17,300 matches
-
ticluită pro domo, ori o simplă născocire, de vreme ce înșiși francezii au fost deconcertați, câțiva uimiți de „abila manevră”.„Românii - scria Gaston de Monicault - au dat dovadă de statornicie; ba mai mult, ei s-au arătat capabili să renunțe la orice pasiune și la orice rivalitate între partide în fața interesului țării; ei au dat măsura patriotismului lor, numind la Iași și București același domnitor, colonelul Cuza”. Există în istoria popoarelor anume momente, să le numim de grație, singulare, prin forța de a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
adăuga noi, explicabil, firesc; nu numai util, ci și indispensabil pentru marile construcții. În tot ceea ce a întreprins prin faptă ori prin scris, Al. Zub ne apare stăpânit de ideia „condiției istoricului”, de „faimoasa dilemă a cronicarului”, de sfâșierea între pasiunea civică și scrupulul intelectual. El s-a referit adeseori la poziția paradoxală și tragică a istoricului: „amestecat în lume, se vrea deasupra ei: actor implicat prin toate fibrele existenței sale, ar dori să păstreze, cu toate acestea, avantajele spectatorului; terorizat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
omul care să se îmbete cu promisiuni goale. El a tras concluzia că țarul dorea o „înțelegere” pentru a nu fi pus în situația să ia în stăpânire Constantinopolul. Nici la Viena însă n-a găsit înțelegerea căutată cu atâta pasiune și perseverență. Este neîndoielnic că țarul urmărea să tranșeze chestiunea orientală. El a fost însă împiedicat de ceea ce s-a lovit necontenit în desfășurările sale de anvergură, și anume de revoluție, de revoluția din 1848-1849. De mult timp - scria, la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acestei căderi, dar nu este lipsit de interes modul cum dușmanii revoluției au exploatat greșelile păturii conducătoare maghiare. F. I. Tiutcev scria că trebuie făcută o deosebire între Ungaria și Ungaria ungurilor; în poporul maghiar - sublinia el - s-au unit pasiunea revoluționară cu brutalitatea unei hoarde asiatice, și despre maghiari se poate spune, cu mai multă îndreptățire decât despre turci, că nu au nici un drept de patrie în Europa; conducătorii partidului maghiar sunt convinși că poporul lor are o misiune de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe care-l urăște ?”; poporul - continua Granovski - se teme că succesele armatelor rusești vor aduce guvernului „și mai multă putere și îngâmfare”. Herzen vedea în înfrângerea Rusiei începutul unor mari transformări; în general, democrații-revoluționari ruși doreau acea înfrângere cu toată pasiunea și convingerea lor. Nimic și nimeni nu l-a putut însă opri pe țar să provoace războiul. Proclamarea ca împărat a lui Napoleon al III-lea, venirea la putere în Anglia a lui Aberdeen (socotit antifrancez) și concesiile făcute de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe Jeanne, ci pentru a-i cuceri părinții. Sigur de puterea sa de seducție, Julien o curtează mai curând pe mamă decât pe fiică. O antrenează pe baroană în conversații nesfârșite despre căsătorii, date și legături de rudenie, măgulind astfel pasiunea acesteia pentru genealogie. Consultat cu privire la o neînsemnată gâlceavă familială, ia fără nicio ezitare partea baroanei. Încântată de aceste atenții, mamei lui Jeanne nu-i trebuie prea mult să ajungă să-l considere pe Julien un tânăr fermecător și mai cu
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe de-a-ntregul spiritul epocii sale. Nepoată de pastor și fiică a unui chirurg strălucit, Catherine este însetată de cunoaștere. Nu urmase liceul, ca fratele ei, însă frecventase cursuri pentru fete și avusese apoi un preceptor particular. Studiase cu aceeași pasiune istoria, gramatica, fizica sau matematica înainte de a începe să citească marile opere filozofice. Însă Fructul oprit al Cunoașterii o atrage în mod irezistibil, stârnindu-i în același timp repulsia. Catherine este "torturată" de dorință, își simte nervii întinși la maximum
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
poate înclina clar de partea plăcerii, a dorinței. Astfel, persoanele căsătorite, bărbați și femei deopotrivă, alunecă spre aventură, spre adulter. Aceștia au îndrăzneala să-și transforme visele în realitate, asumându-și totodată riscurile inerente. Le este dat să cunoască fiorul pasiunii, patima, dar și strigătele, lacrimile, scenele, reproșurile, scrupulele morale, mustrările de cuget. Dar ce se întâmplă când cele două talere ale balanței se află în echilibru? Când setea de aventură este la fel de puternică precum teama? Când iubirea pentru persoana aleasă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
neputincioși, de dereglați și de corupți de toate soiurile", unor "creaturi de ambele sexe incapabile de o acțiune viguroasă și utilă". După părerea altor moraliști, atunci când nu slăbește simțurile și simțămintele, când nu ucide printr-o moarte blândă, flirtul exacerbează pasiunile. El acutizează conflictele și dezlănțuie o violență la fel de malefică. În opoziție cu dragostea creștină temperată, constructivă, binefăcătoare flirtul nu generează decât insatisfacții, frustrări care se pot dovedi distrugătoare. Flirtul este un joc periculos, avertizează doctorii Jaf și Saldo; aproape întotdeauna
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
avea nimic a face cu trupul; însă respingeam ideea de a-ți satisface trupul fără să iubești". În mintea mea, scrie gânditoarea, zăbovea imaginea unei hermine murdărite, a unui crin profanat". În închipuirea ei, atunci când nu era transfigurată de văpaia pasiunii, plăcerea întina. Chiar dacă își pierduse între timp credința, tânăra fată descoperă că rămăsese profund marcată de morala creștină. Crezusem că legea morală există numai atâta vreme cât există Dumnezeu, însă se întipărise atât de adânc în mine, încât înlăturarea acestuia o lăsase
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-i scrie acestui tată deopotrivă adorat și detestat scrisori care se vor transforma treptat în jurnal intim. În perioada adolescenței, fragila Anaïs cucerește mai mulți bărbați, însă flirturile ei rămân mereu caste și romantice. Cu vărul său Eduardo Sanchez, "prima pasiune adevărată a vieții mele"102, tânăra nu comunică decât prin cuvinte. În timpul petrecut împreună, cei doi adolescenți discută despre literatură sau scriu fiecare în jurnalul celuilalt. Pentru Anaïs, Eduardo este, alături de caietul ei intim, o altă oglindă a ființei ei
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Pentru a domoli gelozia soțului său cu totul depășit de evenimente emancipata îl duce să vadă o "exhibiție": un spectacol cu prostituate care expuneau toate pozițiile sexuale, la cererea clientului! Trecând peste toate tabuurile imaginabile, tânăra trăiește chiar o "adâncă pasiune" cu tatăl său, Joaquin Nin. Petrece cu acesta "două săptămâni de orgie dezlănțuită și neîntreruptă"105 la un hotel din Valescure, în apropiere de Saint-Raphaël. Așadar, în decurs de numai câțiva ani, Anaïs Nin trece de la o extremă la cealaltă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
erotic decât atingerile genitale, și putea fi considerat suficient pentru o acuzație de atentat la pudoare. Era asociat, de altminteri, cu amorul venal. Dimpotrivă, în anii '20-'30, grație cinematografiei, sărutul devine, pe cartea poștală și pe afișul publicitar, emblema pasiunii. Încurajează visul, aspirația, fantasma. Se integrează în ansamblul abordărilor și inițiativelor amoroase, devenind o etapă obligatorie a flirtului 114. O altă dovadă că vremurile se schimbaseră, termenul "flirt" își face între cele două războaie apariția în limbajul popular. Desigur, cuvântul
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
propria-i palmă toate dedesubturile orașului Chicago, cartierele de cerșetori, de codoși, de târfe și de drogați. Și totuși, cei doi scriitori se îndrăgostesc fulgerător de cum se cunosc. Se aruncă unul în brațele celuilalt. Grație lui, Simone de Beauvoir descoperă pasiunea, "iubirea adevărată, totală, iubirea în care inima, sufletul și trupul se contopesc". Gânditoarea nu va merge până la a renunța, din dragoste pentru el, la tovărășia intelectuală cu Jean-Paul Sartre, sau la efervescența din Saint-Germain-des-Prés. Spre marea disperare a lui Nelson
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Europa sau prin America. Simone de Beauvoir, care muncește pe rupte, nu trăiește decât pentru aceste regăsiri. Visează fără încetare la Nelson Algren și îi scrie de mai multe ori pe săptămână lungi scrisori din care se revarsă duioșia și pasiunea. "Iubitul meu drag din Chicago, mă gândesc la tine de la Paris, din Parisul acesta în care-ți simt lipsa [...]. Orașul n-are astăzi niciun farmec, e cenușiu și mohorât, e duminică, străzile sunt pustii, totul are un aer tern, sumbru
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cu atât îl iubesc mai mult", își mărturisește sieși pe 30 noiembrie 1946. "Suferința din dragoste are atâta farmec, încât mai mult suferi odată vindecat", adaugă ea pe un ton filozofic ceva mai târziu. Așadar Bab își cultivă în taină pasiunea și își garnisește jurnalul cu suspine, exclamații și lamentări. "Îl iubesc prea mult pe André. Sunt bolnavă după el. Nu mă gândesc decât la el", scrie ea pe 13 august 1946. "Noaptea, mă trezesc tresărind și gândesc aproape cu voce
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mai este sigură că o are față de Dumnezeu, în dragoste. În felul ei, Bab speră să cunoască "lovitura de trăsnet", acea revelație venită din cer care te face să tremuri din cap până-n picioare. Tânăra visează să fie cuprinsă de pasiune, să se "desprindă la propriu" de pământ și să cunoască "extazul", care "îmbată", "copleșește" și "anihilează". Vrea să fie ridicată, dacă nu până-n Rai, cel puțin până în al șaptelea cer... În așteptarea acestor zile fericite, Bab și asta o face
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
un hățiș de alge, sărutul acesta era o plonjare bruscă în ape mai fluide. Această Veneră născută din ape și transformată acum în sirenă, jumătate femeie, jumătate pește, fragilă și înfricoșătoare, devorată și devorantă, îl atrage în mijlocul curenților vijelioși ai pasiunii. Mai mult chiar decât April, amanta studentului străin, Leslie se dăruiește cu totul în acest prim sărut, ce părea să-i făgăduiască lui Stingo un înec divin, un ocean de fericire. Cu toate că este femeie, Leslie sărută așa cum face un bărbat
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și Statele Unite, Franța este angrenată în Războiul Rece, cunoscând în plus și conflictele decolonizării, o situație producătoare în sine de contradicții. Cum se întâmplă mereu în perioadele de zbucium, climatul acesta de tensiune maximă ațâță furia de a trăi și pasiunile. Așa cum sublinia Marcel Carné în 1958, referindu-se la filmul său Les Tricheurs, amenințarea bombei atomice face ca o bună parte din tinerii burghezi să considere ca fiind caducă orice morală, și chiar orice speculație asupra viitorului. Filozofia lui carpe
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dusă la extrem, și în același timp ținută în frâu, stăpânită". Își amintește de el ca de o formă de erotism absolut, un summum al rafinamentului amoros. "Era o relație atât de secretă, de delicată, de intimă. Eram în focul pasiunii, și în același timp mângâierile noastre erau delicate ca dantela. Percepțiile, atingerile noastre erau de o finețe și de o acuitate extreme. Și astăzi îmi amintesc pielea, mirosul, trupul bărbatului acesta pe care l-am iubit așa. Îmi amintesc de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
intelectual al epocii� sale, divinitatea nu �se exprim? prin el El poate descrie �faptele� prin prisma unei orient?ri teoretice (pozitiviste, func?ionaliste, fenomenologice, anistoriste etc.), poate explica �mecanisme�, poate face inteligibile ac?iunile indivizilor sau grupurilor de oameni cu pasiunile, intrigile, conflictele lor. A �n?elege presupune că istoricul sociologiei s? ajung? la semnifică?îi, la interpret?ri ale trecutului. Istoricul sociologiei interpreteaz? trecutul prin prisma unei teorii a interpret?rîi sau alta. Viziunile sale retrodictive pot fi �n rela
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cunoscute, aplicate p�n? la cap?ț. Societatea rom�neasc? s-a �nscris mai ț�rziu pe coordonatele evolu?iei capitaliste (?tefan Costea, coord., Istoria sociologiei rom�ne?ți, Editura Funda?iei Rom�nia de M�ine, Bucure?ți, 1998). �Pasiunea� ra?ionalit??îi instrumentale n-a fost prea mare �n condi?iile noastre mereu �originale�. �n continuitatea lor, ideile filosofice despre societate, ideile sociologice au surprins particularit??i ale istoriei na?ionale la �configurarea� c?reia au contribuit. Sociologia rom
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mereu �originale�. �n continuitatea lor, ideile filosofice despre societate, ideile sociologice au surprins particularit??i ale istoriei na?ionale la �configurarea� c?reia au contribuit. Sociologia rom�neasc? a fost cu obstina?ie o sociologie a na?iunii (I.�Ionescu, Pasiunea sociologiei na?iunii, �n volumul Pagini din istoria �nv???m�ntului etic ?i sociologic rom�nesc, Editura Spiru Haret, Ia?i, 1997). S�nt interesante ?i demne de recitit �n acest sens idei din cronicari, din scrierile c?rturarilor. Nicolae
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu avem dec�ț boieri ?i ??răni�, �n timp ce consulul francez la Bucure?ți scria c?, dup? 1859, la Ia?i, de exemplu, puterea economic? ?i financiar? s-a concentrat �n m�inile str?inilor care nu aveau alt? �pasiune� dec�ț cea pentru c�?tigul rapid� �n a doua jum?țațe a secolului al XIX-lea s-a constatat o schimbare social? dar se �n?elege c? societatea rom�neasc? avea �mai multe viteze� decalate, toate fiind decalate �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
compară?iilor judicioase (Tocqueville este adesea considerat ca fiind cel ce introduce metodă comparativ?) el �?i plimb? alternativ privirea peste principalele societ??i moderne care par s? se abat? de la libertate pentru a se l?să mai bine prinse de pasiunea egalitar? sau democratic?. Tocqueville, care este un liberal, se nelini?te?te �n privin?a devenirii societ??ilor democratice, pe care le vede amenin?ațe de spectrul conformismului ?i adesea de cel al despotismului, ca ?i de dezl?n?uirea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]