15,737 matches
-
fac diferența în joc, echipa a mers pe premisa de „rău sau mai rău”. Williams a adăugat că, uneori, alegerile pozitive nu sunt practice și chiar nu există în anumite situații din lumea reală. Ei au adăugat intenționat alegeri în timpul secvențelor de luptă pentru a-l face pe jucător să facă o alegere rapidă și să accepte consecințele respectivei alegeri. Conform lui Williams, aceste lucruri sunt inspirate din viața reală, fiecare trebuind să suporte consecințele alegerii făcute. Williams a sperat ca
Spec Ops: The Line () [Corola-website/Science/335570_a_336899]
-
a introdus căi multiple pentru ca jucătorii să folosească nisipul ca și armă, precum abilitatea jucătorului de a declanșa nori de nisip prin aruncarea de grenade și cauzarea avalanșelor de nisip prin distrugerea structurilor slabe. În plus, echipa a adăugat câteva secvențe regizate pentru ca nisipul să mențină jocul dinamic. Aceste momente erau decise de valoarea productivă a jocului. Jocul conține o inteligență artificială avansată, din cauza includerii sistemului de a da comenzi echipei. Adams și Lugo îl vor ajuta pe Walker în luptă
Spec Ops: The Line () [Corola-website/Science/335570_a_336899]
-
au dispărut. Din cauza biodiveristății pierdute, recuperarea vieții de pe Pământ a avut loc într-un interval de timp semnificativ mai mult decât după orice altă extincție în masă, posibil până la 10 milioane de ani. Până în anul 2000, s-a crezut că secvențele de rocă care acoperă granița Permian-Triasic erau prea puține și conțineau prea multe lacune pentru oamenii de știință pentru a determina în mod fiabil detaliile sale. Bazat pe înaltă precizie a datelor U-Pb zirconiu pentru cinci straturi de cenușă vulcanică
Extincția Permian-Triasic () [Corola-website/Science/335639_a_336968]
-
Clonarea moleculară se referă la procedura de izolare a unei anumite secvențe ADN și obținerea mai multor copii ale acesteia "in vitro". Clonarea este frecvent folosită pentru amplificarea secvențelor ADN ce conțin gene, dar poate fi folosită și pentru amplificarea oricărei secvențe ADN cum ar fi promotorii, secvențe necodate și secvențe aleatoare
Clonare moleculară () [Corola-website/Science/335638_a_336967]
-
Clonarea moleculară se referă la procedura de izolare a unei anumite secvențe ADN și obținerea mai multor copii ale acesteia "in vitro". Clonarea este frecvent folosită pentru amplificarea secvențelor ADN ce conțin gene, dar poate fi folosită și pentru amplificarea oricărei secvențe ADN cum ar fi promotorii, secvențe necodate și secvențe aleatoare ale ADN. Este folosită într-o largă varietate de experimente în biologie precum și o serie de aplicații
Clonare moleculară () [Corola-website/Science/335638_a_336967]
-
moleculară se referă la procedura de izolare a unei anumite secvențe ADN și obținerea mai multor copii ale acesteia "in vitro". Clonarea este frecvent folosită pentru amplificarea secvențelor ADN ce conțin gene, dar poate fi folosită și pentru amplificarea oricărei secvențe ADN cum ar fi promotorii, secvențe necodate și secvențe aleatoare ale ADN. Este folosită într-o largă varietate de experimente în biologie precum și o serie de aplicații practice cum ar fi producerea pe scară largă a proteinelor. Uneori termenul este
Clonare moleculară () [Corola-website/Science/335638_a_336967]
-
izolare a unei anumite secvențe ADN și obținerea mai multor copii ale acesteia "in vitro". Clonarea este frecvent folosită pentru amplificarea secvențelor ADN ce conțin gene, dar poate fi folosită și pentru amplificarea oricărei secvențe ADN cum ar fi promotorii, secvențe necodate și secvențe aleatoare ale ADN. Este folosită într-o largă varietate de experimente în biologie precum și o serie de aplicații practice cum ar fi producerea pe scară largă a proteinelor. Uneori termenul este greșit utilizat că referindu-se la
Clonare moleculară () [Corola-website/Science/335638_a_336967]
-
anumite secvențe ADN și obținerea mai multor copii ale acesteia "in vitro". Clonarea este frecvent folosită pentru amplificarea secvențelor ADN ce conțin gene, dar poate fi folosită și pentru amplificarea oricărei secvențe ADN cum ar fi promotorii, secvențe necodate și secvențe aleatoare ale ADN. Este folosită într-o largă varietate de experimente în biologie precum și o serie de aplicații practice cum ar fi producerea pe scară largă a proteinelor. Uneori termenul este greșit utilizat că referindu-se la identificarea locației cromozomilor
Clonare moleculară () [Corola-website/Science/335638_a_336967]
-
proteinelor. Uneori termenul este greșit utilizat că referindu-se la identificarea locației cromozomilor unei gene cu un anume fenotip, precum "positional cloning". În practică localizarea unei gene la un anumit cromozom sau regiune genomică nu permite neapărat izolarea sau amplificarea secvenței genomice relevante. În esență, pentru a amplifica o secvență ADN într-un organism viu acea secvență trebuie să fie legată de originea replicării, un element al secvenței capabil să direcționeze propagarea ei însăși și a tuturor celor conectate de ea
Clonare moleculară () [Corola-website/Science/335638_a_336967]
-
la identificarea locației cromozomilor unei gene cu un anume fenotip, precum "positional cloning". În practică localizarea unei gene la un anumit cromozom sau regiune genomică nu permite neapărat izolarea sau amplificarea secvenței genomice relevante. În esență, pentru a amplifica o secvență ADN într-un organism viu acea secvență trebuie să fie legată de originea replicării, un element al secvenței capabil să direcționeze propagarea ei însăși și a tuturor celor conectate de ea. În practică totuși, un numar de alte elemente sunt
Clonare moleculară () [Corola-website/Science/335638_a_336967]
-
un anume fenotip, precum "positional cloning". În practică localizarea unei gene la un anumit cromozom sau regiune genomică nu permite neapărat izolarea sau amplificarea secvenței genomice relevante. În esență, pentru a amplifica o secvență ADN într-un organism viu acea secvență trebuie să fie legată de originea replicării, un element al secvenței capabil să direcționeze propagarea ei însăși și a tuturor celor conectate de ea. În practică totuși, un numar de alte elemente sunt dorite și există o varietate de vectori
Clonare moleculară () [Corola-website/Science/335638_a_336967]
-
la un anumit cromozom sau regiune genomică nu permite neapărat izolarea sau amplificarea secvenței genomice relevante. În esență, pentru a amplifica o secvență ADN într-un organism viu acea secvență trebuie să fie legată de originea replicării, un element al secvenței capabil să direcționeze propagarea ei însăși și a tuturor celor conectate de ea. În practică totuși, un numar de alte elemente sunt dorite și există o varietate de vectori care permit expresii proteice, marcarea, producerea de ARN și ADN de
Clonare moleculară () [Corola-website/Science/335638_a_336967]
-
-lea de către Securitate și anchetat timp de 12 ani până la pierderea identității; pentru a-și amâna sentința el inventează tot felul de povești stranii, unele reale și altele imaginare. Filmul are o durată de 108 minute și începe cu o secvență inspirată din nuvela „Uniforme de general” în care profesorul Adam, ce sosise neașteptat acasă alături de eleva Maria Da Maria (Alina Chivulescu), își surprinde nepotul Ieronim (Mihai Călin) în timp ce căuta în podul casei, alături de elevul Vladimir, două uniforme de general. Generăleasa
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
reprezintă secvențe de instrucțiuni utilizate pentru a controla mașina-unealtă CNC. Această programare este în prezent foarte automatizată datorită proiectării asistată de calculator (CAD). Codul G (de asemenea denumit RS-274), care are mai multe variante, este numele comun pentru cele mai utilizat limbaj
Programarea mașinilor-unelte cu comandă numerică () [Corola-website/Science/335777_a_337106]
-
date, i se poate atribui oricare dintre aceste patru valori. Unele implementări permit programatorilor să atribuie valori întregi valorilor enumerate, sau chiar să le trateze că un tip echivalent cu numere întregi. Tipurile caracter și șir de caractere pot stoca secvențe de caractere dintr-un set de caractere, cum ar fi ASCII sau UTF-8. Deoarece cele mai multe seturi de caractere includ cifre, este posibil să existe un șir numeric, cum ar fi codice 7. Cu toate acestea, mai multe limbaje ar trata acest
Tipuri de date () [Corola-website/Science/332547_a_333876]
-
în exclusivitate proteinele caracteristice M. Mycoides. Reușita cercetătorilor de la Institutul J. Craig Venter a reprezentat un prim pas spre dezvoltarea și testarea unor noi variante ale organismelor existente. „Metoda pe care am conceput-o ne permite să lucrăm cu o secvență ADN pentru a proiecta organisme pe placul nostru. Putem lucra la nivel de nucleotide, operând orice schimbări dorim în cadrul genomului”, a explicat Gibson. Spre deosebire de modificările genetice pe care cercetătorii le puteau realiza până acum, noua metodă permite modificarea întregului genom
Biologie sintetică () [Corola-website/Science/332573_a_333902]
-
virală. Genomul este constituit dintr-o singură catenă de ARN liniar cu aproximativ 19000 nucleotide (19 kb), de polaritate negativă (sens negativ) și are 7 gene transcrise în șapte ARN mesageri care codifică șapte proteine structurale: extremitatea 3' (cu o secvență leader necodificantă), nucleoproteina (NP sau N), proteina virale VP35, VP40, GP, VP30, VP24, ARN-polimeraza (L), extremitatea 5 ' (cu o secvență terminală trailer necodificantă). Partea centrală a virionului este ocupată de un complex ribonucleoproteic (RNP) care este constituit dintr-o catenă
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
sens negativ) și are 7 gene transcrise în șapte ARN mesageri care codifică șapte proteine structurale: extremitatea 3' (cu o secvență leader necodificantă), nucleoproteina (NP sau N), proteina virale VP35, VP40, GP, VP30, VP24, ARN-polimeraza (L), extremitatea 5 ' (cu o secvență terminală trailer necodificantă). Partea centrală a virionului este ocupată de un complex ribonucleoproteic (RNP) care este constituit dintr-o catenă ARN înconjurată de nucleoproteină (NP) ea însăși fiind legată de proteinele matricei VP30 și VP35 și de ARN polimerază. Acest
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
un complex ribonucleoproteic (RNP) care este constituit dintr-o catenă ARN înconjurată de nucleoproteină (NP) ea însăși fiind legată de proteinele matricei VP30 și VP35 și de ARN polimerază. Acest complex este implicat în transcripția și replicarea virionilor. Compararea acestor secvențe ale genomului cu genomul altor mononegavirale a arătat o organizare genomică foarte apropiată de cea a Paramyxoviridae și Rhabdoviridae și sugerează mecanisme de transcripție și replicare similare. Compus de aproximativ 19000 de baze, genomul filovirusurilor posedă dimensiunea genomică cea mai
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
replicare similare. Compus de aproximativ 19000 de baze, genomul filovirusurilor posedă dimensiunea genomică cea mai importantă în ordinul Mononegavirales. Genele virusului Ebola și funcțiile lor: Genomul are succesiv genele nucleoproteinelor NP, VP35, VP40, glicoproteinelor GP, VP30, VP24 și polimerazei L. Secvențele codante ale virusurilor Marburg și Ebola sunt separate de regiuni intergenice (secvențe separatoare) de 3-7 nucleotide, cu excepția regiunilor dintre genele VP30 și VP24 a virusului Ebola care sunt constituite din 142 și 97 nucleotide, în funcție de specie. În mod similar, genele
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
genomică cea mai importantă în ordinul Mononegavirales. Genele virusului Ebola și funcțiile lor: Genomul are succesiv genele nucleoproteinelor NP, VP35, VP40, glicoproteinelor GP, VP30, VP24 și polimerazei L. Secvențele codante ale virusurilor Marburg și Ebola sunt separate de regiuni intergenice (secvențe separatoare) de 3-7 nucleotide, cu excepția regiunilor dintre genele VP30 și VP24 a virusului Ebola care sunt constituite din 142 și 97 nucleotide, în funcție de specie. În mod similar, genele GP și VP30 ale virusului Marburg au o secvență intergenică de 126
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
de regiuni intergenice (secvențe separatoare) de 3-7 nucleotide, cu excepția regiunilor dintre genele VP30 și VP24 a virusului Ebola care sunt constituite din 142 și 97 nucleotide, în funcție de specie. În mod similar, genele GP și VP30 ale virusului Marburg au o secvență intergenică de 126 nucleotide. Genele alăturate, VP35-VP40, GP-VP30 și VP24-L, pot fi suprapuse în funcție de tipul de virus. Prezența a trei regiuni scurte suprapuse de cinci nucleotide între genele VP35-VP40, GP-VP30 și VP24-L caracterizează genomul ebolavirusurilor Zair și Sudan, în timp ce genomul
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
în clasificarea diferitelor specii din familia Filoviridae. Diferența localizării acestor regiuni la ebolavirusul Reston în comparație cu ebolavirusurile Zair și Sudan ar putea fi un indicator a unei divergențe evolutive de la un strămoș comun. Genele virusurilor Marburg și Ebola sunt delimitate prin secvențe consens (3'-5') - CUNCNUNUAAUU și (3'-5') - UAAUUCUUUUUN care au fost desemnate, prin analogie cu genomurilor altor mononegavirale, ca semnale de inițiere și întrerupere a transcripției. Pentamerul foarte conservat -UAAUU- la fiecare extremitate a regiunilor transcrise caracterizează genomului filovirusurilor. Au
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
-5') - CUNCNUNUAAUU și (3'-5') - UAAUUCUUUUUN care au fost desemnate, prin analogie cu genomurilor altor mononegavirale, ca semnale de inițiere și întrerupere a transcripției. Pentamerul foarte conservat -UAAUU- la fiecare extremitate a regiunilor transcrise caracterizează genomului filovirusurilor. Au fost descrise secvențe complementare în regiunea de inițiere a transcripției care permite formarea unei structuri secundare în "ac de păr" la extremitatea 5' a ARNm a virusului Marburg și Ebola. Structura secundară prezisă diferă în funcție de secvența nucleotidică în aval de situsul de inițiere
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
transcrise caracterizează genomului filovirusurilor. Au fost descrise secvențe complementare în regiunea de inițiere a transcripției care permite formarea unei structuri secundare în "ac de păr" la extremitatea 5' a ARNm a virusului Marburg și Ebola. Structura secundară prezisă diferă în funcție de secvența nucleotidică în aval de situsul de inițiere. Apariția mutațiilor compensatorii în secvența de inițiere modificată prin mutageneză demonstrează importanța acestei structuri secundare. Secvența de terminare a transcripției conține o serie de cinci (la virusul Marburg) sau șase (la virusul Ebola
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]