând din zona păstrăvului și până jos la șes, fiind puțin pretențios asupra locului lui de ședere și adaptându-se ușor cu apele al căror fund este nisipos-pietros sau mocirlos. Se adună în grupe mici, pe fund, ascunzându-se sub rădăcinile arborilor din mal, în brațele deschise ale râului sau sub trunchiuri de arbori. Ziua se mișcă după hrană, însă încet și greoi. Se hrănește cu nevertebrate bentonice: insecte și larvele lor, crustacee, moluște și anelide. Într-
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
mici, catifelați, abia vizibili, sau lipsită complet de dinți. Ochii sunt foarte mici, foarte apropiați și sunt situați pe partea dreaptă a corpului, îndreptată spre lumină; ochiul superior este plasat înaintea ochiul inferior. Partea stângă pe care stau culcați pe fund este lipsită de ochi. Preoperculul acoperit cu piele și solzi. Marginile preoperculului sunt ascunse sub piele și sub solzi. Orificiul branhial este mic. Înotătoarele nu au raze spinoase. Înotătoarea dorsală începe înainte de ochiul superior și se întinde până la coada. Înotătoarea
Soleide () [Corola-website/Science/331597_a_332926]
-
este brună sau cenușie mai mult sau mai puțin închisă, cu diferite ornamente pigmentate: pete, oceli, puncte, dungi, marmoraje ; fața oarbă albicioasă. Acești pești sunt înzestrați cu proprietatea de a mima mediul înconjurător. Colorația se schimbă foarte ușor, în funcție de culoarea fundului pe care trăiește peștele. le sunt răspândite în mările din regiunea tropicală și cea temperată, iar unele specii din America de Sud și din arhipelagul malaez au devenit dulcicole. Sunt pești demersali, care trăiesc pe funduri moi mobile, mai ales nămoloase sau
Soleide () [Corola-website/Science/331597_a_332926]
-
se schimbă foarte ușor, în funcție de culoarea fundului pe care trăiește peștele. le sunt răspândite în mările din regiunea tropicală și cea temperată, iar unele specii din America de Sud și din arhipelagul malaez au devenit dulcicole. Sunt pești demersali, care trăiesc pe funduri moi mobile, mai ales nămoloase sau nisipoase, de la apele de lângă țărm până la adâncimi mai mari de 1000 m. Au importanță economică mare și sunt pescuite industrial. Au carnea extrem de apreciată. Familia soleidelor include 30 de genuri și 220 de specii
Soleide () [Corola-website/Science/331597_a_332926]
-
Emerson se dovedește dificilă la adâncime, iar familia Craig își pierde fiica. Descoperirea trupului perfect conservat al unei fete în interiorul epavei reaprinde speranțele familiei Craig de a-și recăpăta fiica, dar toate eforturile sunt zădărnicite de un cutremur care modifică fundul oceanului și acoperă în întregime rămășițele "Titanicului". Romanul n-a fost primit foarte bine de critică. "Kirkus Review" a catalogat cartea ca „un Clarke de nivel mediu, mai emoțional ca de obicei, cu o excelentă extrapolare a tehnologiilor viitoare”. La
Fantoma adâncurilor () [Corola-website/Science/331704_a_333033]
-
Avea un deplasament de 18.410 t la încărcătură normală și 21.060 t la încărcătură mare, cu aproape 3.000 t, mai mult decât navele anterioare. Avea o înălțime metacentrică de 1,7 m, la o încărcătură mare și fund dublu complet. Dreadnought avea montate tunuri navale BL Mark X de 305 mm (12 țoli) în cinci turele, care adăposteau câte două tunuri navale fiecare. Trei turele au fost amplasate convențional de-a lungul liniei mediane a navei, cu turela
HMS Dreadnought () [Corola-website/Science/331784_a_333113]
-
în peșteră, dar este închis imediat. El găsește o ieșire separată și descoperă un locșor folosit de Brian pentru a scăpa de tatăl său. Henry continuă să exploreze cu ajutorul echipamentului de la tabăra lui Brian, și descoperă cadavrul lui Brian la fundul cavernei. Delilah este supărată și se învinovățește pentru că i-a permis lui Brian să stea. Următoarea zi, un ordin de evacuare este trimis fiecărui pădurar, deoarece incendiul din tabăra guvernamentală a devenit periculos. În timp ce Henry se pregătește, el urmărește semnalul
Firewatch () [Corola-website/Science/335563_a_336892]
-
rătăcește prin pădure și ajunge pe malul unui lac unde vede niște lișițe. Aruncă cu toporul către ele, sperând să prindă vreuna pe care să o ducă fratelui său pe post de cadou, dar păsările zboară, iar toporul cade pe fundul apei. Ajuns acasă, îi spune fratelui o minciună că boii s-ar fi blocat în noroiul din pădure și îl roagă să-i împrumute iapa pentru a-i scoate de acolo. Fratele său îl refuză furios, spunându-i lui Dănilă
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
Hebron, datând, după estimări, din secolul al V-lea. În apropiere se află o mănăstire benedictină germană cu camere pentru pelerini. Biserica are un plan bazilical, cu o navă centrală și nave colaterale cu transept și cu o absidă în fund. Sub altar se află piatra - găsită în timpul unor excavații - care este venerată ca aceea pe care Isus a înfăptuit minunea înmulțirii pâinilor. In biserică se pot remarca și alte vestigii antice, precum piatra de temelie la stânga intrării în atrium, pavimentul
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
ul sau lapina mare (Labrus viridis) este un pește marin teleostean din ordinul perciforme, familia labride, care trăiește în zona litorală, pe fund pietros sau printre tufele de zostera. Este răspândit pe coastele de est al Oceanului Atlantic, în Marea Mediterană, Marea Egee, Marea Marmara. În apele Mării Negre este foarte rar. Se întâlnește și pe litoralul românesc al Mării Negre de la Constanța spre sud. Are o lungime
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
al al Mării Negre este întâlnit rar de la Constanța spre sud, inclusiv la Agigea. ul este un pește marin litoral. Trăiește în general solitar sau mai rar în cupluri, în zona litorală a mărilor la adâncimi de 2-50 m, unde este fund pietros, printre pietre sau stânci subacvatice sau între tufele de ierburi marine de "Zostera" sau de "Posidonia". Peștii mai mari se întâlnesc la adâncimi mai mari decât puietul. Buzatul este un pește prudent și fricos, foarte mobil și rapid, care
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
care înoată sub apă în apnee. Fotbalul american subacvatic a fost inițiat la începutul anilor 1960 de către un instructor de scufundare la Universitatea din Manitoba, Canada care preda în piscină elevilor lecții practice pentru recuperarea și deplasarea unor obiecte pe fundul apei. Jocul s-a dezvoltat cu timpul și în prezent este practicat în Canada în provinciile Alberta, Manitoba, Saskatchewan, Newfoundland și Labrador. Un joc similar este conceput în aceeași perioadă, în Anglia de către Benjamin Olsen, un fan al fotbalului american
Fotbal american subacvatic () [Corola-website/Science/332585_a_333914]