16,853 matches
-
culturală și la problemele contemporaneității. Ciclul de emisiuni a fost înterupt brutal în mai 1998, când Iosif Sava a fost îndepărtat, prin pensionare intempestivă, din televiziunea Română, cu care avusese o îndelungată colaborare: în perioada 1990-1993, Iosif Sava a fost redactor-șef al Departamentului de Muzică din TVR, iar din 1993 până în 1998 redactor-șef al redacției culturale TVR. In 1997 fusese chiar numit director interimar al Departamentului Viața Spirituală, Cultură și Educație din TVR. Soția sa, Marghit Sava, își amintește
Iosif Sava () [Corola-website/Science/306135_a_307464]
-
mai 1998, când Iosif Sava a fost îndepărtat, prin pensionare intempestivă, din televiziunea Română, cu care avusese o îndelungată colaborare: în perioada 1990-1993, Iosif Sava a fost redactor-șef al Departamentului de Muzică din TVR, iar din 1993 până în 1998 redactor-șef al redacției culturale TVR. In 1997 fusese chiar numit director interimar al Departamentului Viața Spirituală, Cultură și Educație din TVR. Soția sa, Marghit Sava, își amintește de sfârșitul activității la TVR: "În ziua în care a împlinit 65 de
Iosif Sava () [Corola-website/Science/306135_a_307464]
-
aderat la Partidul Comuniștilor din Ungaria și a activat în cadrul regimului Republicii Sovietice Ungare. În 1919, Foriș s-a reîntors la Brașov. În 1921 a aderat la nou înființatul Partid Comunist Român (care în 1924 a fost interzis). A fost redactor la două gazete de stânga. În 1928, tribunalul militar din Cluj l-a condamnat la zece ani închisoare, însă Foriș s-a refugiat în URSS. Un timp a locuit la Moscova, apoi la Viena și Berlin. S-a întors în
Ștefan Foriș () [Corola-website/Science/306158_a_307487]
-
(n. 14 septembrie 1924, Bârzava, Arad - d. 8 noiembrie 2006) a fost un dirijor român. A studiat Conservatorul la Arad, Cluj, București și Londra. În 1952 a devenit redactor la Contemporanul (pe când era încă student la Conservatorul bucureștean), apoi dirijor și director adjunct al Radiodifuziunii în 1954. În 1964 dirijează prima audiție, în țară, a poemului simfonic "Vox Maris" de George Enescu, interpretat de Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române
Iosif Conta () [Corola-website/Science/306162_a_307491]
-
la Festivalul internațional de film pentru copii. De asemenea, a obținut și numeroase premii naționale, printre care Premiul UCR pentru film de lungmetraj de animație pentru "Călătoriile lui Pin-Pin". Luminița Cazacu a făcut parte din diverse jurii și a fost redactor la reviste pentru copii, revista "Mihaela" a lui Nell Cobar fiind una dintre ele. Ultima sa creație, "Daruri", despre tinerii de la Revoluție, nu a fost niciodată difuzată către public. Regizoarea Luminița Cazacu a continuat să realizeze filme de animație și
Luminița Cazacu () [Corola-website/Science/306186_a_307515]
-
la Jilava, Doftana și Văcărești, a cunoscut membri ai PCR și s-a integrat în conducerea sa. Gheorghe Gheorghiu-Dej l-a simpatizat pe Grigore Preoteasa datorită faptului că l-a cunoscut la muncă pe tatăl acestuia. Grigore Preoteasa a fost redactorul-șef al ziarului "România Liberă" (1944 - 1946), director al Agerpres, Ministru de Externe (1956 - 1957) și membru supleant al Biroului Politic și Secretar al C.C. al PCdR. Grigore Preoteasa a decedat în cursul unui accident de avion care s-a
Grigore Preoteasa () [Corola-website/Science/306202_a_307531]
-
1997). După absolvirea facultății, a lucrat ca inginer constructor la SC "Energoconstrucția". După revoluție, în iunie 1990, el s-a reprofilat, devenind ziarist de politică externă la "Jurnalul internațional", "Viitorul românesc", "Formulă AȘ" și "România liberă" și ocupând funcții de redactor, șef de departament, director executiv. În anul 1994, devine redactorul șef al Agenției de știri ARPress. În primăvara anului 1996, Cătălin Harnagea devine angajat în politica ca șef al campaniei electorale a lui Victor Ciorbea, candidat la Primăria Capitalei, iar
Cătălin Harnagea () [Corola-website/Science/304819_a_306148]
-
SC "Energoconstrucția". După revoluție, în iunie 1990, el s-a reprofilat, devenind ziarist de politică externă la "Jurnalul internațional", "Viitorul românesc", "Formulă AȘ" și "România liberă" și ocupând funcții de redactor, șef de departament, director executiv. În anul 1994, devine redactorul șef al Agenției de știri ARPress. În primăvara anului 1996, Cătălin Harnagea devine angajat în politica ca șef al campaniei electorale a lui Victor Ciorbea, candidat la Primăria Capitalei, iar apoi coordonator între campania electorală a Convenției Democrate din România
Cătălin Harnagea () [Corola-website/Science/304819_a_306148]
-
Chișinău) a fost un eseist, poet și publicist din Republica Moldova. A absolvit "Facultatea de Matematică a Universității „Mihail Lomonosov” din Moscova. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România și Republica Moldova, traducător în diferite instituții, din 1992 a funcționat ca redactor-șef la „Tineretul Moldovei”. S-a născut pe 4 august 1948 la Druță, (atunci în raionul Edineț, astăzi în raionul Rîșcani)ca fiu al lui Sergiu Cioclea, profesor de limbă și literatură română și al Iuliei Cioclea, învățătoare. Devine cunoscut
Eugen Cioclea () [Corola-website/Science/304815_a_306144]
-
autor a numeroase articole, studii și cărți publicate în România și în străinătate. La 15 aprilie 1985 a fost transferat la Editura Militară, unde a îndeplinit funcțiile de șef de redacție (înlocuindu-l pe prietenul său, maiorul Mihail E. Ionescu), redactor-șef (în locul colonelului Floriean Tucă; 30 ianuarie 1988 - 12 aprilie 1990) și apoi pe cea de director (în locul colonelului Constantin Zamfir; 12 aprilie - 1 iulie 1990). În fișa sa de cadre de la Ministerul Apărării Naționale, care a fost întocmită în
Ioan Talpeș () [Corola-website/Science/304820_a_306149]
-
miniaturale), istoria artei antice, filosofie. În mai 1976 s-a căsătorit cu Viorica (n. Nedelcovici) n. pe 16 aprilie 1938, la Brașov. Licențiată a Facultății de Filologie a Universității din București (1961). Profesoară, documentarist la Centrala Editurilor (1964), din 1969 redactor la Editura Enciclopedică. Fiica lui Dragomir Nedelcovici, directorul librăriei „Cartea Românească” din Brașov (1931-1952) și a Elenei (n. Lupan), învățătoare la Grădinița Bisericii „Sfânta Treime” din Șcheii Brașovului. A debutat editorial cu "Moira, mythos, drama", la Editura pentru Literatură Universală
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
totul în zadar. Despre avatarurile apariției vol. "Artă și arheologie dacică și romană", stau în cumpănă dacă să relatez sau nu. Manuscrisul a fost oferit Editurii Științifice și Enciclopedice, în anul 1978. Directorul de atunci, Mircea Mâciu, l-a repartizat redactorului Vasile Barbu (unul dintre „dioscuri”); acesta neuitând vechile năravuri de la Muzeul de Arheologie din Constanța (v. Gustul eternității I, pp. 178-180) a întocmit un referat de neacceptare. Printre motive: folosirea cuvântului „paradigme”. Mihai și-a retras manuscrisul oferindu-l Editurii
Mihai Gramatopol () [Corola-website/Science/304856_a_306185]
-
și Bisericii pentru Șvabii Dunareni. În anul 1988 devine președintele Asociației Preoților "Sf. Gerard" (Priesterwerk St. Gerhard). În anul 1989 este ales purtatorul de cuvânt al Șvabilor Dunăreni, precum și consilier spiritual al "Asociației Catolicilor Germani din sud-estul Europei". Totodată este redactor șef al publicației "Quartalbrief" și "Gerhardsbote" din Germania. După schimbările din România din decembrie 1989, a fost ales ca episcop de Timișoara Monseniorul Sebastian Kräuter în anul 1990. El a cerut asistență pastorală dn Germania pentru restabilirea Bisericii Romano-Catolice din
Martin Roos () [Corola-website/Science/304897_a_306226]
-
președinte, Asociația sportivă ”Jiul TCIF” Craiova, concomitent ocupând și alte funcții politice și sindicale. Este membru al Societății Scriitorilor Olteni și al Cenaclului „Alexandru Macedonski” din Craiova, membru al Uniunii Epigramiștilor din România, fondator și vicepreședinte al Cenaclului epigramiștilor olteni, redactor șef al revistei de studii și cercetări juridice „Euro Dreptul”, director al revistei ”Cugetul” a Cenaclului epigramiștilor olteni, membru și fondator al altor 17 fundații și asociații cu profil juridic, literar, umanitar, social etc., membru în colegii de redacție a
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]
-
franceză, și el profesor la aceeași universitate ca Bugnariu. Este absolvent al facultății de litere și filozofie din Cluj și asistent suplinitor la catedra de limba și literatura veche română (1 sept.1932-1 iul.1933). Datorită activității sale de „stânga” (redactor al publicației „Alte zări”, membru în Comitetul Antifascist al tineretului din Cluj, etc.) este scos din învățământ. În 1940, a fost internat în lagărele de la Caracal și Someșeni, iar după 23 august 1944 a devenit primar al Clujului. În 1948
Tudor Bugnariu () [Corola-website/Science/305542_a_306871]
-
Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall” Garmish - Partenkirchen. Și-a început cariera profesională în domeniul publicistic, în anul 1992 , ca și colaborator al revistelor „Zig-Zag” și „Expres magazin”, timp de un an. Între anii 1993-1995 a fost redactor al secției „Politică Internă” la Agenția Mediafax , iar apoi, corespondent ProTV și Mediafax la Moscova (1995-1998). După acești ani petrecuți în presă, au urmat trei ani (1998-2001) de consultanță politică și de imagine, în calitate de consilier de imagine al președintelui Alianței
George Scutaru () [Corola-website/Science/305570_a_306899]
-
din București. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității din București, fiind licențiat în Drept. Dan A. Lăzărescu s-a înscris în PNL în timpul dictaturii legionare, când acest partid era interzis. În perioada 1946-1947, Dan Amedeo Lăzărescu a lucrat ca redactor al oficiosului PNL „Liberalul”. În timpul regimului comunist, între 1957-1964, a fost închis pe baza unei condamnări la 20 de ani de muncă silnică. După ieșirea din închisoare a lucrat - printre altele - ca documentarist la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” (1969-1975
Dan Amedeo Lăzărescu () [Corola-website/Science/305681_a_307010]
-
doctor în științe istorice al aceleiași universități, susținând teza "Întemeierea Moldovei. Probleme controversate", lucrare apreciată pentru contribuția deosebită adusă la cunoașterea subiectului. A fost membru în Colegiul de redacție al "Anuarului Institutului de Istorie A. D. Xenopol" din Iași și, apoi, redactor-șef al publicației. În 1996 a devenit profesor la Facultatea de Istorie, activitatea sa universitară începând încă din 1990, prin susținerea de cursuri și seminarii. Ca o ilustrare a faptului că unul dintre subiectele predilecte de interes privește ideologia puterii
Ștefan S. Gorovei () [Corola-website/Science/305697_a_307026]
-
Traian Săvulescu, în calitate de președinte al Academiei, a organizat ședința de constituire a "Asociației Oamenilor de Știință din România (AOS)". Traian Săvulescu a fost membru al unor academii străine, între care cele din Ungaria, Germania, New York (SUA). De asemenea, a fost redactor responsabil al revistei "Buletin de la section scientifique de L'Académie Roumaine", membru în comitetul de redacție al revistelor "Phytopathologische Zeitschrift" din Berlin și "Sydowia" din Bulgaria.
Traian Săvulescu () [Corola-website/Science/305708_a_307037]
-
Rădulescu, Adrian Ștefănescu și Grupul Vocal 5T, iar în limba rusă de Leonid Serebrennikov. Coloana sonoră a variantei sovietice i-a avut ca autori pe Dan Ionescu și Vladimir Kutuzov, iar regia de imagine a fost realizată de Boris Kotov. Redactori au fost M. Gașpar și V. Istrate, iar redactor muzical N. Saviceva. Pe partea de montaj a colaborat E. Beliavskaia. Filmările au avut loc în vara anului 1981. Dialogurile din film au fost înregistrate atât în română, cât și în
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
limba rusă de Leonid Serebrennikov. Coloana sonoră a variantei sovietice i-a avut ca autori pe Dan Ionescu și Vladimir Kutuzov, iar regia de imagine a fost realizată de Boris Kotov. Redactori au fost M. Gașpar și V. Istrate, iar redactor muzical N. Saviceva. Pe partea de montaj a colaborat E. Beliavskaia. Filmările au avut loc în vara anului 1981. Dialogurile din film au fost înregistrate atât în română, cât și în rusă. Fetițele au lucrat cu niște marionete făcute de
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
2000 a devenit membru al International Council of Societies of Pathology. De asemenea a fost membru în Comisia Superioară de Medicină Legală și Expert evaluator la Academia Română și la Consiliul Național al Cercetării Știinșifice din Învățământul Superior (CNCSIS). A fost Redactor coordonator al revistelor „Romanian Journal of Legal Medicine” și „Romanian Journal of Anatomy”, precum și Redactor șef adjunct al revistei „Morphology Embriology”. În 1975 a introdus în anatomia patologică din România, clasificarea Kiel pentru limfoamele maligne. În anii 1979-1980 a publicat
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
membru în Comisia Superioară de Medicină Legală și Expert evaluator la Academia Română și la Consiliul Național al Cercetării Știinșifice din Învățământul Superior (CNCSIS). A fost Redactor coordonator al revistelor „Romanian Journal of Legal Medicine” și „Romanian Journal of Anatomy”, precum și Redactor șef adjunct al revistei „Morphology Embriology”. În 1975 a introdus în anatomia patologică din România, clasificarea Kiel pentru limfoamele maligne. În anii 1979-1980 a publicat primele cazuri de tumori stromale gastro-intestinale, accentuând aspectul lor morfologic heterogen. A identificat și publicat
Florin Hălălău () [Corola-website/Science/306301_a_307630]
-
1942-43. A urmat școala medie de cultură generală din comuna natală. A absolvit Facultatea de Jurnalistică a Școlii Centrale Comsomoliste din Moscova (1956) și Cursurile superioare de literatură de pe lângă Institutul de Literatură M. Gorki din Moscova (1969). După absolvire, fost redactor la publicațiile "Chipăruș" și "Moldova socialistă". A fost director al Biroului de propagare a literaturii al USM. A fost eliberat din postul ce-l deținea la revista Chipăruș și exilat la Telenești, în calitate de colaborator la ziarele de tiraj de la sate
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]
-
Premiului Național (2000). AUTOGRAF Cărare Petru (13.02.1935, Zaim, județul Tighina). Poet, prozator, dramaturg și traducător. Absolvește Facultatea de Jurnalistică a Școlii Centrale Comsomoliste din Moscova (1956) și Cursurile Superioare de Literatură ale Institutului „M. Gorki” (1969). Activează în calitate de redactor, publicist la periodicele: „Colhoznicul Moldovei”, „Tinerimea Moldovei”, „Cultura Moldovei” „Chipăruș”, „Moldova socialistă” ș.a. Redactor la Editura Școala Sovietică; secretar literar la Teatrul „Luceafărul”; director al Biroului de propagare a literaturii de pe lîngă Uniunea Scriitorilor. Primele poezii lirice „O călătorie prin
Petru Cărare () [Corola-website/Science/306320_a_307649]