16,167 matches
-
și a lui Constantin Carianopol, ofițer de carieră, și nepoată a lui Virgil Carianopol. A absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea din București (1965). Între 1965 și 1973, funcționează ca profesoară de limba și literatura română și franceză la Liceul Pedagogic din Buftea; între 1973 și 1984 e consilier la Ministerul Culturii (Direcția Carte și Publicații); între 1984 și 1994 e redactor la Editura Eminescu, din nou consilier la Ministerul Culturii (Direcția Cultură Scrisă) și, în paralel, redactor la Editura Cartea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
atenția, care stabilesc o atmosferă de încredere și favorizează schimbul de informații. Din contra, trierea corespondenței, convorbirile telefonice, consultarea ceasului pun în pericol alianța terapeutică și riscă să-i alunge pe cei mai anxioși și mai sensibili. Nevoia de talent pedagogic ” Explicația amplifică întotdeauna implicarea”: aceasta ar trebui să fie deviza terapeutului în față întrebărilor pacientului său. Mult timp, medicina a crezut că este bine să țină pacientul departe de diagnostic, de un bagaj de cunoștințe medicale, chiar minime, împărtășite. Medicul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de auz trebuie practic să învețe să vorbească, să emită un anumit sunet, să-și dozeze intensitatea vocii, să respire corect în exprimare<footnote Stănică I.; Ungar E.; Benescu C., Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectură, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1983, pp.36-40 footnote>, să diferențieze eficient sunete asemănătoare, să cunoască semnificațiile variate ale cuvintelor. Într-un cuvânt, individul trebuie să se adapteze la noua realitate, dar nu singur, ci împreună cu pionii implicați, mai sus menționați. Lucrând cu persoane
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
nivelul vocabularului. În etapa în care trebuie să se facă înțeleasă, persoana deficientă de auz învață, de exemplu, să pronunțe sunete asemănătoare ca sonoritate (triada m-p-b<footnote Țîrdea V., Metodica predării pronunției în școlile speciale de surzi, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1974, pp.146-148 footnote>). Exersarea fiecărui fonem se realizează prin includerea acestuia în cuvinte, în diferite poziții în cadrul cuvântului: poziție inițială - mașină, poziție de mijloc - cămașă, poziție finală - calm, dar și prin implicarea elevului în formularea și pronunțarea unor
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
învață și se disting mult mai dificil. Alte consoane ca și p, b, m se confundă în citirea labială, facilitând numitele “omonime vizuale”<footnote Stănică I.; Ungar E.; Benescu C., Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectură, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1983, pp.216-219 footnote>. Labiolectura devine astfel un act psihic pentru că înțelegerea mesajului nu depinde doar de impulsurile optice, ci și de contextul semantic al frazei. Se impune, de asemenea, ca și condiție esențială aceea ca persoana să vorbească
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
mai mult ceea ce avem și ceea ce știm! Bibliografie: Mititiuc I. (1999), Ghid practic pentru identificarea și terapia tulburărilor de limbaj, Ed. Cantes, Iași Stănică I.; Ungar E.; Benescu C. (1983), Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectură, Ed. Didactică și Pedagogică, București Țîrdea V. (1974), Metodica predării pronunției în școlile speciale de surzi, Ed. Didactică și Pedagogică, București
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
terapia tulburărilor de limbaj, Ed. Cantes, Iași Stănică I.; Ungar E.; Benescu C. (1983), Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectură, Ed. Didactică și Pedagogică, București Țîrdea V. (1974), Metodica predării pronunției în școlile speciale de surzi, Ed. Didactică și Pedagogică, București
Impactul demutiz?rii timpurii asupra memoriei cognitiv-verbale a elevului deficient de auz by Nicoleta Cramaruc , Daniela Anton [Corola-publishinghouse/Science/83950_a_85275]
-
cât mai exactă a rolului și finalităților educației integrate În contextul transformărilor care au loc În majoritatea sistemelor de Învățământ, procesul de integrare În comunitate a copiilor cu cerințe educative speciale trebuie analizat din mai multe perspective: perspectiva psihologică, perspectiva pedagogică și perspectiva socială. Perspectiva psihologică necesită, pe de o parte, o abordare din punctul de vedere al psihologiei individului și, pe de altă parte, o abordare din punctul de vedere al psihologiei colective (de grup). Dacă privim problema din perspectiva
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
primire educația integrată nu trebuie să se desfășoare prin dispoziții sau forme impuse; acceptul părinților care au copii În clasele unde se practică integrarea acest fapt evită posibile stări de tensiune sau conflict ce se pot ivi pe parcurs. Perspectiva pedagogică trebuie să aibă În vedere analiza factorilor implicați În desfășurarea optimă a proceselor didactice, și anume: cunoașterea detaliată a ambianței școlare; cunoașterea relațiilor existente În școală Între protagoniștii actului didactic; cunoașterea diferențelor individuale și a cerințelor speciale În educație ale
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
optimă a proceselor didactice, și anume: cunoașterea detaliată a ambianței școlare; cunoașterea relațiilor existente În școală Între protagoniștii actului didactic; cunoașterea diferențelor individuale și a cerințelor speciale În educație ale elevilor; cunoașterea resurselor școlii. Un loc aparte În modernizarea relației pedagogice trebuie acordat relației profesor-elev. Această relație nu mai poate fi privită ca o modalitate de supunere și ascultare din partea elevilor, profesorul nu mai este doar o sursă de informații și un debitor de restricții și interdicții, el (re)devine un
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
devine un organizator, Îndrumător, animator al activității elvilor după cum aceștia Încetează de a fi doar receptori ai informației și executanți ai ordinelor, ei devin la rândul lor participanți activi și coparticipanți la propriul proces de formare. Prin urmare, modernizarea relației pedagogice presupune lărgirea statusurilor celor doi poli, profesorul și elevul cu o serie de atribute care să faciliteze o cooperare reală Între ei. Perspectiva socială necesită urmărirea modalităților prin care elevii cu cerințe speciale pot fi incluși și adoptați de comunitate
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica DRĂGOI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2129]
-
conform opiniei lui Jerry Muller înțelegem, istoria condensată a unui individ în care interesul nostru se orientează nu spre ceea ce este unic și idiosincrasic, ci pe urmărirea contextelor formative și a experiențelor împărtășite cu alții ce au urmat trasee formative, pedagogice, culturale, academice, politice asemănătoare. Studiul se centrează deci pe contextele sociale și culturale împărtășite de respectiva persoană cu cei ce au urmat o traiectorie politică sau intelectuală asemănătoare. Complementar, vor trebui explicate diferențele, momentele de alegere între alternative intelectuale și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din București, de unde va fi epurat în 1947. În cele aproape două decenii de carieră a publicat numeroase studii în reviste de specialitate și de cultură românești („Revista de pedagogie”, al cărei director este, „Analele Universității din Cernăuți”, „Buletinul Seminarului Pedagogic Universitar din Iași” „Revista de filosofie”, „Revista generală a învățământului”, „Convorbiri literare”, „Junimea literară”, „Îndreptar”, „Preocupări literare” ș.a.) și străine („Revue internationale de sociologie” ș.a.), precum și o suită de cărți, printre care se numără Educație și ideal (1927), Tolstoi educator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
dar ecloziunea lui a fost târzie și nu a durat. SCRIERI: Educație și ideal, București, 1927; Evocări venețiene, Cernăuți, 1928; Tolstoi educator, București, 1929; Ispite și biruinți, București, 1930; Patru mari educatori, București, 1933; Istoria pedagogiei, I, Cernăuți, 1935; Texte pedagogice, îngr. și pref. Viorel Nicolescu, București, 1980. Repere bibliografice: Const. Șăineanu, „Educație și ideal”, ADV, 1927, 13 335; G. Călinescu, „Educație și ideal”, „Sinteza”, 1927, 3-4; Perpessicius, Opere, III, 163, XII, 363-364; Radu Boureanu, „Evocări venețiene”, VRA, 1928, 23; V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
mai multe probleme, trebuie să Înțelegem că fiecare individ are ceva bun În el, În fiecare se găsește o „luminiță” care așteaptă să fie aprinsă, dar și menținută permanent. Educarea acestor copii presupune multă dăruire din partea educatoarei, dar și măiestrie pedagogică. Atât ca dascăli, cât și ca oameni ai noului sistem de Învățământ e bine să avem În vedere faptul că pentru a atinge perfecțiunea, nu e nevoie să facem lucruri extraordinare, ci să facem extraordinar de bine orice lucru mic
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]
-
Om de teatru și literat polivalent, a adus prin opera sa dramatică, regizorală și pedagogică o contribuție însemnată la evoluția teatrului românesc dintre cele două războaie mondiale. Este fiul cel mai mare al învățătorului loan Gh. Popa și al Aspasiei. Școala primară a urmat-o în Călmățui, unde tatăl său era învățător. La Iași urmează
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
e grandi, București, 1968; Italo Svevo, Senilitate, București, 1971 (în colaborare cu Ștefan Delureanu); Giorgio Bassani, Bâtlanul, pref. trad., București, 1973, Romanul Ferrarei, București, 1990 (în colaborare cu Rodica Locusteanu); Antonio Gramsci, Cinci minute pentru tata. Scrisori către copii. Însemnări pedagogice, pref. trad., București, 1974; Giuseppe Dessi, Țara de umbre, pref. trad., București, 1976; Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche. Remember - I crai della Vecchia Corte. Remember, ed. bilingvă, București, 1980. Repere bibliografice: Ileana Berlogea, Pirandello în România, SXX, 1967, 6
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
1950-1952), redactor la „Almanahul literar”, devenit apoi „Steaua” (1951-1955). Vine în București, unde va fi redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1955-1956) și la revista „Cartea” (1956-1957), cercetător la Institutul de Lingvistică (1957-1963), ulterior conferențiar la Institutul Pedagogic din Constanța (1963-1974), în acest răstimp luându-și și doctoratul cu o teză despre Ion Agârbiceanu, și din nou redactor, acum la revista „Viața românească” (1974-1979), de unde se pensionează. Debutează în 1941, la revista studențească „Curțile dorului”, cu câteva note
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
studierea acestora și din observațiile efectuate au contribuit la clarificarea unor aspecte privind activitatea practică; Testarea a 35 de gimnaste de la șase cluburi sportive din țară (experimentul constatativ). A doua etapă (aprilie 2007 - iulie 2008) a constat în desfășurarea experimentului pedagogic de bază și a cuprins: Organizarea testărilor inițiale a gimnastelor de 9 10 ani. Testările privind pregătirea fizică, capacitatea coordinativă și aptitudinile creative s-au realizat în perioada mai 2007 - iunie 2007 cu grupa martor la L.P.S. Nadia Comăneci Onești
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
acele mijloace de pregătire artistică care conduc la îndeplinirea cerințelor specifice, atunci vom putea eficientiza procesul de pregătire a gimnastelor. I.6. Metodele de cercetare Pentru investigația noastră am folosit următoarele metode de cercetare: analiza datelor literaturii de specialitate; observația pedagogică; ancheta pe bază de chestionar; metoda testelor; experimentul pedagogic; metoda comparativă; metode statistico-matematice de prelucrare și interpretare a datelor. Analiza datelor literaturii de specialitate. Activitatea de documentare este indispensabilă cercetării științifice și presupune studierea materialului bibliografic din domeniul supus cercetării
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
cerințelor specifice, atunci vom putea eficientiza procesul de pregătire a gimnastelor. I.6. Metodele de cercetare Pentru investigația noastră am folosit următoarele metode de cercetare: analiza datelor literaturii de specialitate; observația pedagogică; ancheta pe bază de chestionar; metoda testelor; experimentul pedagogic; metoda comparativă; metode statistico-matematice de prelucrare și interpretare a datelor. Analiza datelor literaturii de specialitate. Activitatea de documentare este indispensabilă cercetării științifice și presupune studierea materialului bibliografic din domeniul supus cercetării și din domeniile afiliate acesteia [40, 45]. Activitatea de
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
și competițională ale antrenamentului sportiv), de unde am putut desprinde ponderea și conținutul programelor de pregătire artistică desfășurate cu gimnastele. Realizarea periodizării antrenamentului, lucru necesar pentru realizarea experimentului nostru, a presupus studierea calendarului competițional pentru categoria junioare IV - nivelul I. Observația pedagogică. Observația pedagogică este o metodă directă de investigare a realității care în domeniul nostru de activitate se manifestă ca un act sistematic de urmărire atentă a procesului instructiv educativ în ansamblul său, sau a diferitelor lui aspecte, fără să se
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
ale antrenamentului sportiv), de unde am putut desprinde ponderea și conținutul programelor de pregătire artistică desfășurate cu gimnastele. Realizarea periodizării antrenamentului, lucru necesar pentru realizarea experimentului nostru, a presupus studierea calendarului competițional pentru categoria junioare IV - nivelul I. Observația pedagogică. Observația pedagogică este o metodă directă de investigare a realității care în domeniul nostru de activitate se manifestă ca un act sistematic de urmărire atentă a procesului instructiv educativ în ansamblul său, sau a diferitelor lui aspecte, fără să se aducă vreo
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
fost analizate opiniile specialiștilor cu privire la locul și importanța pregătirii artistice în antrenamentul gimnastelor și a fost necesar să cunoaștem nivelul pregătirii artistice a gimnastelor de 9-10 ani de la Cluburile Sportive de Gimnastică din România. În cazul studiului de față, observația pedagogică a fost realizată în perioada septembrie 2006 - mai 2007, fiind astfel evidențiate aspectele fundamentale ale procesului de pregătire artistică din cadrul lecțiilor de antrenament. Observația pedagogică s-a realizat la LPS Nadia Comăneci și la CSS Gimnastică Focșani, cu grupa martor
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
9-10 ani de la Cluburile Sportive de Gimnastică din România. În cazul studiului de față, observația pedagogică a fost realizată în perioada septembrie 2006 - mai 2007, fiind astfel evidențiate aspectele fundamentale ale procesului de pregătire artistică din cadrul lecțiilor de antrenament. Observația pedagogică s-a realizat la LPS Nadia Comăneci și la CSS Gimnastică Focșani, cu grupa martor și respectiv cea de experiment, și a presupus o serie de constatări din cadrul lecțiilor de antrenament și din competiții cu privire la: îndeplinirea cerințelor tehnico - artistice la
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]