159,175 matches
-
Dumnezeu pentru faptul că nu a căzut în patimile idolatriei pe care creștinismul le propagă. Ultimul capitol este denumit „The Ressurection” și face referire la învierea tuturor musulmanilor înainte de Ziua Judecății. În acest context, se prezintă cu arhanghelul Sarafil anunță sfârșitul lumii iar Arhanghelul Gabriel îl desemnează pe Husayn (fiindcă el a fost singurul care a simțit adevărata suferință) ca avocat și mediator al păcătoșilor în fața lui Dumnezeu. "Ta٬ziya" este transmisă din generație în generație pe cale orară, neexistând o formă
Ta٬ziya () [Corola-website/Science/329377_a_330706]
-
(născută sub numele de Matilda Alice Victoria Wood)(n. 12 februarie 1870 - d. 7 octombrie 1922) a fost o cântăreață engleză de music-hall, actrița de comedie și de teatru la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. A fost recunoscută pentru prestația excepțională a cântecelor "The Boy I Love is Up în the Gallery", "My Old Mân (Said Follow the Van)" și "Oh Mr Porter What Shall
Marie Lloyd () [Corola-website/Science/329399_a_330728]
-
Rada Narodawa, KRN) a hotărât înlocuirea Gwardia Ludowa cu Armia Ludowa. KRN avea intenția să mărească efectivele AL prin cooptarea de voluntari din rândurile altor grupuri de partizani. Până la formarea AL, organizația militară număra aproximativ 10.000 de membri. Spre sfârșitul lunii iulie 1944, (când cea mai mare parte a teritoriului Poloniei se afla deja sub controlul Armatei Roșii), efectivele sale crescuseră la 20.000 - 30.000 de membri, dintre care aproximativ 5.000 erau cetățeni sovietici. Estimările efectivelor variază funcție de
Armia Ludowa () [Corola-website/Science/329386_a_330715]
-
mai disciplinată. La șapte luni după înființare, Armia Ludowa a fost integrată în Uniunea Patrioților Polonezi, și a devenit Armata Populară Poloneză (LWP). După ce Armata I Poloneză (formată pe teritoriul URSS-ului) și Armata Roșie au intrat în Polonia la sfârșitul anului 1944 și începutul lui 1945, cei mai mulți membri ai Armia Ludowa au intrat în rândurile primei dintre ele. După încheierea războiului, mulți dintre supraviețuitorii AL au intrat în rândurile cadrelor Ministerului Securității Publice sau ale Miliției. Istoricii oficiali comuniști polonezi
Armia Ludowa () [Corola-website/Science/329386_a_330715]
-
și Niepołomice care au fost uciși în adâncul pădurii. În pădure există numeroase gropi comune, inclusiv cele a soldaților polonezi de la Infanteria 156 a Armatei Cracoviei, uciși la 9 septembrie 1939, precum și cele ale partizanilor locali care au murit înainte de sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Printre cei 40 de ostatici executați acolo la 11 decembrie 1942 se numără eroicul Președintele al Cracoviei, Dr. Stanisław Klimecki. În prezent, padurea este întreținută în conformitate cu practicile forestiere moderne. Copaci foarte vechi sunt în
Pădurea Niepołomice () [Corola-website/Science/329397_a_330726]
-
a afla adevărul, indiferent dacă elaborat sau prin confruntări. El este divorțat și a împărțit custodia fiicei sale adolescente. Acesta ține mult la colega lui, Gillian Foster, existând o chimie între cei doi, nedezvoltata în nimic mai mult, cu toate ca la sfârșitul sezonului al treilea,el îi mărturisește fiicei sale că o iubește pe colega lui. Mama lui s-a sinucis când acesta era încă tânăr, fapt care l-a condus la descoperirea și cercetarea microexpresiilor. Există dovezi cum că acesta a
Minte-mă () [Corola-website/Science/329404_a_330733]
-
circulație mai rapidă și mai ușoară a bunurilor, dar și mișcarea promptă a trupelor. Primul drum a fost creat în 312 î.Hr. de Appius Claudius Caecus pentru a lega Roma de Capua: este vorba despre Via Appia, drumul Appian. La sfârșitul Republicii Romane, teritoriul Peninsulei Italice era prevăzut cu aceste mari axe, fiecare purtând numele unui Consul care o crease. Aceste drumuri nu erau pavate decât în mod excepțional: în interiorul orașelor și al vecinătăților lor (exceptată fiind Via Appia, care a
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
este un catalog indicator unde sunt enumerate, pentru toate drumurile, etapele și distanțele. Se inspiră din Tabula Peutingeriana și a fost redactată, mai întâi, sub domnia lui Caracalla (Marcus Aurelius "Antoninus"), apoi, în mod plauzibil, remodelat în epoca Tetrarhiei, la sfârșitul secolului al III-lea, întrucât este evocat Constantinopolul. A fost, fără îndoială, realizat pornind de la o hartă murală. Documentul cel mai cunoscut care a ajuns până la noi este Tabula Peutingeriana, sau Tabula Theodosiană. Este copia făcută de un călugăr alsacian
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
sunt cele ale lui Eusebiu din Cezareea, Eusebiu din Nicomedia sau "Theognis din Niceea". Ele sunt mai târzii (secolul al IV-lea), însă sistemul a rămas același: etapele, distanțele între etape, popasurile. Construirea unui drum roman nu se oprește la sfârșitul șantierului propriu-zis. Un ansamblu de amenajări va permite călătorilor să se deplaseze în cele mai bune condiții posibile. La intervale foarte regulate, pentru a fi ușor reperate în spațiu, inginerii romani ridicau pe marginea "viae publicae" și "viae vicinales" pietre
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
forturi și tabere militare, în apropierea drumurilor, al căror rol în supravegherea polițienească din Imperiu este de netăgăduit. Unele, cum era cea de la Jublains din Galia romană, erau adevărate fortărețe. În afară de acesta, garnizoana putea fi folosită pentru repararea drumului. În sfârșit, pentru reconfortul spiritual și pentru a se afla sub protecția zeilor tutelari, călătorii găseau, în mod regulat, de-a lungul drumurilor romane, locuri de cult, temple sau fanum (în română: „loc consacrat solemn de către pontifice unei divinități”). Ei îi solicitau
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
Publicarea acestor trei gramatici i-a servit la o latinizare a numelui său francez (Franciscus Mesgnien Lotharingus). În operele de mai târziu totuși, numele său francez este legat de caracterul polonizat al semnelor care îl leagă de noua patrie. La sfârșitul anului 1653 Meninski pleacă la Istanbul cu o delegație poloneză în căutarea soluționării chestiunilor oficiale unde este reținut pentru doi ani ca să învețe limba. Ajutorul vine numaidecât din partea polonezului convertit la mahomedism, Woijciech Bobowski, care sub numele de Ali Bey
Franciszek Meninski () [Corola-website/Science/329409_a_330738]
-
jurăminte monastice la iezuiții din Kalisz și a devenit învățător la același colegiu. Din 1587 și-a completat cunoștințele de filosofie în Poznań și Pułtusek. Între anii 1594-1598 a urmat un curs de patru ani de teologie în Vilnius. La sfârșitul secolului XVI, a devenit prefect de școli în Poznań. Atunci a obținut investitura preoțească. Între anii 1603-1613 a locuit în Lublin, dar și în Poznań și Cracovia. In perioada 1614-1617 a locuit în Lvov și Jarosław. Operele lui Knapiusz scrise
Grzegorz Knapski () [Corola-website/Science/329410_a_330739]
-
au păstrat în manuscrise. Renumele câștigat mulțumită operelor lexicografice, dar înainte de toate mulțumită dicționarului în trei volume „Thesaurus Polonolatinograecus seu Promptuarium linguae Latinae et Graecae“, apărute între anii 1621-1632 și retipărite de câteva ori în întregime sau în fragmente până la sfârșitul secolului XVII. Prima ediție a avut loc în Cracovia (la Cezar) în 1621, a doua ediție în 1643 (de asemenea) cu rectificări și completări. Primul volum de lucrări conține o parte polono-latină, a doua (cel mai des retipărită) latino-polonă, a
Grzegorz Knapski () [Corola-website/Science/329410_a_330739]
-
poate conduce activitatea științifică din Lituania (intenționa să se ocupe de dicționarul limbii polone) și a vândut Wiszniewo contelui Butenejów-Chreptowiaczow, care în timpurile rusificării a început să-l trădeze. Împreună cu familia s-a mutat la Heidelberg, Dresda, Praga, iar în sfârșit la Varșovia. Împreună cu el a luat o vastă colecție de cărți (400 bucăți). Din 1899 a început să țină prelegeri de etnografie la Cursul de pedagogie din Varșovia. Din 1887 a fost membru-corespondent al Academiei de Arte și Științe în
Jan Aleksander Ludwik Karłowicz () [Corola-website/Science/329412_a_330741]
-
cu rigurozitate. Dar el nu s-a limitat la atât ci a căutat ca, folosindu-se de lacunele și limitele acestui contract de concesiune să să pună bazele dezvoltării unui sistem modern de iluminat public, sub controlul autorităților comunale. La sfârșitul lui 1906, sistemul de iluminat public al capitalei era compus din circa 7.000 de corpuri de iluminat, astfel: 3.900 lămpi cu gaz, 3.117 lămpi cu petrol și 987 lămpi cu ulei mineral, pentru care edilitate plătea concesionarului
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
doilea război mondial s-a mutat la Varșovia, unde a decis să nu meargă în ghetto, înrolându-se ca soldat în organizația PLAN. În timpul războiului și-a pierdut aproape toată familia. Chiar înainte de insurecția varșoviană a plecat la Lublin. De la sfârșitul lui 1944 până în aprilie 1959 lucrează ca asistent al directorului de program pe probleme artistice la Radioul Polonez din Lublin, transferându-se în martie 1945 la Varșovia. În anii 40 și 50 ai secolului XX autorul audițiilor de la radio „Răspunsuri
Władysław Kopaliński () [Corola-website/Science/329421_a_330750]
-
nici unul dintre ei, actul era imprevizibil, însă forma legături între Polonia și nobilimea lituaniana și o alianță defensivă permanentă între cele două state, consolidând Lituania împotriva unui nou război cu Teutonii, în care Polonia nu prelua oficial nici o parte. La sfârșitul anului 1401, noul război împotriva ordinului a suprasolicitat resursele lituanienilor, care s-au luptat pe două fronturi, după revoltele din provinciile din est. Unul dintre frații lui Vladislav, nemulțumitul Švitrigaila, a ales acest moment pentru a stârni revolte și pentru
Dinastia Jagiellonilor () [Corola-website/Science/329382_a_330711]
-
învinși în bătălia de la Codrii Cosminului. Una din cauzele acestui eșec răsunător pare a fi fost nesupunerea șleahtei, întrucât la revenirea în țară, Ioan a confiscat sute de moșii nobiliare. În pofida acestor acțiuni, el a păstrat o popularitate deosebită până la sfârșitul vieții. Cum noul mare maestru al Cavalerilor Teutoni, Friedrich Wettin von Sachsen, a refuzat să depună jurământ de credință coroanei Poloniei, Ioan l-a obligat cu forța armată. El intenționa să supună și mai mult pe teutoni, dar a murit
Dinastia Jagiellonilor () [Corola-website/Science/329382_a_330711]
-
ales pe sclavii eliberați, care se atașaseră unor grupuri arabe cu ocazia convertirii lor. Sub acest nume erau cunoscuți mai ales iranienii, dar mai târziu și alții (de exemplu turcii, care sunt cei care constituiau ”gărzile pretoriene” în perioada de sfârșit a dinastiei abbaside). Said Boustany (1967) ne aduce aminte că majoritatea califilor abbasizi erau fiii unor sclave concubine nearabe: persane, bizantine, anatoliene, turce, berbere și slave. De la bun început, mawali au fost considerați „clienți” ai vreunui clan arab, reluându-se
Mawālá () [Corola-website/Science/329407_a_330736]
-
Berlin. La Universitatea din Berlin a predat până în 1924. În 1889/1890 Brückner a descoperit „Predicile cruciaților” în Biblioteca din Petersburg, pe care le-a editat într-un volum și publicat. Înafară de asta Brückner a creat moștenirea literară pe la sfârșitul secolului XIX după poetul baroc Wacław Potocki. După primul război mondial din 1924 conducerea universității i-a adus retragerea profesorului Brückner. În 1933 a primit din partea societății poloneze Medalia de aur pentru serviciile aduse. A fost membru al Academiei de
Aleksander Brückner () [Corola-website/Science/329402_a_330731]
-
abonaților și ajutorului sponsorilor aristocratici, în special a lui Adam Kazimierz Czartoryski, șase tomuri de Dicționar al limbii polone au apărut în titraj foarte mare și anume 1200 exemplare în Varșovia între anii 1807-1815. Linde și-a vândut opera până la sfârșitul vieții ( până în 1847). În 1816 țarul Alexandru I a cumpărat de la autor 98 de exemplare din „Dicționarul pentru școli despre Lituania și Ucraina”, care deja a cumpărat mai devreme opera lui Linde grație eforturilor Universității Wilenski, și în special rectorului
Samuel Bogumił Linde () [Corola-website/Science/329419_a_330748]
-
centru comercial notabil sub conducerea de atunci a Ducelui de Boemia și a menționat botezul prințului Mieszko I ca primul domnitor istoric al Poloniei. Mieszko a ocupat Cracovia de la Bohemieni și a încorporat-o în exploatațiile din dinastia Piast spre sfârșitul domniei sale. Până la sfârșitul secolului al 10-lea, orașul a fost un centru important al comerțului. Clădirile din cărămizi au fost construite, inclusiv Castelul Regal Wawel cu rotonda Sf. Felix și Adaukt, biserici construite în stil romanic, o catedrală, și o
Istoria Cracoviei () [Corola-website/Science/329406_a_330735]
-
sub conducerea de atunci a Ducelui de Boemia și a menționat botezul prințului Mieszko I ca primul domnitor istoric al Poloniei. Mieszko a ocupat Cracovia de la Bohemieni și a încorporat-o în exploatațiile din dinastia Piast spre sfârșitul domniei sale. Până la sfârșitul secolului al 10-lea, orașul a fost un centru important al comerțului. Clădirile din cărămizi au fost construite, inclusiv Castelul Regal Wawel cu rotonda Sf. Felix și Adaukt, biserici construite în stil romanic, o catedrală, și o bazilică. În 1038
Istoria Cracoviei () [Corola-website/Science/329406_a_330735]
-
și scriitori din această perioadă, care trăiau și lucrau în oraș, printre care se numără Jan Matejko, Stanisław Witkiewicz, Jan Kasprowicz, Juliusz Kossak, Wojciech Kossak, Stanisław Wyspiański și Stanisław Przybyszewski. Cei doi din urmă au fost lideri ai modernismului polonez. Sfârșitul de secol în Cracovia, chiar și sub ocupație, a fost faimosul centru de renaștere națională poloneză și cultură, dar orașul în această perioadă a devenit o metropolă modernă. În 1901 în oraș s-a instalat apă curentă și orașul a
Istoria Cracoviei () [Corola-website/Science/329406_a_330735]
-
la 16 octombrie 1978, arhiepiscopul din Cracovia, Karol Wojtyla, a fost ridicat la rang papal ca Papa Ioan Paul al II-lea, primul papa ne-italian în cei 455 ani ai papalității. Populația Cracoviei a crescut de patru ori de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. După prăbușirea imperiului sovietic și, ulterior, după aderarea la Uniunea Europeană, firme de offshore de IT din alte țări au venit în Polonia și Cracovia. Orașul este centrul cheie pentru acest tip de activitate. Există
Istoria Cracoviei () [Corola-website/Science/329406_a_330735]