15,628 matches
-
de carte: " Brâncuși, ăn Artist without Frontiers" / "Brâncuși, un artist fără frontiere", de Doina Lemny (București, Ed. Noi Media Prinț, 2016). Constantin Brâncuși, 1922 • Proiecția filmului documentar "Brâncuși - L'ensemble sculptural de Târgu Jiu en Roumanie" (2012, 15 min., coordonator: Doina Lemny, imagine: Cristian Tamâș, montaj: Marius Robu, coloana sonoră: George Enescu - "Sonata nr. 3", vioară: George Enescu, pian: Dinu Lipatti). Filmul prezintă ansamblul monumental al lui Brâncuși de la Târgu Jiu / "Calea Eroilor", compus din "Masă tăcerii", "Poartă sărutului" și "Coloana
BRÂNCUȘI: VIZIONARUL, la ICR New York by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105801_a_107093]
-
fondul Bibliotecii ICR New York și din colecții private, dedicate operei și personalității lui Brâncuși, incluzând monografii și studii critice, în engleză, română și franceză, semnate, între alții, de Sidney Geist, Athena Tacha Spear, Ann Temkin, Friedrich Teja Bach, Margit Rowell, Doina Lemny, Marielle Tabart, Carmen Gimenez, Matthew Gale, Barbu Brezianu, Ion Pogorilovschi, Petre Oprea, Cătălina Bogdan Mateescu, A. Petringenaru, Cristian-Robert Velescu, Vasile G. Paleolog, Ștefan Georgescu-Gorjan, D. Bară ș.a. Expoziția de carte va fi dublată de una de imagini ale lucrărilor
BRÂNCUȘI: VIZIONARUL, la ICR New York by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105801_a_107093]
-
the Busch-Reisinger Museum and the Arthur M. Sackler Museum) Cambridge, MĂ; Yale University Art Gallery New Haven, CT, ș.a. Evenimentul marchează sărbătorirea a 141 de la nașterea lui Constantin Brâncuși, si, totodată, apropiată comemorare a 60 de ani de la dispariția artistului. Doina Lemny. Foto: Hervé Véronèse - Centre Pompidou Doina Lemny A publicat documentele din arhivele Brâncuși din Paris în volumele "L’Atelier Brâncuși, La Collection" (Paris, Centre Pompidou, 1997) și "La Dation Brâncuși: dessins et archives" (Paris
BRÂNCUȘI: VIZIONARUL, la ICR New York by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105801_a_107093]
-
University Art Gallery New Haven, CT, ș.a. Evenimentul marchează sărbătorirea a 141 de la nașterea lui Constantin Brâncuși, si, totodată, apropiată comemorare a 60 de ani de la dispariția artistului. Doina Lemny. Foto: Hervé Véronèse - Centre Pompidou Doina Lemny A publicat documentele din arhivele Brâncuși din Paris în volumele "L’Atelier Brâncuși, La Collection" (Paris, Centre Pompidou, 1997) și "La Dation Brâncuși: dessins et archives" (Paris, Centre Pompidou, 2003), precum și corespondență și notele de atelier românești , în "Brâncuși
BRÂNCUȘI: VIZIONARUL, la ICR New York by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105801_a_107093]
-
Istorie și vrăjitorie în Bucureștiul fanariot. 1798 - anul în care s-au amestecat bonapartiștii și pazvangiii, iar în București a apărut din senin Mâța Vinerii. Editura Polirom a publicat în această săptămînă un nou roman semnat de Doina Ruști, una dintre cele mai apreciate voci feminine ale literaturii contemporane: Mâța Vinerii, în colecția „Fiction Ltd.”. București, 1798. Bucătăria ocultă a Bucureștiului într-un roman situat în continuarea Manuscrisului fanariot. Cărăbușii prăjiți, crumilla cum animis, plăcintele de trandafiri, elixirele
Apariții editoriale care vă vor captiva by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105772_a_107064]
-
Bucureștiului într-un roman situat în continuarea Manuscrisului fanariot. Cărăbușii prăjiți, crumilla cum animis, plăcintele de trandafiri, elixirele de iubire sau lichiorul formicosus sunt numai câteva dintre mixturile vrăjite care conduc firele unei narațiuni cu final amplu. „Noua carte a Doinei Ruști are toate datele unei povești captivante: foarte multă fantezie, un fir epic împletit cu mâna sigură a unui povestitor care știe cum să te ademenească, o atmosferă atât de puternică, încît te urmărește multă vreme după ce ai închis cartea
Apariții editoriale care vă vor captiva by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105772_a_107064]
-
Porți, domni maziliți și domni proaspăt înscăunați, uneltitori de tot felul, revoluționari, bonapartiști, scamatori și trimiși ai lui Sator populează spațiul carnavalesc al acestui roman fantast, cu subterane ce conduc până departe, spre lumi abia bănuite”, afirmă Bianca Burța-Cernat. „Scriitura Doinei Ruști are calități literare excepționale”, scrie Antonio J. Ubero, în La Opinión de Murcia. „Romanele Doinei Ruști au consistență, mister și final neașteptat”, se poate citi în Stato Quotidiano. Doina Ruști este una dintre cele mai apreciate voci feminine ale
Apariții editoriale care vă vor captiva by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105772_a_107064]
-
ai lui Sator populează spațiul carnavalesc al acestui roman fantast, cu subterane ce conduc până departe, spre lumi abia bănuite”, afirmă Bianca Burța-Cernat. „Scriitura Doinei Ruști are calități literare excepționale”, scrie Antonio J. Ubero, în La Opinión de Murcia. „Romanele Doinei Ruști au consistență, mister și final neașteptat”, se poate citi în Stato Quotidiano. Doina Ruști este una dintre cele mai apreciate voci feminine ale literaturii contemporane. Tradusă în numeroase limbi, invitată la târguri și evenimente internaționale, s-a impus în
Apariții editoriale care vă vor captiva by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105772_a_107064]
-
până departe, spre lumi abia bănuite”, afirmă Bianca Burța-Cernat. „Scriitura Doinei Ruști are calități literare excepționale”, scrie Antonio J. Ubero, în La Opinión de Murcia. „Romanele Doinei Ruști au consistență, mister și final neașteptat”, se poate citi în Stato Quotidiano. Doina Ruști este una dintre cele mai apreciate voci feminine ale literaturii contemporane. Tradusă în numeroase limbi, invitată la târguri și evenimente internaționale, s-a impus în special prin romanele cu tematică diversă și construcție solidă. Dintre acestea, amintim Zogru (2006
Apariții editoriale care vă vor captiva by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105772_a_107064]
-
Național de Operă și Balet ”Oleg Danovski” Constanța, pentru spectacolele Crăiasa zăpezii și Enesciana. Cel mai bun spectacol de balet a fost desemnat Crăiasa zăpezii, de Jean Sibelius și Edvard Grieg. Primarul General al Bucureștiului, Gabriela Firea Creatoarea de modă Doina Levintza a înmânat trofeul scenografei Adriana Urmuzescu, pentru concepția costumelor din spectacolele Lacul lebedelor, de Piotr Ilici Ceaikovski, și Don Quijote, de Ludwig Minkus, de la Opera Națională Română Iași. Cele mai bune decoruri au fost, în stagiunea 2015 - 2016, cele realizate
Gala Operelor Naționale între aplauze furtunoase și regrete by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105898_a_107190]
-
fost actorul Bogdan Stanoevici. La vremea când SONG-ul era la început, Bogdan era elev la Liceul ''I.L.Caragiale'', în clasa a XI-a. De asemenea, printre numele cunoscute care au trecut prin SONG se numără Ducu Bertzi, Bianca Ionescu, Doina Matei Pocorschi, Bogdan Dragomir, Luminița Velciu, Bianca Ionescu, Gianina Corondan. Tinerii care au fost colegi în SONG au avut o studenție altfel decât a celorlalți, pentru că împărțeau repetiții, emoții, nopți de nesomn, vacanțe, petreceri, spectacole, turnee, filmări, înregistrări, revelioane și
Ioan Luchian Mihalea - In memoriam, 65 de ani de la nașterea artistului-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105909_a_107201]
-
a lungul activității sale, Tiberiu Oprea colaborează cu artiști vocali de marcă: Felicia Filip, Cezar Ouatu, Daniela Vlădescu, Pompeiu Hărășteanu, Ștefan Ignat, Florin Georgescu, Mediana Vlad, Irina Iordăchescu, Valentina Naforniță, Alfredo Pascu, Crina Zancu, Ștefan Popov, Sorina Munteanu, Marian Someșan, Doina Scripcaru, Bianca Ionescu, Claudia Măru-Hanghiuc, Maria Jinga. De asemenea, interpretează alături de artiști instrumentiști renumiți, precum: Valentin Gheorghiu, Liviu Prunaru, Cristina Anghelescu, Luiza Borac, Răzvan Suma, Alexandru Tomescu, Gabriel Croitoru, Horia Mihail, Mihai Ungureanu, Horia Maxim, Mirabela Dina, Alexandru Anastasiu, Ion
Paganini la contrabas la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105925_a_107217]
-
orele 17:30 - 19:30, sala 221 din cadrul Academiei de Muzică și Dans din Ierusalim - Concert de muzică română contemporană susținut de Ansamblul Profil. Programul muzical, moderat de Valentina Sandu-Dediu, va cuprinde lucrări ale unor compozitori precum George Enescu, Ștefan Niculescu, Doina Rotaru, Adrian Iorgulescu, Ulpiu Vlad, Tiberiu Olah și Dan Dediu. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Luni, 5 decembrie 2016, orele 10:00 - 11:30, sala 231 din cadrul Academiei de Muzică și Dans din Ierusalim - Prelegerea ”History of Contemporary
Enescu 135: Concerte, master classes și conferințe muzicale, la Ierusalim și Tel Aviv by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105939_a_107231]
-
00, sala 221 din cadrul Academiei de Muzică și Dans din Ierusalim - Concert de muzică română contemporană susținut de Ansamblul Profil. Programul muzical va cuprinde lucrări ale unor compozitori precum Miriam Marbe, Ștefan Niculescu, Mihai Măniceanu, Adrian Iorgulescu, Dan Dediu și Doina Rotaru. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Marți, 6 decembrie 2016, orele 14:00 - 15:30, sala 231 din cadrul Academiei de Muzică și Dans din Ierusalim - Compozitorul Dan Dediu își prezintă lucrările Joi, 8 decembrie 2016, orele 17:15
Enescu 135: Concerte, master classes și conferințe muzicale, la Ierusalim și Tel Aviv by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105939_a_107231]
-
autenticitate etnografico-turistică. într-un dicționar al cuvintelor străine din limba italiană (Dizionario delle parole straniere nella lingua italiana), apărut recent sub coordonarea lui Tullio De Mauro și Marco Mancini (Garzanti, 2001), cuvintele românești înregistrate sînt aromuno, ban, braga, caciula, cot, doina, domn, domnitor, glod, hora, leu, Securitate și vodă. Li se adaugă, într-o notă, cîteva considerate ca fiind adaptate (diferențierea e discutabilă, dacă avem în vedere că de o anume adaptare se poate vorbi și în seria citată, mai ales
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
ne-o creează mica listă românească e de caracter tradițional - destul de banalizat -, de "specific național". Aproape că ne-am lamenta pentru selecție; deși, din anumite puncte de vedere, nu se poate nega caracterul cu adevărat reprezentativ al unor cuvinte ca doina și mioritico, Securitate și securista. E normal să apară în listă unități monetare și de măsură (leu, ban, cot), dar pare destul de surprinzătoare prezența lui glod (specific și el pentru realitățile românești, la urma urmei; deși dicționarul italienesc îl include
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
ban și cot sînt cele mai vechi (1892); de la începutul secolului al XX-lea datează aromuno (cu varianta mai logică aromeno) și braga (1913); caciula are o plasare aproximativă (secolul al XX-lea); leu e din 1935; în 1956 apar doina, domn, domnitor, glod, hora; în 1961 voda, iar în 1989, desigur, Securitate. Evident, toate aceste caracterizări și informații trebuie luate cu măsură și prudență: e vorba de împrumuturi marginale, în înregistrarea cărora un rol considerabil îl joacă întîmplarea și pe
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
al dramei, un troian de zăpadă în fundal ce acoperă la sfîrșit victimele ca un lințoliu, ca un semn al morții pure, care șterge pîngărirea și umilința vieții lor. Interpretele (Roxana Bucuci, Olga Guțu, Doriana Talmazan, Snejina Puica, Luminița Tacu, Doina Severin, Nelly Cobzaru) sînt cu adevărat superbe, în straiele lor sfîșiate, voaluri alb-cenușii, fluturînde, joc de iele rănite ca niște suflete ce vin să-și reclame partea de vină, dreptul la răscumpărare. Acest gen de teatru, implicat în destinul tragic
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
breveta, istoria se trezea să tușească ori își sufla mucii pe foile lui și din nou era obligat s-o ia de la capăt. Răbdătoriu ca nimeni altul, poporul Bundy s-a odihnit sub diverse juguri și le-a înjurat în doine și anecdote de le-au mers fulgii. Personal, mi-am dat seama de existența acestui popor uitîndu-mă la televizor. Serialul cu vestita familie Bundy s-a difuzat în România acum cîțiva ani. Astăzi e în reluare. Cînd îl prindeam, atunci
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
Multe cântece frumoase vin din istoria noastră și ne cutreieră, și ne cuminecă, și ne colindă ori de câte ori ne e mai greu.Ia ascultați cum sună versurile acestei doine minunate din Ardeal: „Pe dealul Feleacului/ Trec carăle Iancului/ Nu trec cum trec carăle/ Strălucesc ca soarăle.../ Un car merge-mpiegecat/ Că mi-e Iancul supărat/ Pentr-un hoț de împărat...”. O istorie subliniată în puține cuvinte. Și un sentiment de
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
că ultimii ani ai domniei lui Carol al II-lea au coincis cu un puternic avânt economic, anul 1938 devenind pentru decenii anul de referință pentru progresul economic al țării. Pe bună dreptate, așadar, personalități contemporane de seamă - de exemplu Doina Cornea, într-un interviu din luna mai 1997 al Marilenei Rotaru - susțin că se impune să se analizeze mai corect activitatea Regelui, dând drept exemplu fondarea, în 1935, a organizației de tineret Străjeria, menită să combată influența legionarilor. Împreună cu Nicolae
Carol al II-lea – „un Brâncoveanu al culturii moderne”? by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296425_a_297754]
-
, Doina MOGA Nu cu mult timp în urmă, am avut în fine prilejul, să repet gestul atât de rar făcut în cariera mea de critic și anume, metaforic vorbind, să îmi scot pălăria în fața unui concept de spectacol în totalitatea lui
Patetica: dialog aristocrat Ceaikovski - Corina Dumitrescu by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83490_a_84815]
-
Ca în vremurile bune Doina MOGA De multe ori, merg la Ateneu, Operă sau Sala Radio, pur și simplu ca să mă refugiez într-un loc „sfințit artistic” de agresiunea și mitocănia sonoră, prezentă în aproape tot spațiul vital: străzi, magazine, parcuri, cafenele, mijloace de transport
Ca în vremurile bune by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83879_a_85204]
-
naistul Gheorghe Zamfir, violoniștii Mihaela Martin, Liliana Ciulei, Florin Paul, Cristina Anghelescu, Remus Azoiței, Sherban Lupu, pianiștii Tudor Dumitrescu, Sandu Sandrin, Viniciu Moroianu, Roxana Lazăr Gheorghiu, Matei Varga, violoncelistul Marin Cazacu, dirijorii Christian Badea, Cristian Brâncuși și Ovidiu Bălan, compozitorii Doina Rotaru, Liviu Dănceanu și Adrian Iorgulescu, și mulți alți instrumentiști ce au ocupat posturi de concert-maestru sau membri în unele dintre cele mai faimoase orchestre din țară și din străinătate. În cinstea aniversării a 65 de ani de existență, conducerea
Colegiul "Dinu Lipatti" din București: 65 ani de existență by Mădălin Alexandru STĂNESCU () [Corola-website/Journalistic/83851_a_85176]
-
Hrubaru Roată - cu intervenții vocale de autentică valoare și evoluție scenică pe de-a-ntregul convingătoare. Un Orfeu bine ales, având ponderea cea mai substanțială și dificilă din partitura vocală a operei - mezzo-soprana Noemi Karacsony, anul IV, clasa asist. univ. dr. Doina Dumitriu - cu un frumos timbru vocal și un parcurs teatral reușit. O excelentă contribuție la reușita spectacolului a avut-o „Grupul celor Nouă” - sopranele Cătălina Nanu și Cristina Simion, mezzo- sopranele Elena Băiceanu, Mădălina Georgiana Teodorescu și Andreea Popescu, tenorii
Viva Gluck! () [Corola-website/Journalistic/83923_a_85248]