15,588 matches
-
energia sa clocotitoare", "spirit clarvăzător și îndrăzneț" transpuse în "activitatea sa neobosită" (p. 6). Un alt pasaj subliniază identitatea de destin dintre biografia lui N. Ceaușescu și istoria contemporană a României: "clarviziunea, pasiunea și principialitatea revoluționară, devotamentul nețărmurit fată de patrie și popor, internaționalismul consecvent fac ca numele tovarășului Nicolae Ceaușescu să fie indisolubil legat de toate marile transformări petrecute în anii aceștia în societatea românească" (p. 218). Istoria națională a ultimei jumătăți a secolului XX este astfel personificată în figura
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
același timp în care se monumentalizează trecutul indigen. Prin reasumarea moștenirii naționale, discursul emis de literatura didactică din această perioadă conține suficiente deturnări de la direcția antinațională stabilită de M. Roller pentru a se putea afirma începutul unei reforme mnemonice. Istoria Patriei, publicat succesiv începând din 1957 până în 1989, este un veritabil barometru care înregistrează fidel fluctuațiile ideologice. Edițiile din anii '60 ale Istoriei Patriei relevă caracterul hibrid al discursului istoric românesc, lăsând să se întrevadă tensiunea polară subzistentă între două tendințe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la direcția antinațională stabilită de M. Roller pentru a se putea afirma începutul unei reforme mnemonice. Istoria Patriei, publicat succesiv începând din 1957 până în 1989, este un veritabil barometru care înregistrează fidel fluctuațiile ideologice. Edițiile din anii '60 ale Istoriei Patriei relevă caracterul hibrid al discursului istoric românesc, lăsând să se întrevadă tensiunea polară subzistentă între două tendințe opuse: i) sovieto-centrismul, moștenirea rolleriană a anilor '60 și ii) naționalismul, din ce în ce mai viguros exprimat în cadrul paradigmei materialismului-dialectic. Sunt păstrate calendarul cronologic structurat după
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clase asupra alteia" (V.I. Lenin) (Almaș, 1969, p. 13), precum și portretul lui Lenin (p. 165). Simultan, și contradictoriu, este intensificat discursul naționalist. În 1976, tendința ambivalentă a celor două orientări contradictorii este tranșată în favoarea naționalismului. Ediția din 1976 a Istoriei Patriei ilustrează foarte clar optarea unei perspective autohtone și abandonarea viziunii sovieto-centriste. Realizarea lui Mihai Viteazul este reevaluată într-o notă și mai naționalistă, iar Unirea din 1918 este prezentată ca "îndeplinirea unui vis străvechi al poporului român. În tot cursul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a tradiției culturale românești, în care a încorporat materialismul-dialectic prescris de paradigma marxist-leninistă. "Naționalismul etnic" (românismul) care și-a atins apogeul ideologic în interbelicul românesc s-a prefăcut după 1948 în "internaționalism proletar", iar "națiunea română" a fost metamorfozată în "patria socialistă". În următoarea secvență istorică, "patria socialistă" din faza primară a regimului a devenit, după 1964, "națiunea socialistă" în faza ultimă a regimului comunist român. După momentul '89, filonul naționalist ale cărui rădăcini se întind în tradiția istorică românească până la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a încorporat materialismul-dialectic prescris de paradigma marxist-leninistă. "Naționalismul etnic" (românismul) care și-a atins apogeul ideologic în interbelicul românesc s-a prefăcut după 1948 în "internaționalism proletar", iar "națiunea română" a fost metamorfozată în "patria socialistă". În următoarea secvență istorică, "patria socialistă" din faza primară a regimului a devenit, după 1964, "națiunea socialistă" în faza ultimă a regimului comunist român. După momentul '89, filonul naționalist ale cărui rădăcini se întind în tradiția istorică românească până la pașoptism, a fost decapat de pigmenții
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
editat de pupilul său, Mircea Eliade, din publicistica maestrului. De un traseu post-mortem similar s-a bucurat și Nichifor Crainic, celălalt mare ideolog al românismului ortodoxist. Închis 15 ani în închisorile comuniste, apoi grațiat și racolat în redacția revistei Glasul Patriei unde a scris articole de propagandă comunistă, Nichifor Crainic nu a mai fost însă reeditat pe întreaga durată a regimului comunist cu operele sale doctrinare (de teologie politică). După '89, operele lui ideologice au revăzut lumina tiparului, publicându-se lucrări
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
omului pe aceste teritorii și până la formarea statului dac, sub conducerea lui Burebista; • Epoca veche (antică) circa 80 î.e.n.aprox sec VIII e.n.; • Epoca medie sec. VIII e.n.-1821, Revoluția lui Tudor Vladimirescu fiind considerată uvertura epocii moderne în istoria patriei. Dincolo de distanțările de vechea conceptualizare a trecutului, manualul lui Daicoviciu et al. (1991) rămâne, în esență, același manual din 1987, cu diferența că nu mai menționează o serie de expresii ritualice, adevărate clișee ale discursului comunist: "comuna primitivă", "orânduire socială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a trecutului avem și abandonarea credinței în natura oraculară a istoriei, care a dăinuit în conștiința românească încă din primele scrieri istoriografice. F. Aaron (1835), spre exemplu, scria într-unul din primele manuale de istorie publicate în Țările Române, "istoriei patriei, oglinda aceea magică a veacurilor trecute, icoana cea adevărată a vremii de acum, și cheiea cea de mare preț cu care se descuie oarecum și ascunsurile viitorului" (pp. v-vi). Ideea istoriei ca "dispozitiv oracular" este înlocuită de înțelegerea istoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a solidarității umanitariene pe de altă parte). Strâns legat de aceasta, reperabilă este și glisarea de la promovarea unui patriotism etno-național, chiar sacrificial sau thanatic (care îi solicita individului ca imperativ moral să își sacrifice propria viață pe altarul național al patriei atunci când aceasta i-o va cere), către un patriotism civic, definit de respectarea legilor și îndeplinirea obligațiilor civice. "Dihotomia Hans Kohn" (Liebich, 2006, p. 579), cea care îl celebrează pe gânditorul ce a insistat asupra distincției între naționalismul de tip
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al unui partid politic. Distribuția răspunsurilor afișată de figura de mai sus arată că "respectul legilor", care este miezul concepției civice a patriotismului, are întâietate în fața formelor tradiționale ale patriotismului etnic, exprimat de "loialismul național" sau de "devotamentul militar față de patrie". Se observă, în același timp, că "umanitarianismul" este valorizat aproape în aceeași măsură ca și "patriotismul și loialismul național", fapt ce relevă succesul programului educațional de infuzare a unui spirit civic postnaționalist. Putem chiar conclude că idealul patriotismului civic anunțat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este valorizat aproape în aceeași măsură ca și "patriotismul și loialismul național", fapt ce relevă succesul programului educațional de infuzare a unui spirit civic postnaționalist. Putem chiar conclude că idealul patriotismului civic anunțat de F. Aaron (1843) în lucrarea sa Patria, patriotul și patriotismul și-a găsit drumul spre literatura didactică cu mai bine de un secol și jumătate întârziere. Concluzii: Memoria (post)națională românească. Implozia regimului comunist nu a antrenat instantaneu o restructurare majoră a înțelegerii colective a trecutului românesc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism. București: Editura Politică. Aaron, F. (1835, 1837, 1838). Idee repede de istoria Prințipatului Țării Rumănești. 3 volume. București: În tipografia lui I. Eliad [Text cu caractere chirilice]. Aaron, F. (1843). Patria, patriotul și patriotismul, București: Tipografia curții a lui Fr. Valbaum [Cu alfabet de tranziție]. Bălcescu, N. (1894). Istoria românilor sub Mihaiu Vodă Viteazul (3 volume), însoțită de o precuvântare și note de Al. I. Odobescu, Bucuresci: Editura Librăriei Socecŭ & Comp.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În M. Costin, Opere. Vol. II. (pp. 9-52). București: Editura pentru Literatură. Crainic, N. (1929). Sensul tradiției. Gândirea. Anul IX, 1-2, 1-11. Crainic, N. (1997). Programul statului etnocratic. În Ortodoxie și etnocrație (pp. 245-271). București: Editura Albatros. Delavrancea, Ștefănescu-B. (192-). Patria și patriotismul. Ediție publicată de Octav Minar. București: Editura Librăriei Soces & Co. S.A. Eliade, M. (1937). De ce cred în biruința legionară. Buna Vestire, Anul I, 17 decembrie 1937, 224. Eliade, M. (1990). Profetism românesc. Vol. I: Itinerariu spiritual. Scrisori către
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Public. Istoria și geografia R.P.R. Manual unic pentru clasa a IV-a elementară. București: Editura de Stat. 1952. Roller, Mihail. Istoria R.P.R. Manual pentru învățământul mediu. București: Editura de stat didactică și pedagogică. 1957. Almaș, Dumitru și Petric, Aron. Istoria patriei: manual pentru clasa a IV-a. București: Editura de Stat Didactică și Pedagogică. Am consultat și edițiile din 1966, 1976, 1979, 1986 ale aceluiași manual, redactat începând cu 1969 de tandemul Almaș, Dumitru și Fotescu, Eleonora. 1971. Dragne, Florea, Ionescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
compunerea toate cele care (ce), a produs totuși locuțiunea conjuncțională cu toate că și locuțiunea prepozițională cu toată (cu toate)”. b) Atributul predicativ poate fi o întreagă propoziție - cu condiția ca această propoziție să determine obiectul direct al propoziției regent: El vede patria-nainte-i așa cum e,cum n-a mai fost. „Atributiva predicativă nu poate determina subiectul regentei, pentru că în această poziție sintactică ea devine mai totdeauna o predicativă, dacă nu o circumstanțială de mod”: Patria se vede așa cum n-a mai
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
direct al propoziției regent: El vede patria-nainte-i așa cum e,cum n-a mai fost. „Atributiva predicativă nu poate determina subiectul regentei, pentru că în această poziție sintactică ea devine mai totdeauna o predicativă, dacă nu o circumstanțială de mod”: Patria se vede așa cum n-a mai fost; sau: Patria se arată așa cum n-a mai fost niciodată (predicative). Patria noastră este iubită astăzi de popor așa cum n-a mai fost niciodată (circumstanțială). c) În sfârșit, atributul predicativ poate avea drept
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
așa cum e,cum n-a mai fost. „Atributiva predicativă nu poate determina subiectul regentei, pentru că în această poziție sintactică ea devine mai totdeauna o predicativă, dacă nu o circumstanțială de mod”: Patria se vede așa cum n-a mai fost; sau: Patria se arată așa cum n-a mai fost niciodată (predicative). Patria noastră este iubită astăzi de popor așa cum n-a mai fost niciodată (circumstanțială). c) În sfârșit, atributul predicativ poate avea drept complinire o întreagă propoziție - de regulă comparativă sau indirect
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
poate determina subiectul regentei, pentru că în această poziție sintactică ea devine mai totdeauna o predicativă, dacă nu o circumstanțială de mod”: Patria se vede așa cum n-a mai fost; sau: Patria se arată așa cum n-a mai fost niciodată (predicative). Patria noastră este iubită astăzi de popor așa cum n-a mai fost niciodată (circumstanțială). c) În sfârșit, atributul predicativ poate avea drept complinire o întreagă propoziție - de regulă comparativă sau indirect: Și se îndură împăratul șerpilor și l lăpădă pe copil
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
din Anaforaoa Divanului Domnesc menționată mai înainte. Din întregul ei conținut se constată dorința clasei boierești de a rezolva exclusiv în interes propriu problemele legate de activitatea de pe moșiile lor sub pretextul de „a așeza toate stările împregiur a acestei patrii după măsurile dreptății, într-o bună rânduială ce cade a /se/ păzi între stăpânii moșiilor și între lăcuitorii ce se hrănesc pe dânsa”. Boierii consideră că, după 1749, „din vreme în vreme ștergându-se de istov numele vecinătății și rămâind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
proprietari» și cea din 1857, când se vorbește de clasa răzeșilor care «nu numai că reprezintă pe lăcuitorii băștinași ai României, dar mulți dintre ei sunt coborâtori din familiile cele mai ilustre ale nației care făceau odată fala și apărarea patriei», iar «hrisoavele sau uricile vechi care constitua proprietatea răzeșilor fac dovada că aceste proprietății în cea nai mare parte sunt câștigate de suitorii lor, ori cu prețul sângelui pe câmpurile de luptă pentru apărarea țării, ori pentru slujbe însemnătoare făcute
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
proprietatea răzeșilor fac dovada că aceste proprietății în cea nai mare parte sunt câștigate de suitorii lor, ori cu prețul sângelui pe câmpurile de luptă pentru apărarea țării, ori pentru slujbe însemnătoare făcute în timpurile păcei și vrednice de răsplata patriei»”. Apoi, cu timpul, răzeșii ar fi fost deposedați „de către megieșii moșiilor lor «prin legături cu familia» domnitoare”. Din citatele reproduse mai sus ar rezulta ca teorie „plauzibilă” originea duală a răzeșimii: 1) din „străvechi proprietari”, deci originea tribală, dacă avem
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pavilionului, preia pe ambele brațe pavilionul pliat și dispune: "Comandantul navei, la mine!" 8. După prezentarea comandantului navei, persoana care înmânează pavilionul i se adresează cu formula: "Vă înmânez pavilionul (denumirea navei)..., care constituie drapelul navei!" Comandantul navei răspunde: "Servesc patria!", se apropie, se descoperă, îngenunchează cu piciorul drept și sărută pavilionul, apoi se ridică, se acoperă și îl preia pe ambele brațe. 9. După înmânare, persoana oficială se deplasează lângă invitați, iar comandantul navei dispune echipajului: "Rostiți după mine!", după
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218995_a_220324]
-
comandantul navei dispune echipajului: "Rostiți după mine!", după care pronunță solemn: "Jur să păstrez ca pe lumina ochilor pavilionul tricolor, simbol al unității, suveranității și independenței naționale, al onoarei, vitejiei și gloriei poporului român, al tradițiilor eroice străbune și al patriei mele, România". (Echipajul repetă după comandant, pasaj după pasaj.) 10. După depunerea jurământului, garda pavilionului se deplasează în formație în coloană câte unul, în spatele comandatului, însoțindu-l la locul de arborare (bastonul pupa), iar în timpul deplasării comandantului cu pavilionul prin fața
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218995_a_220324]
-
MINISTERUL JUSTIȚIEI", iar în partea inferioară, "ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR". Cele două inscripții încadrează pajura pe pieptul căreia este montat scutul metalic cu 5 cartiere. În partea de jos a pajurei este brodat cu litere majuscule de culoare galben-auriu "PRO PATRIA ET ORDINE JURIS". Se montează pe mâneca stângă. Articolul 11 Însemnele de grad profesional 1. Epoletul cu însemn de grad pentru umăr are formă dreptunghiulară cu lățimea de 5,5 cm. Se confecționează pe suport tare, materialul fond fiind de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255503_a_256832]