16,823 matches
-
conform unor traduceri, ar însemna turc. Implicit, aceste grupuri sunt legate foarte mult de cultura și identitatea turcă, iar la noi în România, au ajuns în zona Dobrogei în secolul al XV-lea, atașați ca unitate auxiliară a armatei otomane. Romii deja se aflau pe teritoriul țării de mai bine de trei secole, majoritatea fiind în robie. Se spune că neamul spoitorilor (neam de meșteșugari romi care se ocupau cu spoitul) ar fi descendenții acestui grup, care s-au extins și
„Toți avem istorii ascunse” – interviu cu Dennis (Olivian Mircea) () [Corola-website/Science/296168_a_297497]
-
etnic. Inerent, neasumarea identității rome nu e un act conștient ci mai degrabă ceva care are o cauză obiectivă. Oricum, mai ales după retragerea otomanilor, fie că recunoșteau sau nu, identitatea romă a fost impusă acestor grupuri, iar o dată ce ești rom, lucrurile se schimbă. Relația cu identitatea otomană a fost motivul pentru care acest grup nu a fost înrobit și nici victimă a Holocaustului, și totuși nu au scăpat de rasism sistemic și instituțional. Asta am învățat studiind acest grup și
„Toți avem istorii ascunse” – interviu cu Dennis (Olivian Mircea) () [Corola-website/Science/296168_a_297497]
-
am corelat cu experiența personală: identitatea îți este prima dată construită de afară și, conform unor criterii, ori îți este impusă, ori ți-o asumi. Nu există auto-determinare. Ce au spus diverse persoane din familia ta și din familii de romi musulmani când au văzut piesa? Ce observații au făcut, ce sugestii au dat? Încă nu a ajuns piesa în astfel de comunități, una din ideile Nicoletei Bițu era să aducem piesa la Babadag, să vedem reacțiile, poate reușim. Acum, dacă
„Toți avem istorii ascunse” – interviu cu Dennis (Olivian Mircea) () [Corola-website/Science/296168_a_297497]
-
era să aducem piesa la Babadag, să vedem reacțiile, poate reușim. Acum, dacă o prezinți ca o piesă și atât, cred ca reacția va fi bună, dar dacă spui că e despre ei, majoritatea nu vor recunoaște, ei nu sunt romi și punct. Întâi, cred că organizațiile rome sunt responsabile în a construi un mesaj incluziv și educațional, care arată de ce horahane sunt romi, și că e bine să fi rom. Din păcate, și din cauza barierei lingvistice și religioase, organizațiile noastre
„Toți avem istorii ascunse” – interviu cu Dennis (Olivian Mircea) () [Corola-website/Science/296168_a_297497]
-
e despre ei, majoritatea nu vor recunoaște, ei nu sunt romi și punct. Întâi, cred că organizațiile rome sunt responsabile în a construi un mesaj incluziv și educațional, care arată de ce horahane sunt romi, și că e bine să fi rom. Din păcate, și din cauza barierei lingvistice și religioase, organizațiile noastre încă sunt incapabile să-i abordeze. Lăsând la o parte că există prejudecăți și chiar rasism din parte romilor creștini împotriva celor musulmani. O scenă din piesă se petrece pe
„Toți avem istorii ascunse” – interviu cu Dennis (Olivian Mircea) () [Corola-website/Science/296168_a_297497]
-
pentru doctorat) - ar tria oricum persoanele nedorite în centru. Astfel, Clujului i se concretizează o geografie simetrica a „moralității”, fiind flancat la vest de Florești, comuna-oraș-suburbie unde explozia construcțiilor a adus clasa de mijloc, iar la est de Pata-Rât, unde romii din centrul orașului au fost treptat evacuați lângă rampă de gunoi, în condiții inumane de locuit. Presiunile gentrificatoare persistă, în principal asupra familiilor de romi din varii zone ale orașului care se află sub amenințarea evacuării. </spân></spân></p> Principiile
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
comuna-oraș-suburbie unde explozia construcțiilor a adus clasa de mijloc, iar la est de Pata-Rât, unde romii din centrul orașului au fost treptat evacuați lângă rampă de gunoi, în condiții inumane de locuit. Presiunile gentrificatoare persistă, în principal asupra familiilor de romi din varii zone ale orașului care se află sub amenințarea evacuării. </spân></spân></p> Principiile aplicației Cluj-Napoca 2021</spân></spân></p> Dacă există un oarecare consens la nivel european, acesta e ca o criză (europeană) este în derulare, chiar dacă diversitatea
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
codând relația de-la-egal-la-egal în întâlnirea Unuia cu Celălalt</i></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">”. Obiectivul este crearea spațiilor de dialog astfel încât „</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;"><i>români și unguri, romi și non-romi, ortodocși și catolici, centrul și periferia, privilegiații și neprivilegiații pot porni dialogul spunând <<Servus</i></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">>> </spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
medium;">” (p. 75). Astfel, implicarea comunității rome în întreaga aplicație „</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;"><i>este singura abordare legitimă</i></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">”. Proiectul specific orientat către romii din Pată Rât, </spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;"><b>JIVIPEN</b></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">, susține că va declanșa procese de incluziune ale romilor. </spân></spân><spân style="font-size
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
spân><spân style="font-size: medium;"><b>House of Youth</b></spân><spân style="font-size: medium;">, un centru din zona gării; „</spân><spân style="font-size: medium;"><i>Oraș/Europa</i></spân><spân style="font-size: medium;">” - expoziție etnografica pe tema patrimoniului cultural rom, plus evenimente de teatru/ dans/ muzică/ literatura organizate în urma unei cercetări de o lună realizate de către „Activatori”, care îi vor instrui pe „Mediatorii culturali”, iar aceste două grupuri și comunitatea vor produce evenimente culturale; „</spân><spân style="font-size: medium;"><i
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
1500 de oameni, aproape toți de etnie romă, în zona din jurul rampei de gunoi de la marginea orașului. Contrar impresiei <spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">generale, conform</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;"> căreia romii din Pată Rât „s-au aciuat” acolo din proprie inițiativă, structura prezenta a zonei este rezultatul politicilor active și consecvențe ale administrației publice locale. Detaliile sunt expuse pe larg în volumul </spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
zonei că un spațiu extern corpului urban. Astfel, nu este deloc surprinzător că în aplicația Clujului pentru CEaC, alocarea a un milion de euro pentru </spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;"><b>JIVIPEN - Re-semnificarea relației dintre romi și alte comunități etnice</b></spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-size: medium;">, programul de activități avându-i în centru pe pata-râteni, s-ar realiza din fondurile speciale, dedicate susținerii programului de capitală culturală. O clădire de pe strada
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
participare politică. Atragem atenția asupra nevoii de a aborda și rezolva problemele de locuire</strong> cu care se confruntă persoanele de etnie romă aparținând clasei lucrătoare aflate în sărăcie sau chiar sub pragul de subzistență. În această categorie se află romii salariați care au venituri sub pragul de sărăcie, dar și cei care muncesc în economia informală ori cei care lucrează pentru venitul minim garantat, precum și persoanele care prestează munci în gospodărie fără a fi plătite, sau orice alte forme de
APEL PENTRU O POLITICĂ JUSTĂ ȘI ANTIRASISTĂ DE LOCUIRE () [Corola-website/Science/296182_a_297511]
-
li> Centrul FILIA, București</li> Asociația Actorilor Romi, București - prin Mihaela Dragan, Mihai Lukács</li> Asociația pentru Dezvoltarea Economiei Sociale - Dulcis, Arad - prin Carmen Gendelon</li> Daniel Caraivan, Asociația DANROM, Brăila</li> Florin Moisă , Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Cluj</li> Marian Mandache, Români Criss, București</li> Iuonaș Norbert, Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România (UCTRR)</li> Lăură Albu, Fundația Centrul de Mediere și Securitate Comunitară</li> Delia Grigore, Centrul Rromilor "Amare Rromentza", București</li> Asociația Centrul pentru
APEL PENTRU O POLITICĂ JUSTĂ ȘI ANTIRASISTĂ DE LOCUIRE () [Corola-website/Science/296182_a_297511]
-
comunitatea din care provin, cu caracteristicile ei culturale manifeste mai ales prin comportamentul unor părinți ignoranți și obtuzi. E un discurs reducționist și simplificator, pe care spectacolul Cine a omorât-o pe Szomna Grancsa? produs de compania de teatru feminist rom Giuvlipen vine să îl contracareze în forță. Reflexul cu pretenții umaniste, ba chiar pretins feministe, de salvare a tinerelor inocențe din „strânsoarea” unor „obiceiuri retrograde”, a unei „comunități necivilizate” sau a unei familii sufocant de tradiționale, nu e nici pe
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
Cine a omorât-o pe Szomna Grancsa?, prezintă o interpretare a poveștii tinerei, o alternativă la acel tip de reprezentare exterioară, cu pretenție de adevăr, determinată în cele mai multe cazuri de idealurile liberale ale „toleranței” și „incluziunii” pe care că ne-romi buni la suflet le-am datora-o romilor „merituoși”. Complexitatea situațiilor fetelor rome din comunități precarizate nu poate fi descrisă și redata decât odată cu conștientizarea și deconstruirea proceselor de genizare și rasializare locală și regională a sărăciei. Și doar de pe
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
la adresa masculinității este însă împinsă în plan secund de personajul reporterei TV, interpretat de Zita Moldovan cu mult mai multă detașare emoțională. Suntem încurajați astfel să luăm mai multă distanță afectiva față de reportera și de cinismul sau, decat față de bărbatul rom și de felul în care își performează masculinitatea - un alt exemplu de angrenare a mecanismelor emoționale diferită de cea cu care ne-au obișnuit discursurile dominante. Giuvlipen își propunea încă de la înființare să spună povești despre viețile femeilor rome și
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
se regăsește din plin potențialul schimbării la care artistele și-au propus să contribuie. Și un scurt P.S. despre solidaritate... Noi, persoanele ne-rome din grupurile de stânga/radicale, susținem prea puțin în public eforturile artistice și politice ale feminismului rom. Ne documentam prea puțin și privim/ascultăm cu prea puțină atenție. Ne lipsește de prea multe ori energia efectivă pentru solidarizare. Dacă nu ne privește direct, feminismul rom are prea puțin loc în preocupările noastre, deși e esențială racordarea intereselor
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
radicale, susținem prea puțin în public eforturile artistice și politice ale feminismului rom. Ne documentam prea puțin și privim/ascultăm cu prea puțină atenție. Ne lipsește de prea multe ori energia efectivă pentru solidarizare. Dacă nu ne privește direct, feminismul rom are prea puțin loc în preocupările noastre, deși e esențială racordarea intereselor noastre la el. Ca activiste nerome, putem fi solidare documentându-ne mai mult despre luptele și acțiunile feminismului rom, si susținându-i public eforturile. În contextele autohtone de
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
efectivă pentru solidarizare. Dacă nu ne privește direct, feminismul rom are prea puțin loc în preocupările noastre, deși e esențială racordarea intereselor noastre la el. Ca activiste nerome, putem fi solidare documentându-ne mai mult despre luptele și acțiunile feminismului rom, si susținându-i public eforturile. În contextele autohtone de stânga, cu toate bunele, radicalele, revoluționarele, progresistele intenții care le caracterizează, sunt reproduse prea des structurile ierarhice și autoritare care creeaza breșe pentru manifestarea rasismului și a sexismului internalizate. S-a
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
un context cât mai consistent pentru înțelegerea pozițiilor noastre și a felurilor în care le putem articulă, în interiorul unei mișcări cu aceeași direcție emancipatoare. 1 O expunere pe larg a felului în care a evoluat discursul UE privitor la romi, în articolul The Racialization of Romă în the „New” Europe and the Political Potențial of Români Women, de Enikő Vincze: http://www.analize-journal.ro/library/files/5 - eniko vincze fin.pdf 2„Oamenii știau că e o problemă cu fata asta. Se pare
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
Locarno, dar a fost primit de către spectatori romi că o altă falsă, stereotipica și dureroasă reprezentare gadjie. Da, Tony Gatliff are rădăcini rome, dar privirea care ghidează narațiunea este cea a tânărului francez, alb, educat, curios; da, Tony Gatliff iubește romii, dar îi exotizează și romantizează, înfățișându-i drept liberi, sălbatici și pasionali, creând impresia că comunitatea aleasă de el și analizată în film este reprezentativă pentru întreaga etnie<a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote5sym" name="sdfootnote5anc"><sup>5</sup></a>. Desigur
Cronica Spectatoarei - Meraptuchi, Giuvlipen! () [Corola-website/Science/296190_a_297519]
-
este reprezentativă pentru întreaga etnie<a class="sdfootnoteanc" href="#sdfootnote5sym" name="sdfootnote5anc"><sup>5</sup></a>. Desigur, nu putea să lipsească povestea de dragoste cu tânără romă rebela (și-a abandonat bărbatul), nesupusa (o scenă deosebit de inconfortabila este încercarea patriarhului rom care îl găzduiește pe francez de a o violă, sub pretextul alinării suferinței sale sufletești), frumoasa, dar din nou în limitele prescripțiilor gadjii (are un dintre îmbrăcat în aur, isi freacă trupul cu flori parfumate după baia în albie), pasionala
Cronica Spectatoarei - Meraptuchi, Giuvlipen! () [Corola-website/Science/296190_a_297519]
-
interpretată de Mihaela Dragan), cea mai neconvenționala și cutremurătoare, este și ea inspirată din viața unei femei pe care actrițele o cunosc și despre care au învățat inițial dintr-un interviu realizat de Casă Jurnalistului 7. Stela e o femeie rom</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO">a</spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="es-ES"> cu o copilărie grea, trăită
Cronica Spectatoarei - Meraptuchi, Giuvlipen! () [Corola-website/Science/296190_a_297519]
-
treia femei, <spân lang="ro-RO"><b>Gadjo Dildo</b></spân></spân></spân><spân style="font-family: Times New Român,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><spân lang="ro-RO"> mărturisește despre lupta de a fi ca toti ceilalti pe care o duc unii romi, în special în copilărie, cănd nevoia de a fi acceptat este mult mai puternică. Sidonia (interpretată de Elenă Duminică) vine dintr-o familie de lăutari care, la vârstă școlară, au protestat împotriva rasismului care-i expediase în fosa, sub scenă
Cronica Spectatoarei - Meraptuchi, Giuvlipen! () [Corola-website/Science/296190_a_297519]