KorAP: Find »[drukola/base=omorî & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...622 623 624 ...662 >

16,540 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412

englezii conduși de Wellington. Ar trebui să-nveți și tu ceva istorie. Străbunica mea a fost ucisă de englezi. Casa familiei mele a fost arsă de englezi. Îmi pare rău, spusei. Și pe americani de ce-i urăști? — Americanii l-au omorît pe tata cînd a fost recrutat În Cuba. Îmi pare rău și pentru asta. Sincer, crede-mă. Și pe ruși de ce-i urăști? — Pentru că ei reprezintă tirania și nu pot să suport fețele-alea ale lor. Și tu ai față de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
capetelor, era perdeaua de gloanțe, șoptind, pocnind Întruna. Știam ce simțeau cei care așteaptă. Ajunseseră cît de departe puteau s-ajungă. Și atunci cînd a venit ordinul de a avansa, nu aveai unde să te mai duci fărĂ să fii omorît. Fuseserăm acolo toată dimineața, În locul din care plecase francezul Între două vîrste. Înțelegeam cum un bărbat poate vedea deodată clar cît de prostesc e să mori Într-un atac eșuat. SĂ vezi deodată lucrurile la fel de clar și de corect cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
dintre batalioane nu-și atinseseră obiectivele. Al treilea Își cucerise poziția, dar era evident că nu o s-o poată păstra. Singurul rezultat palpabil fusese un număr de prizonieri, numai că aceștia fuseseră predați tanchiștilor ca să-i transporte, iar tanchiștii Îi omorîseră. Generalul nu avea nimic de arătat decît eșecul atacului și prizonierii omorîți. Ce pot să scriu despre asta? Îl Întrebai. — Nimic În afară de ce e În comunicatul oficial. Ai ceva whisky În plosca aia lungă? — Da. Luă o gură și-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
de fratele meu. Nu-nțelegi? Fratele meu. — SÎntem frați cu toții. Unii-s morți și alții vii. Ne trimit acasă acum ca să mai rămÎnem cîțiva. Altfel n-ar mai rămÎne nici unul. Și acum trebuie să muncim. Dar cum de-au fost omorîți cu toții? — Luptam Într-o divizie de atac. În astea fie mori, fie ești rănit. Noi, ceilalți, am fost răniți. — Cum a murit Vicente? — Traversa șoseaua și a fost lovit de-un tir de mitralieră venit de la o fermă din dreapta. De la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
Încoace o bucată din negustorul Ăla, spuse un alt leu foarte rău. Vita asta din tribul masai e prea proaspătĂ. — Ești un mincinos nenorocit și un copil de grifon, spuse cea mai rea dintre leoaice. Și cred c-o să te omor și-o să te mănÎnc cu aripi cu tot. Asta Îl Înspăimîntă foarte tare pe leul cel bun, pentru că-i vedea ochii galbeni și coada care se legăna și sîngele Închegat pe mustăți și Îi simțea respirația foarte puturoasă, pentru că ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
vedea ochii galbeni și coada care se legăna și sîngele Închegat pe mustăți și Îi simțea respirația foarte puturoasă, pentru că ea nu se spăla niciodată pe dinți. Și mai avea și bucățele de negustor hindus rămase sub gheare. — Nu mă omorî, spuse leul cel bun. Tatăl meu este un leu nobil care a fost mereu tratat cu respect, și tot ceea ce spun e adevărat. Leoaica cea rea se aruncă deodată asupra sa. Dar el se ridică În aer purtat de aripile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
tot mai afectat de chestia asta. Ți se făcea milă. Odgar era cît se poate de amabil și drăguț. Fusese mai drăguț cu Nick decît oricine altcineva. Acum, Nick ar fi putut marca dac-ar fi vrut. „Odgar s-ar omorî dac-ar ști“, se gîndi Nick. „MĂ-ntreb ce metodă ar alege“. Nu și-l putea imagina pe Odgar mort. Probabil că n-ar face-o. Și totuși, oamenii fac asta. Și nu numai din dragoste. Odgar credea că doar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
mult prea aproape de casă. — Nu vreau să te pun să cari prea departe lucrurile. — Fac cum zici. Da’ nu risca, Nickie. Ce mi-ar plăcea să am carabina la mine acum - aș merge pînĂ la marginea pădurii și i-aș omorî pe nenorociții Ăia doi. CÎnd Îi văd că stau pe doc, le-aș trimite niște oțel - așa, o telegramă specială - să-i scufunde-n canal. Și ce-ai face după aia? Doar i-a trimis cineva, nu? — Pe primu’ nenorocit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
că stau pe doc, le-aș trimite niște oțel - așa, o telegramă specială - să-i scufunde-n canal. Și ce-ai face după aia? Doar i-a trimis cineva, nu? — Pe primu’ nenorocit nu l-a trimis nimeni. — Dar ai omorît elanul, ai vîndut păstrăv și ai mai omorît și ce-au luat din barca ta. — Aia era În regulă, trebuia s-o Împușc. Nu-i plăcea să-i spună pe nume, pentru că exact aia era dovada pe care o aveau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
oțel - așa, o telegramă specială - să-i scufunde-n canal. Și ce-ai face după aia? Doar i-a trimis cineva, nu? — Pe primu’ nenorocit nu l-a trimis nimeni. — Dar ai omorît elanul, ai vîndut păstrăv și ai mai omorît și ce-au luat din barca ta. — Aia era În regulă, trebuia s-o Împușc. Nu-i plăcea să-i spună pe nume, pentru că exact aia era dovada pe care o aveau. — Știu. Da’ acum n-o să te-apuci să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
și ce-au luat din barca ta. — Aia era În regulă, trebuia s-o Împușc. Nu-i plăcea să-i spună pe nume, pentru că exact aia era dovada pe care o aveau. — Știu. Da’ acum n-o să te-apuci să omori oameni, și tocmai de aia vin cu tine. — Hai să nu mai vorbim despre asta. Da’ pe nenorociții Ăia doi chiar că mi-ar plăcea să-i omor. — Știu. Și mie. Da’ n-o să ne-apucăm să omorîm oameni, Nickie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
pe care o aveau. — Știu. Da’ acum n-o să te-apuci să omori oameni, și tocmai de aia vin cu tine. — Hai să nu mai vorbim despre asta. Da’ pe nenorociții Ăia doi chiar că mi-ar plăcea să-i omor. — Știu. Și mie. Da’ n-o să ne-apucăm să omorîm oameni, Nickie. Îmi promiți? Nu. Acum nu mai știu nici dacă e sigur să-i duc păstrăvii. Îi duc eu. Nu. SÎnt prea grei. Îi duc eu, o iau prin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
apuci să omori oameni, și tocmai de aia vin cu tine. — Hai să nu mai vorbim despre asta. Da’ pe nenorociții Ăia doi chiar că mi-ar plăcea să-i omor. — Știu. Și mie. Da’ n-o să ne-apucăm să omorîm oameni, Nickie. Îmi promiți? Nu. Acum nu mai știu nici dacă e sigur să-i duc păstrăvii. Îi duc eu. Nu. SÎnt prea grei. Îi duc eu, o iau prin mlaștină și pe urmă prin pădure pînĂ-n spatele hotelului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
de vreo cinci ani. Era un dinte frumos și domnul John Îl mai privi o dată și se mai uită și la umflătura uriașă care i se vedea pe sub haină din cauza tocului. — Cu tunu’ Ăla de-l porți sub braț ai omorît elanu’? Delegatul Îl privi vag disprețuitor. — Nu. L-am omorît Într-o trecătoare din Wyoming cu un Winchester de 45. — Ești un mare vînĂtor, Ă? spuse domnul John, după care se uită pe sub tejghea.VĂd că ai și picioare mari

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
John Îl mai privi o dată și se mai uită și la umflătura uriașă care i se vedea pe sub haină din cauza tocului. — Cu tunu’ Ăla de-l porți sub braț ai omorît elanu’? Delegatul Îl privi vag disprețuitor. — Nu. L-am omorît Într-o trecătoare din Wyoming cu un Winchester de 45. — Ești un mare vînĂtor, Ă? spuse domnul John, după care se uită pe sub tejghea.VĂd că ai și picioare mari. Ai nevoie de tunu’ Ăla cînd mergi la vînĂtoare de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
și pe urmă iau o barcă cu vîsle de la căsuță. Domnu’ John, ce-o să-i facă lui Nickie? — Asta mă Îngrijorează și pe mine. — Vorbeau c-o să-l trimită la școala de corecție. — Tare mi-aș dori să nu fi omorît cerbu’ Ăla. — Și el și-ar dori. Mi-a povestit cum a citit Într-o carte că poți cresta pe cineva cu un glonț fărĂ să-l rănești cu adevărat. Atîta că paralizează de frică - și Nickie a vrut să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-o. — Da’ cine să-i fi spus lu’ Evans? — Cred că băiatu’ Ăla al lui o fi găsit-o. Mereu se ține după Nick. Se ascunde de nu-l vezi. El tre’ să-l fi văzut pe Nickie cînd a omorît cerbu’. BĂiatu’ Ăla nu-i bun de nimic, domnu’ John. Da’ chiar că știe să urmărească pe cineva. Nu m-ar mira să fie aici chiar acum. Nu, spuse domnul John. Da’ ar putea trage cu urechea de-afară. — Cred

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
el. SĂ știți că Ăia știu și de păstrăvii pe care vi-i aducea pentru cină. — BĂiatu’ Ăla le-a zis? — Sigur că da. — Poate ar trebui să facem ceva cu băiatu’ Ăla al lu’ Evans. — Eu, una, l-aș omorî. Aș băga mîna-n foc că de aia s-a dus Piticot cu frate-său. Ca să nu-l omoare Nickie. FĂ cumva să știm mereu ce fac Ăia. — Așa o să fac. Dar trebuie să vă gîndiți la ce-i de făcut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
le-a zis? — Sigur că da. — Poate ar trebui să facem ceva cu băiatu’ Ăla al lu’ Evans. — Eu, una, l-aș omorî. Aș băga mîna-n foc că de aia s-a dus Piticot cu frate-său. Ca să nu-l omoare Nickie. FĂ cumva să știm mereu ce fac Ăia. — Așa o să fac. Dar trebuie să vă gîndiți la ce-i de făcut, domnu’ John. Doamna Adams e distrusă. O tot apucă durerea aia de cap care o ia mereu. Poftiți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-i de făcut, domnu’ John. Doamna Adams e distrusă. O tot apucă durerea aia de cap care o ia mereu. Poftiți, luați scrisoarea asta. — Las-o În cutie. E vorba de poșta Statelor Unite. CÎnd adormiseră aseară, Îmi venea să-i omor pe amîndoi. Nu, să nu mai vorbești așa și nici să nu-ți treacă prin cap așa ceva. — Dumneavoastră n-ați vrut să omorîți niciodată pe nimeni, domnu’ John? — Ba da. Însă e păcat și, oricum, nu asta-i soluția. — Tata

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
asta. — Las-o În cutie. E vorba de poșta Statelor Unite. CÎnd adormiseră aseară, Îmi venea să-i omor pe amîndoi. Nu, să nu mai vorbești așa și nici să nu-ți treacă prin cap așa ceva. — Dumneavoastră n-ați vrut să omorîți niciodată pe nimeni, domnu’ John? — Ba da. Însă e păcat și, oricum, nu asta-i soluția. — Tata a omorît un om. — Și asta nu l-a ajutat cu nimic. — Nu s-a putut abține. — Trebuie să ÎnvățĂm să ne abținem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
amîndoi. Nu, să nu mai vorbești așa și nici să nu-ți treacă prin cap așa ceva. — Dumneavoastră n-ați vrut să omorîți niciodată pe nimeni, domnu’ John? — Ba da. Însă e păcat și, oricum, nu asta-i soluția. — Tata a omorît un om. — Și asta nu l-a ajutat cu nimic. — Nu s-a putut abține. — Trebuie să ÎnvățĂm să ne abținem. Și acum du-te, Suzy. — Ne vedem diseară sau mîine dimineață. Tare mi-ar fi plăcut să mai fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
și În cele din urmă stomacul - auriu ca un apus superb. Nick Îl ținea cu mîna dreaptă și abia dacă-l putea cuprinde. „E cam mare pentru tigăița noastră“, se gîndi. „Da’ acum, că l-am rănit, trebuie să-l omor.“ Îl izbi scurt În cap cu mînerul cuțitului de vînĂtoare și apoi Îl lăsĂ lîngă un mesteacăn. „La dracu’“, Își spuse. „Ar fi perfect pentru doamna Packard. Da’ pentru mine și Piticot e cam mare. Mai bine m-aș duce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
pîn’ la capăt, mai ales dac-am Învățat-o din Biblie? — În Biblie n-aveau nici un ciocan căptușit. — Probabil că mi-a venit gîndindu-mă la vîslele căptușite și le-oi fi amestecat cumva. — Poate. Și, oricum, noi nu vrem să omorîm pe nimeni. De aia ai venit cu mine. — Știu. Dar, Nickie, nouă ne e ușor să comitem o crimă. Noi sîntem diferiți de ceilalți. Și m-am mai gîndit că dacă tot sînt compromisă din punct de vedere moral, măcar să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
pare rău, Nickie. Chiar că-i tîmpit. — Stai să vezi cînd i-om mînca. O să-nțelegi de ce-i vînĂm. Nici pentru ei nu e sezon? — Desigur. Da’ Ăștia-s maturi și nu i-ar vîna nimeni, În afară de noi. Eu am omorît o grămadă de bufnițe și bufnițele ar omorî cîte-o potîrniche-n fiecare zi dacă ar putea. VÎnează Întruna și omoară toate păsĂrile bune de ceva. — Pe Ăsta chiar că l-ar putea vîna ușor. Acu’ nu-mi mai pare rău. Vrei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]