16,375 matches
-
un cîine pentru orbi. Nu sînt și tu știi asta foarte bine. Și, oricum, nu așa i se zice. — Știam. Vino, te-ar deranja să stai aici puțin? Se așeză lîngă el pe pat și ascultară amîndoi ploaia bătÎnd În geam, iar el Încerca să se abțină și să nu-i pipăie fața frumoasă așa cum fac orbii, Însă nu era alt fel În care i-ar fi putut atinge chipul. O trase aproape și-i sărută creștetul capului. „Trebuie să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ascuns pînĂ se liniștesc apele. Nickie, orice-ar spune alții, ești un băiat de treabă. Dacă se Înrăutățește situația, vino să vorbești cu Packard. Și dacă ai nevoie de ceva, treci noaptea pe-aici. Am un somn ușor. Bate-n geam. N-o să-i serviți diseară, nu-i așa, doamnă Packard? La cină vreau să zic. Nu, spuse ea. Da’ nici n-o să-i las să se strice. Packard poate să mănÎnce juma’ de duzină, și-i mai știu și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
am Întins aici, În fața ușii, să mă odihnesc puțin. De ce nu te-ai Întins În fața ușii de la bucătĂrie? — De-aici Îl vedeam mai bine dacă venea. — Și ce s-a Întîmplat? — Tre’ să fi intrat cumva În bucătĂrie, poate pe geam cumva, și a luat tot ce era de luat. — MĂnînci rahat. — Da’ tu ce-ai făcut tot timpu’ Ăsta? se repezi pădurarul local. — Am dormit, la fel ca tine. — Bine. Hai să nu ne mai certăm pe tema asta. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
mîna-n buzunar și-mi dădu un baton de ciocolată și un măr. Hai pînĂ-n compartimentul pentru fumători, Îmi spuse și eu Îl urmai prin tot vagonul, pînĂ-n celălalt. Ne-am așezat pe o canapea, tata pe locul de la geam. Compartimentul era murdar și pielea neagră cu care era Îmbrăcată canapeaua era arsă de la scrum. — Uită-te la Ăștia din față, spuse tata fărĂ să privească spre ei. În fața noastră stăteau doi bărbați. Unul dintre ei se uita pe fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
paznicul, n-am ce zice. Ne-am mutat chiar În fața lor. Paznicul din fața noastră se uită În jur. Cel care era cu el Își fixase privirea-n podea. — Ce s-a-ntîmplat? Întrebă tata. — Domnii Ăștia sînt căutați pentru crimă. BĂrbatul de la geam Îmi făcu cu ochiul. — Hai să ne purtăm cum trebuie, spuse apoi. Doar sîntem cu toții niște domni. — Și pe cine-au omorît? Întrebă tata. — Pe un italian, spuse paznicul. — Pe cine? Întrebă micuțul pe un ton foarte jucăuș. — Pe un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să văd orașul prin fereastra deschisă, Însă nu prea aveai ce vedea, erau doar lacul, niște fabrici și o șosea frumoasă care se Întindea lîngă șine. Pe malul lacului erau multe mormane de rumeguș. — Jimmy, nu-ți scoate capul pe geam, Îmi spuse tata. M-am așezat la loc. Oricum nu prea aveam ce să văd. — În orașul Ăsta s-a născut Al Moegast, Îmi spuse tata. — Aha. — Ai văzut ce s-a-ntîmplat la masă? — Da. — Ai văzut tot? — Nu știu. — De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
le au. Dacă vrei să vezi unele lucruri, trebuie să fii atent la amîndouă. — Și ceilalți doi ce-au făcut? Tata izbucni În rîs: — Nu știu, la ei nu m-am uitat. Stăteam În tren și eu mă uitam pe geam la locurile prin care treceam. Acum nu mai era mare lucru, pentru că se Întîmplaseră atîtea și tot văzusem locuri diferite, dar nu voiam să propun eu să mergem În vagonul pentru fumători. Tata citea și bănuiesc că-l deranjam cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
plecarăm spre vagonul pentru fumători. Cum mergeam pe culoar, i-am văzut. Stăteau pe scaune În tăcere. Ne-am așezat În fața lor. Basca micuțului Îi căzuse peste bandajul de pe frunte și buzele i se umflaseră. Era treaz, se uita pe geam. Sergentului Îi era somn, i se tot Închideau ochii, apoi și-i deschidea, reușea să stea așa o vreme, după care i se Închideau din nou. Avea o față foarte adormită și Împovărată. Ceilalți doi aproape adormiseră. Prizonierul stătea aplecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
E pe dracu’. A sărit pe fereastră, spuse unul dintre mecanici. Fiți cu ochii pe bărbatu’ Ăsta, spuse detectivul și deschise ușa care dădea spre platformă. Eu am trecut de partea cealaltă a rîndului de scaune, ca să mă uit pe geam. De-a lungul șinelor se Întindea un gard. După gard Începea pădurea. M-am uitat În sus și-n jos. Detectivul trecu În fugă. Apoi trecu Înapoi. Nu se vedea nici urmă de om. Detectivul reveni În vagon și deschiseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
același roman neterminat și neintitulat, ca și Un drum cu trenul. Hamalul CÎnd ne-am dus la culcare, tata mi-a zis c-ar fi bine să dorm În patul de jos, pentru că probabil o să vreau să mă uit pe geam dimineață. Mai zicea că pe el nu-l deranjează să doarmă sus și că mai stă puțin și după aia se culcă și el. M-am dezbrăcat, mi-am pus hainele În plasa de deasupra, mi-am luat pijamalele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
stă puțin și după aia se culcă și el. M-am dezbrăcat, mi-am pus hainele În plasa de deasupra, mi-am luat pijamalele și m-am culcat. Am stins lumina, după care am ridicat jaluzelele, Însă dacă stăteam la geam mi se făcea frig și din pat nu vedeam nimic. Tata a scos o valiză de sub patul meu, a deschis-o, și-a scos pijamalele și le-a aruncat pe patul de sus, după care a mai scos o carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
erau trase bine și vagonul se legăna puțin, Însă părea foarte stabil și mergea repede, iar din cînd În cînd se auzea cîte un fluierat. Am adormit și cînd m-am trezit la un moment dat m-am uitat pe geam și am văzut că mergeam foarte Încet și traversam un rîu. Mai multe luminițe străluceau pe apele rîului și podul avea armătura de fier; tata tocmai se urca În patul lui. — Jimmy, dormi? — Nu. Unde sîntem? — Intrăm În Canada. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
un rîu. Mai multe luminițe străluceau pe apele rîului și podul avea armătura de fier; tata tocmai se urca În patul lui. — Jimmy, dormi? — Nu. Unde sîntem? — Intrăm În Canada. Dar pînĂ dimineață trecem de ea. M-am uitat pe geam ca să văd Canada, dar nu vedeam decît curțile de pe lîngă șine și vagoanele de marfă. Apoi ne-am oprit și doi bărbați cu felinare au bătut În roți cu niște ciocane. Nu vedeam nimic În afară de bărbații Ăștia care se ghemuiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
m-am uitat pe platformă, dar era curent și platforma era plină de cenușă, nici n-aveai unde să te așezi. M-am Întors la toaletă, am intrat Încet ca să nu-l trezesc pe hamal și m-am așezat la geam. În toaletă mirosea așa cum miros dimineața scuipătorile din alamă. Mi-era foame și mă uitam pe fereastră la locurile alea peste care venise toamna și la hamal. PĂreau locuri bune pentru vînat. Pe dealuri erau o grămadă de tufișuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cu ochii de anunțul Ăla morbid, l-au apucat așa niște draci, că a durat ceva timp pînĂ să ne ÎmpăcĂm. Apoi, a doua zi, cînd Încărcam echipamentul În mașină, În fața hotelului, m-am urcat În mașină și am ridicat geamul pentru că era foarte frig. Și cum se ridica, am văzut că cineva scrisese pe el, mare, cu niște litere roșii - cu un ruj Împrumutat de undeva - ED E UN PĂDUCHI. Așa am mers mai multe zile, cu sloganul Ăla misterios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Și cum se ridica, am văzut că cineva scrisese pe el, mare, cu niște litere roșii - cu un ruj Împrumutat de undeva - ED E UN PĂDUCHI. Așa am mers mai multe zile, cu sloganul Ăla misterios pentru spanioli inscripționat pe geam. Probabil au crezut că-s inițialele vreunei organizații revoluționare olandezo-americane, ceva gen F.A.I. sau C.N.T. Și pe urmă a venit ziua aia cînd reprezentantul britanic al autorităților ne-a făcut să uităm ce se-ntîmplase În oraș. Avea o cască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
tine, păduchi ce ești. — Ba și eu sînt bun la inimă. Și se zice păduche. Nu păduchi. PĂduchi este pluralul. — Mie-mi place mai mult să zic păduchi. Sună mai hotărÎt. Însă Își trase mîneca și șterse cuvintele scrise pe geam. — Facem mîine altă glumă, spuse. De-acum poți să scrii și pe oglinzi, nu mă supăr. — Bine, spusei. MĂ bucur. — Al dracu’ păduchi, spuse bătÎndu-mă pe spate. Se zice păduche. — Ba nu. PĂduchi. Îmi place mult mai mult. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ar fi întrebat nevasta după ce se trezea din leșin? De unde să știu, Dumitre? „L-ai nimerit, bărbate?” Iar tu, mândru ca un vânător adevărat, ai fi răspuns: „Dacă nu crezi, du-te și vezi!” Cei din jurul mesei râdeau de zăngăneau geamurile crâșmei. Până la urmă, a început să râdă și Pâcu... Când le-a trecut cheful de râs, Pâcu s-a uitat în jur, ca și cum ar fi pierdut ceva. După ce te uiți, Pâcule? l-a întrebat moș Dumitru. După oala ceea în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
spășită, a vorbit moale: Cer iertare cinstitului gospodar și proaspăt cărăuș pentru neatenție la potrivirea din sare a rachiului...Altădată am să fiu mai cu băgare de seamă la așa o trebușoară delicată. Un nou hohot de râs a zguduit geamurile crâșmei. Vasile Hliboceanu râdea în rând cu ceilalți, fără nici o umbră de supărare. După ultima plăcintă cu bostan dispărută din chersân, crâșmarul a umplut ulcelele cu vin proaspăt și răcoros. Pâcu, din colțul lui, privea la cei din jur, așteptând
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
-o-ar norocul. Ce să mai spun? Doar că Costache crâșmarul n-o avut de lucru și s-o însurat a doua oară cu fimeie tânără și ochioasă...Incolo, să dea Dumnezeu sănătate - a răspuns Pâcu la vorbele lui Mitruță. Geamurile luminate ale Crâșmei din drum spuneau că sunt așteptați să se întoarcă din târg...Când au ajuns la poarta crâșmei, nici nu a fost nevoie să-l strige pe Costache, pentru că el i-a simțit de departe și a ieșit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cu capul de un bolovan. S-o pălit rău de tot. Din ziua aceea, Georgel nu mai mergea cu patronul și Dinuța la sanie. Sedea în cameră la hotel, iar când Dinuța și patronul se întorceau, el îi privea pe geam cum se hârjoneau și se băteau cu bulgări de omăt...Azi așa, mâine așa, dar într-o zi i s-o părut lui că prea se strângeau în brațe și chiar se pupau...I s-o făcut negru înaintea ochilor
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
când în când, găsește câte o carte și stă cu burta pe ea, ca un student în sesiunea de examene. Îl atrag ferestrele. Fereastra să nu aibă perdele că le dă jos. Supraveghează porumbeii și vrăbiile care se agită dincolo de geam. Nu e prefăcut, nu minte și nu lingușește pe nimeni. Doar dis-de- dimineață, când mă trezesc din somn, „se pisicește” îndelung. Mai nou se pisicește și după ce face câte o boacănă. ...Dar cel mai important lucru: cum l-am adoptat
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
toate camerele din apartament sunt ale mele. Mai puțin cămara de alimente. Acolo e și destul de frig. Când aud zumzetul muștelor, simt nevoia să ies din culcușul meu, să le urmăresc până le prind. Păcătoasele zboară sus, se duc la geam și dacă eu mă arunc după ele și mă izbesc cu zgomot în sticla geamului, PAM se supără. Ba într-o zi m-am ales și cu un cucui. Dar, scuze, trebuie să întrerup. Așa pățesc și cu muștele, ori de câte ori
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
destul de frig. Când aud zumzetul muștelor, simt nevoia să ies din culcușul meu, să le urmăresc până le prind. Păcătoasele zboară sus, se duc la geam și dacă eu mă arunc după ele și mă izbesc cu zgomot în sticla geamului, PAM se supără. Ba într-o zi m-am ales și cu un cucui. Dar, scuze, trebuie să întrerup. Așa pățesc și cu muștele, ori de câte ori mă ntrerupe PAM. Nu pot să mă bucur de ele, cum nu pot să mă
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Da. Sigur că mă simt bine. Uite, poți spune că nu-i treaba mea... SÎnt ok... pe bune. Am trecut printr-o perioadă nasoală, Îi spunem noi, recăpătîndu-ne controlul asupra respirației pe cînd sudoarea ne picură de pe frunte. Dăm jos geamul de la portieră și o rafală Înghețată de aer pătrunde Înăuntru. Dacă vrei să vorbești despre asta... Își coboară ea vocea, adoptînd atitudinea-de-domnișoara-VÎnător-În-postura-de-polițai-cumsecade. Domnișoara Pizdător. Acum aș fute-o de i-ar sări ochii din cap dacă aș avea șanse. Probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]