157,599 matches
-
este un film istoric de aventură din 1975 regizat de Gheorghe Vitanidis. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Iurie Darie și Alexandru Repan. Este continuarea filmului "Cantemir" din 1973. A avut premiera la 13 octombrie 1975. Filmul a fost realizat în paralel cu "Cantemir", de aceeași echipă, în perioada octombrie 1973 - martie
Mușchetarul român () [Corola-website/Science/336687_a_338016]
-
un proces sumar ce a durat două zile, a fost găsit nevinovat de către un tribunal german, pe motiv de nebunie temporară cauzată de experiența traumatizantă prin care trecuse în timpul genocidului. Talaat Pașa a fost condamnat moral în întreaga lume pentru rolul său de frunte în Genocidul Armean. El a fost găsit vinovat de masacrarea armenilor și condamnat la moarte în contumacie de un tribunal turc în data de 5 iulie 1919. Comentând atrocitățile (violarea, torturarea și uciderea armenilor) petrecute pe scară
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
au fost evacuați de la Arnhem au fost conduși cu bărci de asalt peste râu de către geniștii canadieni din Compania 23. Canadienii au pierdut șapte oameni în timpul acestei operațiuni. Pe maul sudic al Rinului a fost ridicat un monument pentru comemorarea rolului jucat de geniștii canadieni și britanici care au participat la Operațiunea Berlin.
Operațiunea Berlin (evacuarea din Arnhem) () [Corola-website/Science/336677_a_338006]
-
sa paranoică împotriva origenismului și a celor Patru Frați Înalți. Nepotul și succesorul său, Chiril, a fost canonizat atât de Biserica Răsăriteană, cât și de Biserica Apuseană, cu excepția notabilă a Bisericii Asiriene a Răsăritului, pentru formularea și apărarea uniunii ipostatice, rolul său central la Primul Sinod Ecumenic de la Efes și opoziția sa față de patriarhul Nestorie al Constantinopolului. Teofil apare în romanul "Flow Down Like Silver, Hypatia of Alexandria" de Ki Longfellow. El apare ca personaj interpretat de Manuel Cauchi în filmul
Teofil al Alexandriei () [Corola-website/Science/336690_a_338019]
-
de l’Orme, teatru aparținând regizorului de origine română Laurențiu Azimioara. Din 2014, când a revenit în țară, activează din nou că actrița la Teatrul Bulandra, Teatrul Metropolis și Teatrul de Artă București. Premiul pentru cea mai bună actriță în rolul Violeta din scurt metrajul "Violeta curtezana".
Marcela Motoc () [Corola-website/Science/336696_a_338025]
-
este un film fantastic românesc din 1968 regizat de Elisabeta Bostan și Nicolae Codrescu. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Carmen Stănescu, Emanoil Petruț, Mircea Breazu și Anna Széles. Scenariul este realizat de Elisabeta Bostan ca o adaptare a basmului popular " și viață fără de moarte" cules de Petre Ispirescu și introdusă în colecția "Legende
Tinerețe fără bătrânețe () [Corola-website/Science/336693_a_338022]
-
(în ) este o cetate medievală fortificata din Semendria (Șerbia), oraș care a îndeplinit temporar rolul de capitală a Șerbiei în Evul Mediu. Ea a fost construită între 1427 și 1430 la ordinul despotului Đurađ Branković, conducătorul Despotatului Șerbiei. A fost fortificata de către Imperiul Otoman, care a cucerit orașul la sfarsitul aceluiași secol. Cetatea a rezistat
Cetatea Semendria () [Corola-website/Science/336695_a_338024]
-
cu cartierul general la Grebbeberg. Printre militarii SS se numărau elevii școlii de subofițeri „SS Unteroffizierschule Arnheim” și Batalionul de instrucție al 16-lea SS de sub comanda „Sturmbannführerului” SS Sepp Krafft. Acesta din urmă și unitatea sa au jucat un rol crucial în primele faze ale bătăliei. Garnizoana orașului era sub comanda generalului Friedrich Kussin. În plus, II. SS-Panzerkorps comandate de „Obergruppenführer” Wilhelm Bittrich (format din resturile Diviziei a 9-a Panzer „Hohenstaufen” și Diviziei a 10-a Panzer „Frundsberg’”) a
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
târziu, Browning a trimis adjunctului lui Brooke un raport foarte critic la adresa lui Sosabowski. Acest raport îl acuza pe Sosabowski că este un individ cu care se poate colabora cu greutate, inadaptabil, certăreți „care nu fusese dispus să își joace complet rolul în operație decât dacă nu era făcut totul pentru sine și brigada lui”. Este foarte posibil că și Browning să fi încercat să îl învinovățească pe Sosabowski, dar se poate și să fi fost rezultatul complotului ofițerilor Diviziei a 43
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
jocuri video american, care acum proiectează jocuri sociale online(de exemplu, pe Facebook). Reynolds a proiectat jocuri la SecretNewCo, Zynga, Big Huge Games, Firaxis Games, si MicroProse și a fost președinte al Asociației Internaționale „Game Developers”. El a jucat un rol major în proiectarea unui număr mare(milioane) de jocuri, inclusiv în vânzarea acestora, cum ar fi Civilization ÎI, Rise of Nations, Sid Meier Alpha Centauri, , si FrontierVille. De asemenea, el a fondat sau co-fondat trei companii de joc, SecretNewCo, Big
Brian Reynolds (designer de jocuri video) () [Corola-website/Science/336720_a_338049]
-
a vandut cota să din companie pentru a deveni CEO al Big Huge Games. La data de 30 iunie 2009, Zynga a anunțat că Brian Reynolds a plecat de la Big Huge Games pentru a forma Zynga East, si va avea rolul de Chief Designer. În luna februarie 2013 Reynolds a plecat de la Zynga. În martie, el a reînființat Big Huge Games (cunoscut temporar că SecretNewCo). În iulie, echipa a anunțat parteneriatul cu Nexon, un joc sud-coreean de dezvoltator, pentru a dezvolta
Brian Reynolds (designer de jocuri video) () [Corola-website/Science/336720_a_338049]
-
Până la deschiderea Tunelului Maas, în 1942, Podul Willem a rămas cea mai vestică legătură fixă de traversare a Meusei, astfel că și traficul internațional care traversa centrul Rotterdamului utilizând podul a sporit în mod semnificativ. Podul Willemsbrug a jucat un rol important în mai 1940, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Infanteriștii marini încartiruiți în cazarma din "Oostplein" au oprit invazia germană pe 10 mai 1940, apărând Podul Willem, podul feroviar adiacent și debarcaderul "Boompjes" din apropiere. Podurile rutiere și
Podul Willem (Rotterdam) () [Corola-website/Science/336725_a_338054]
-
au stat la baza întâmplărilor povestite mai târziu de Kazantzakis în romanul " Viața și timpurile lui Alexis Zorba", tradus în limba română sub titlul "Zorba Grecul" și adaptat în filmul american "Zorba Grecul "(1964), nominalizat la Premiul Oscar, în care rolul său a fost interpretat de Anthony Quinn, și, de asemenea, în muzicalul "Zorba" (1968). Viața sa plină de evenimente s-a încheiat într-un sat aflat în apropierea orașului Skopje, unde s-a stabilit, s-a recăsătorit și a avut
Gheorghios Zorbas () [Corola-website/Science/336730_a_338059]
-
Serbia, Zorbas îl cheamă acolo pe Kazantzakis într-o scrisoare din 17 iulie 1922, propunându-i să se retragă într-o chilie unde să se gospodărească împreună. Scriitorul avea să explice câteva decenii mai târziu, în prologul cărții "Zorba Grecul", rolul important pe care l-a avut în viața sa prietenia cu Gheorghios Zorbas: "„În viața mea, cele mai mari foloase le-am avut de pe urma călătoriilor și a viselor; dintre oameni, vii sau morți, prea puțini m-au ajutat în lupta
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
drepturile de autor au amânat acest proiect. Scenariul include o variantă redusă a conținutului cărții, dar îi redă cu acuratețe spiritul său. Filmul britanico-grecesc "Zorba Grecul" (1964) a fost produs, regizat și montat de Michael Cacoyannis după un scenariu propriu. Rolurile principale au fost interpretate de Anthony Quinn (Zorba), Alan Bates (naratorul Basil), Irene Papas (văduva) și Lila Kedrova (Bubulina). Filmul a fost nominalizat la șapte premii Oscar în 1965, obținând trei premii la următoarele categorii: cea mai bună actriță în
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
principale au fost interpretate de Anthony Quinn (Zorba), Alan Bates (naratorul Basil), Irene Papas (văduva) și Lila Kedrova (Bubulina). Filmul a fost nominalizat la șapte premii Oscar în 1965, obținând trei premii la următoarele categorii: cea mai bună actriță în rol secundar (Lila Kedrova), cea mai bună imagine (Walter Lassally) și cele mai bune decoruri (Vassilis Photopoulos). Celelalte nominalizări au fost la categoriile: cel mai bun film, cel mai bun regizor (Michael Cacoyannis), cel mai bun actor în rol principal (Anthony
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
actriță în rol secundar (Lila Kedrova), cea mai bună imagine (Walter Lassally) și cele mai bune decoruri (Vassilis Photopoulos). Celelalte nominalizări au fost la categoriile: cel mai bun film, cel mai bun regizor (Michael Cacoyannis), cel mai bun actor în rol principal (Anthony Quinn) și cel mai bun scenariu adaptat (Michael Cacoyannis). Muzica de film compusă de Mikis Theodorakis, cunoscută astăzi ca Dansul lui Zorba, este un element binecunoscut al filmului. Un musical intitulat "Zorba", cu un libret scris de Joseph
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
tehnică a fost formată din Violeta Berbiuc (regia de studio) și George Marcu (muzica și regia muzicală). Un spectacol teatral, adaptat scenic și regizat de Sorin Misirianțu, a fost reprezentat în anul 2011 pe scena Teatrului Național din Târgu Mureș. Rolurile principale au fost interpretate de Nicolae Cristache (Zorba), Mihai Crăciun (Basil) și Rodica Bachiu (Hortense). Un spectacol intitulat "Eu, Zorba Grecul" a fost reprezentat în 2010 pe scena Teatrului Național Ivan Franko din Kiev. Dramatizarea a fost realizată de Vitali
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
Nicolae Cristache (Zorba), Mihai Crăciun (Basil) și Rodica Bachiu (Hortense). Un spectacol intitulat "Eu, Zorba Grecul" a fost reprezentat în 2010 pe scena Teatrului Național Ivan Franko din Kiev. Dramatizarea a fost realizată de Vitali Malahov și Anatoli Hostikoev, iar rolurile principale au fost interpretate de Anatoli Hostikoev (Alexis Zorbas) și Natalia Sumska (madame Hortense).
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
este un film românesc din 1976 regizat de Dinu Tănase. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Petre Gheorghiu, George Constantin, Ion Caramitru și Amza Pellea. Scenariul se bazează pe romanul "Apa" (1973) de Alexandru Ivasiuc. Filmările au avut loc în perioada ianuarie - iunie 1976 la Sibiu și la Buftea (Palatul
Trei zile și trei nopți () [Corola-website/Science/336732_a_338061]
-
reversul bancnotei grecești de 50 de drahme din 1978 și pe reversul monedei grecești de 1 drahmă din 1988-2001. Un film de ficțiune grec, "Bouboulina", a fost produs în 1959, scenarizat și regizat de Kostas Andritsos și având-o în rolul titular pe Irene Papas. "Ego Y Laskarina", o piesă de teatru având-o în rolul principal pe actrița greacă Mimi Denisi () a fost pusă în scenă în 1999. Un film documentar, "The Brave Stepped Back: The Life and Times of
Laskarina Bouboulina () [Corola-website/Science/336728_a_338057]
-
1 drahmă din 1988-2001. Un film de ficțiune grec, "Bouboulina", a fost produs în 1959, scenarizat și regizat de Kostas Andritsos și având-o în rolul titular pe Irene Papas. "Ego Y Laskarina", o piesă de teatru având-o în rolul principal pe actrița greacă Mimi Denisi () a fost pusă în scenă în 1999. Un film documentar, "The Brave Stepped Back: The Life and Times of Laskarina Bouboulina", a fost realizat despre ea în 2005 și prezentat la Armata Festival din
Laskarina Bouboulina () [Corola-website/Science/336728_a_338057]
-
este un film românesc din 1962 regizat de Mircea Drăgan. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Lica Gheorghiu, Colea Răutu și George Calboreanu. A primit Premiul de Argint la a Festivalului Internațional de Film de la Moscova. Filmul a fost vizionat de 4.003.988 de spectatori în cinematografele din România
Lupeni 29 () [Corola-website/Science/336748_a_338077]
-
(9 octombrie c. 1918 - 16 februarie 2000) a fost o actriță franțuzoaică de origine rusă. Ea a câștigat Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță într-un rol secundar pentru interpretarea doamnei Hortense (Bubulina) în filmul "Zorba Grecul" (1964), și Premiul Tony pentru cea mai bună interpretare de către o actriță într-un muzical, pentru același rol în versiunea muzicală a filmului. Kedrova a susținut că s-a născut
Lila Kedrova () [Corola-website/Science/336743_a_338072]
-
Ea a câștigat Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță într-un rol secundar pentru interpretarea doamnei Hortense (Bubulina) în filmul "Zorba Grecul" (1964), și Premiul Tony pentru cea mai bună interpretare de către o actriță într-un muzical, pentru același rol în versiunea muzicală a filmului. Kedrova a susținut că s-a născut în 1918, la Petrograd, Rusia, deși anul nașterii sale este imposibil să fie stabilit cu certitudine. Părinții ei au fost cântăreți de operă ruși. Tatăl ei, Nikolai, a
Lila Kedrova () [Corola-website/Science/336743_a_338072]