16,274 matches
-
istoriei cu prilejul unui studiu al domnului Șt. Zeletin, Institutul de Arte Grafice "Viața Românească", Iași, 1926. Brătianu, Gh., I., Criza ideii de progres, Editura "Viața Românească", Iași, 1928. Brătianu, Gh., I., Problema noilor elite și a liberalismului în România, Extras din revista "Libertatea", București, Tipografia de Artă și Editura Leopold Geller, 1933. Brătianu, Gh., I., Liberalism și democrație, Extras din revista "Libertatea", București, 1935. Brătianu, Gh., I., Răspunsul Domnului Gh. Brătianu la comunicatul domnului Tătărescu, Tipăritura C. Curutz, Craiova, 1937
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
I., Criza ideii de progres, Editura "Viața Românească", Iași, 1928. Brătianu, Gh., I., Problema noilor elite și a liberalismului în România, Extras din revista "Libertatea", București, Tipografia de Artă și Editura Leopold Geller, 1933. Brătianu, Gh., I., Liberalism și democrație, Extras din revista "Libertatea", București, 1935. Brătianu, Gh., I., Răspunsul Domnului Gh. Brătianu la comunicatul domnului Tătărescu, Tipăritura C. Curutz, Craiova, 1937. Brătianu, Gh., I., Către luptătorii și prietenii P.N.L., Craiova, 1937. Brătianu, Gh., I., Formarea unității românești. Factorii istorici, Editura
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Editura Du Style, București, 1998, p. 102. 320 Cristian Preda, op. cit., în Polis, nr. 3, 1997, pp. 63, 64; Demeter M. Attila, op. cit., p. 118. 321 Victor Neumann, Armin Heinen, op. cit., p. 154. 322 Gh. I. Brătianu, Liberalism și democrație, Extras din revista Libertatea, București, 1935, pp. 9, 10, 15, 16, 17; Victor Neumann, Armin Heinen, op. cit., 158. 323 Al. Radu definește ideologia drept ansamblu de idei, reprezentări colective, credințe care aspiră la elaborarea unor modele sociale, la orientarea comportamentelor umane
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
interiorul PNL tradițional, "Păreri Libere" și "Grupul H", care sprijineau orientările politice ale lui Gheorghe Tătărescu. Ion Calafeteanu, Politică și interes național, Editura Enciclopedică, București, 1997, p. 234. 344 Gh. I. Brătianu, "Problema noilor elite și a liberalismului în România". Extras din revista Libertatea, Tipografia de Artă și Editura Leopold Geller, București, 1933, pp. 4, 6. 345 Idem, pp. 7, 8, 10, 11, 13; Ovidiu Buruiană, op. cit., p. 220. 346 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
a liberalismului în România". Extras din revista Libertatea, Tipografia de Artă și Editura Leopold Geller, București, 1933, pp. 4, 6. 345 Idem, pp. 7, 8, 10, 11, 13; Ovidiu Buruiană, op. cit., p. 220. 346 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, pp. 17-20; Victor Neumann, Armin Heinen, Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Editura Polirom, Iași, 2010, p. 158. 347 Șerban Rădulescu Zoner, coordonator, Gheorghe Cliveti, Gheorghe Onișoru, Dumitru Șandru, Apostol Stan, Istoria
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Onișoru, Dumitru Șandru, Apostol Stan, Istoria Partidului Național Liberal, Editura All, București, 2000, p. 231; Mihail Manoilescu, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond, f.a., p. 221; Radu Carp, op. cit., p. 77. 348 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 19. 349 Ibidem, p. 6, 7; Ștefan Stănciugelu, op. cit., pp. 373-387. 350 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 20. 351 Gh. Cliveti, op. cit., p. 177. 352 Gh.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
f.a., p. 221; Radu Carp, op. cit., p. 77. 348 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 19. 349 Ibidem, p. 6, 7; Ștefan Stănciugelu, op. cit., pp. 373-387. 350 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 20. 351 Gh. Cliveti, op. cit., p. 177. 352 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 21. 353 Articolul "Profeții revoluției și acțiunea liberală" în Mișcarea, nr. 268, 14
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
p. 19. 349 Ibidem, p. 6, 7; Ștefan Stănciugelu, op. cit., pp. 373-387. 350 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 20. 351 Gh. Cliveti, op. cit., p. 177. 352 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 21. 353 Articolul "Profeții revoluției și acțiunea liberală" în Mișcarea, nr. 268, 14 octombrie 1931, p. 1. 354 I.G. Duca, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond, f.a, p. 147. 355 Mihail
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Intervenționismul a izvorât din complexitatea economică modernă [...] ca un mijloc de înlăturare a ciocnirilor violente, deci a anarhiei. I.G. Duca, "Doctrina liberală", în Doctrinele partidelor politice, Editura Garamond, București, f.a., pp. 152, 153. 436 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, p. 20. 437 Gh. Cliveti, Liberalismul românesc, Eseu istoriografic, Editura Fundației "AXIX", Universitaria, Iași, 1996, p. 181. 438 "Mișcarea", nr. 290, 10 noiembrie 1931, pp. 2-3. 439 Ibidem. 440 Idem, nr. 317, 11 decembrie 1931
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
platină, un exemplu fiind asocierea sorafenibului care nu ameliorează rezultatele în raport cu chimioterapia clasică folosită [60]. Linia a doua de tratament în colangiocarcinom Datele referitoare la posibilitățile terapeutice în cazul progresiei tumorale la prima linie de tratament sunt puține și sunt extrase din trialuri de faza II pe un număr mic de pacienți. Reluarea chimioterapiei clasice gemcitabină + cisplatin după evoluție la gemcitabină administrată în primă linie, obține rezultate neașteptat de bune - rata de control a bolii 60% pe un număr de 20
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]
-
ioduri, cloruri, sulfuri). Din punct de vedere biologic, nu este un element esențial, benefic pentru organism, fiind în schimb extrem de toxic. Sursele de mercur sunt atât naturale (degazeificarea scoarței terestreă cât și rezultat al activității umane. Minereul din care se extrage mercurul este cinabrul (HgS); cantități mici de mercur se găsesc și în combustibilii fosili (0,28 ppm în cărbunii de pământ și 1,9-21 ppm în petrol). Compușii mercurici care prezintă o toxicitate deosebită sunt reprezentați de derivați organomercurici cu
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
alcătuirea unui complex poligenic, analizele genetice ar putea fi redenumite utilizând un termen de genul analiza dinamicii genetice aditive a populațiilor. Prezentul deocamdată nu permite acest lucru și atunci operăm cu rezultatele obținute numai prin prisma datelor ce pot fi extrase din registrele genealogice, asumându-ne erorile de care aminteam și desemnând această acțiune cu termenul cel mai potrivit pentru nivelul actual de cunoștințe, acela de istorie sau analiză genetică. Prin analiza genetică a unei populații, respectiv prin punerea în evidență
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
planului de selecție, analiza genetică a populației devine absolut obligatorie. Dacă ar fi să dăm o definiție, prin istorie genetică înțelegem o acțiune obligatorie în managementul resurselor genetice reprezentată de un ansamblu de analize (de unde și denumireaă ce utilizează datele extrase din registrele genealogice pentru determinarea modului și condițiilor în care 115 populația a evoluat sub efectul metodei de ameliorare și a selecției artificiale aplicate, și cele provenite din controlul oficial al performanțelor pentru estimarea efectului selecției și tendinței genetice. Toate
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
strugure este lăsată în întregime în timpul fermentației (coajă, semințe, bucățile de ciorchine). În plus față de diferența de culoare vinul roșu are o aromă mai puternică decât vinul alb din cauza prezenței a unui număr de produși chimici numiți tanini care sunt extrași din coaja de strugure în timpul fermentației. Este o practică în multe distilerii să ucidă drojdiile sălbatice prezente în must adăugând dioxidul de sulf (listat pe sticlă ca sulfite) la un nivel de aproape 100 de părți per milion (ppm). S.
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
dioxidului de carbon produs în timpul fermentației să poată ieși dar aerul să nu poată intra, iar aceasta se realizează cu ajutorul unei valve de sens unic. În cazul vinului roșu după 3-5 zile de fermentație, suficient tanin și culoare au fost extrase într-un nou tanc, în mod obișnuit pentru altă perioadă de timp. Următorul pas este numit separarea; vinul este separat de sedimente care conțin celule de drojdie și precipitat, și apoi stocat la temperatură joasă pentru a se învechi pentru
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
fină. Beți ½ cană după fiecare scaun, până ce vă trece. Remediu pentru diaree cu mure Când e sezonul murelor, culegeți multe mure, astfel încât să puteți face mult suc. Când conservați murele, puneți-le într-o pungă rece „cold pack” pentru a extrage sucul. Apoi puteți folosi murele după ce ați scurs sucul. Sucul de mure este foarte bun pentru tratarea diareei la copii. Dați-le câte un pahar la câteva ore, în funcție de necesitate. Probabil veți dori să îndulciți puțin sucul. Copiilor mei le-
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
vi luată oral, aveți grijă să luați plante „sigure”, adică plante care pot fi ingerate. Cum să vă preparați propria tinctură Adăugați ½ cană de plantă la alegere la 2 căni de alcool. Puteți folosi votcă, rom, gin sau glicerină. Alcoolul extrage alcaloizii medicinali din plante și uleiurile volatile. Lăsați amestecul la macerat 2 săptămâni, agitând zilnic. Strecurați și turnați lichidul într-un recipient de sticlă de culoare închisă, care a fost etichetat corespunzător. Tincturile pot fi folosite pentru numeroase boli. O
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
evacuează gazele din stomac și intestine. Catar: inflamație simplă a membranei mucoase a tractului respirator. Colici: crampe ale stomacului sau ale intestinelor. Cistită: inflamație a vezicii urinare. Decoct: lichidul rămas după fierberea rădăcinii sau scoarței unei plante medicinale pentru a extrage proprietățile curative. Lenitiv: proprietăți de calmare conținute de anumite plante care atenuează acțiunea plantelor stimulatoare sau prea active. Calmarea membranelor mucoase iritate. Diaforetic: sporește transpirația. Ajută la eliminarea toxinelor și reziduurilor prin piele. Diuretic: sporește fluxul de urină și ajută
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
gaze în canalul alimentar. Gastrită: inflamație a peretelui stomacului. Germicid: orice agent care distruge germenii sau microorganismele. Pietre: formațiuni în canalele urinare. Hepatită: inflamație a ficatului. Infuzie: procesul de infuzare a plantelor medicinale în apă clocotită sau fierbinte pentru a extrage proprietățile plantei. Se folosește ca ceai. Laxativ: corectează constipația prin creșterea mișcărilor intestinale. Mucilaginos: substanță gumoasă sau lipicioasă care calmează zonele inflamate. Membrană mucoasă: membrană care căptușește canale și cavități comunicante cu aerul. Mucus: înveliș lubrifiant protector al celulelor și
[Corola-publishinghouse/Science/2151_a_3476]
-
Candrea, 1999, pp. 342-373). Dintre vindecările care solicită intervenția unor specialiști ritualici, cele mai cunoscute sunt „vindecarea prin sugerea răului” și „vindecarea prin starea de transă”. În primul caz, boala este identificată cu un anumit obiect pe care vindecătorul Îl extrage din corpul bolnavului. În al doilea caz, vindecarea se face printr-o călătorie În altă lume, de unde persoana bolnavă revine cu puteri noi. Vindecătorii prin sugere au făcut obiectul unor cercetări etnografice nu o dată demistificatoare - ele au dezvăluit numeroasele trucuri
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ale relațiilor de putere (instituții, persoane, relații sociale și economice), transformându-le, din factori externi de constrângere, În elemente ale unor credințe profunde. Sau, În cuvintele lui Mary Douglas (1975, pp. 102-103): Un rit este un act simbolic, care Își extrage semnificația dintr-un set de simboluri. De la planul fizic la cel personal, de la cel social la cel cosmic, marile ritualuri creează Întotdeauna unitatea În trăiri. Ele afirmă ierarhia și ordinea. ș...ț Mesajul oricărui rit este că nimeni nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
alte părți, machete ale Bastiliei au fost luate cu asalt și dărâmate În aplauzele spectatorilor. Acest eveniment ține de actul religios, care nu mai este o simplă imitație, ci o reluare a actului sacru inițial, din care oficianții și spectatorii extrag virtuți noi (R. Sanson, 1976, pp. 15-16). Comemorarea zilei de 14 iulie, sărbătoare aparținând unui grup social și politic, contestată de alte grupuri, este revalorizată peste timp, sub domnia regelui Louis Philippe, Într-un efort de reconstruire a unei memorii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este să afirmăm că În aceste texte, dotate cu funcții diverse și nu o dată circumstanțiale, cercetarea poate releva secvențe de mit (personaje, locuri, scheme de acțiune, obiecte, animale și plante) topite și parțial resemnificate. Aceasta Înseamnă că elementele mitice sunt extrase și tratate ca atare de către cercetător, mai mult pe baza unor analogii de conținut și mai puțin prin invocarea altor atribute specifice mitului (legătura cu ritul, statutul de poveste adevărată, exemplară, revelatoare, liminalitatea, funcțiile magice etc.). Altfel spus, aceste elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În care ar fi putut avea funcții, sensuri și utilizări mitice. În abordarea culturii populare românești s-au configurat două mari curente: a) un grup de cercetători consideră că „miturile” reprezintă un substrat, din care cresc și din care Își extrag o parte importantă a semnificațiilor diversele manifestări folclorice: M. Beza, 1928; O. Buhociu, 1979; M. Coman, 1980, 1983, 1986, 1988; N. Densusianu, 1986; M. Eliade, 1995; E. Niculiță-Voronca, 1908, 1912; M. Olinescu, 1944; A. Oișteanu, 1987; Gh. Mușu, 1983; R.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
românești cunosc numeroase studii de referință consacrate unor figuri, teme sau zone ale mitologiei, dar foarte puține sinteze. Unele abordări construiesc o poveste unitară și coerentă, În care, din multitudinea de manifestări folclorice și variante ale fiecăruia dintre acestea, au extras notele comune și oarecum emblematice. În această categorie s-ar integra T. Pamfile cu a sa (neterminată) colecție Mitologie română, M. Beza (Paganism În Romanian Folklore, 1928), A. Cosma (Cosmogonia poporului român, 1942) și M. Olinescu (Mitologie românească, 1944). În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]