15,817 matches
-
se asociază flexiunii(orientată de acord) în fixarea identității sintactice a subordonatului cu dublu regent simultan. Acesta urmează unui verb predicativ, care i se impune ca regent”: Mihaela s-a întors obosită acasă. Însușirea(acțiunea) exprimată este simultană cu acțiunea verbului. Articularea are rolul hotărâtor în marcarea identității distinctive, în planul expresiei, a subordonatului cu dublu regent simultan. Substantivul nu primește articol hotărât nici când este juxtapus verbului, nici când este precedat de prepoziția ca: După doi ani s-a întors
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Mihaela s-a întors obosită acasă. Însușirea(acțiunea) exprimată este simultană cu acțiunea verbului. Articularea are rolul hotărâtor în marcarea identității distinctive, în planul expresiei, a subordonatului cu dublu regent simultan. Substantivul nu primește articol hotărât nici când este juxtapus verbului, nici când este precedat de prepoziția ca: După doi ani s-a întors doctor. Se distinge, prin aceasta, de subiect (După doi ani s-a întors doctorul.). În general, „subordonatele care au dublu regent simultan sunt expresive, deoarece ele sunt
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
contemporane. Este vorba despre proiectul gramaticii universale. Din literatura de specialitate rezultă faptul că în mai puțin de trei decenii s-a încetățenit la noi ideea că partea de propoziție cu dublă subordonare simultană (față de un „nume” și față de un ,,verb”) este o realitate de care nu se mai poate face abstracție în gramatica românească. Pentru denumirea acestei părți de propoziție (eventual a unor realități înrudite cu aceasta) s-au propus în funcție de diverse particularități considerate dominante sau sub influența gramaticilor altor
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar, etc. III.1 Atributul circumstanțial - Atributiva circumstanțială a) Atributul circumstanțial Atributul circumstanțial „este un segment de propoziție care determină un nume(regent nominal), exprimând concomitent o caracteristică circumstanțială referitoare la un verb(regent verbal)” - Ager, oțelul rupe de la fund pământul negru, muncit cu dușmănie. Regentul nominal este regentul principal. El poate fi un : substantiv: Greierii negri, traficanți, vând o mirodenie trecătoarelor albine; pronume: El, singuratic, duce către cer brazda; numeral: Sfioși, cei
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dușmănie. Regentul nominal este regentul principal. El poate fi un : substantiv: Greierii negri, traficanți, vând o mirodenie trecătoarelor albine; pronume: El, singuratic, duce către cer brazda; numeral: Sfioși, cei doi nu izbutiră să găsească răspunsul potrivit. Regentul verbal este un verb(locuțiune verbală) sau, mai rar, un adjectiv (Gândul, ajuns în flacăra lui de ploaie târzie, se face palid). Regentul verbal este de fapt un simplu termen de referință, deoarece legătura dintre el și atribut este slabă. Flora Șuteu, vorbind despre
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
exprimă acțiunea ,,a mormăi” sub forma unei însușiri caracteristice subiectului , dar, totodată, el exprimă și circumstanța în care se desfășoară acțiunea exprimată de predicat. Astfel, gerunziul, ca orice categorie verbală, se raportează la un subiect, care poate fi atât subiectul verbului predicativ, cât și un alt substantiv din propoziție. Pentru ca să se asigure înțelegerea exactă a comunicării, propozițiile trebuie astfel construite încât să reiasă clar care este subiectul fiecăruia din cele două verbe. Funcția sintactică de atribut a gerunziului este una secundară
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
raportează la un subiect, care poate fi atât subiectul verbului predicativ, cât și un alt substantiv din propoziție. Pentru ca să se asigure înțelegerea exactă a comunicării, propozițiile trebuie astfel construite încât să reiasă clar care este subiectul fiecăruia din cele două verbe. Funcția sintactică de atribut a gerunziului este una secundară, deoarece ea nu poate apărea decât întovărășită de o idee circumstanțială. Gerunziul, care se comportă, în marea majoritate a cazurilor, ca un adverb, se caracterizează din punct de vedere sintactic, în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
are o situație specială și care poate funcționa ca atribut circumstanțial în contexte ca nu știu cum să o prezint -, adverbele care își păstrează valoarea, adică nu devin adjective, nu credem că pot îndeplini funcția de atribut circumstanțial, pentru că se subordonează numai verbului, nu și numelui. Ca urmare, întrun context ca îl credeam acolo (GRS, p. 153), adverbul acolo este circumstanțial de loc (nu atribut circumstanțial). Despre adjectiv cu funcție de atribut circumstanțial putem vorbi și în comunicări de tipul l-a făcut scârța
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
comunicări de tipul l-a făcut scârța scârța sau de tipul noi ne-am întors amândoi, datorită faptului că interjecția și numeralul au devenit aici, prin conversiune, adjective. Tot adjectiv cu funcție de atribut circumstanțial considerăm și ceea ce unii cercetători numesc verb la supin, în exemple ca: pe fată o crezusem de măritat (după V. Hodiș, art. cit., II, p. 114). ii. prin substantiv fără prepoziție în cazul nominativ, acordându-se cu regentul nominal în număr și, dacă e posibil, și în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Funcția sintactică de atribut circumstanțial a atras în mod special atenția cercetătorilor abia în ultimul timp, prima utilizare la noi a termenului de atributivă circumstanțială pentru propoziția care lămurește „un substantiv exprimând în același timp și un raport circumstanțial față de verbul propoziției regente” fiind aceea din Gramatica limbii române, ed. I (1954), vol. al IIlea, p. 185. Reluând această idee, Mioara Avram extinde folosirea termenului la partea de propoziție corespunzătoare, astfel încât atributul circumstanțial este acela care determină „un substantiv sau un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un pronume (exemplu: ei merg grăbiți) sau printr-un numeral întrebuințat substantival (exemplu: doi merg grăbiți). „În același sens, cel de-al doilea regent al funcției de care ne ocupăm poate fi numit „de tip verbal”, acesta putând fi un verb concret”, un adjectiv (exemplu: ne-am fotografiat lângă monumentul considerat cel mai reprezentativ - după V. Hodiș, art. cit., I, p. 486) sau o interjecție (exemplu: abia a început drumul și iat-o obosită). Funcția sintactică de atribut circumstanțial apare la
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
propoziție atributivă circumstanțială. În Atributivele circumstanțiale (SCL, X, 1959, nr. 3, p. 343-354), Elena Carabulea - după ce arată cum au fost privite acest fel de propoziții în diverse lucrări de gramatică - grupează propozițiile respective în „atributive circumstanțiale care au legătură cu verbul propoziției regente și atributive circumstanțiale care nu au legătură cu verbul propoziției regente, nuanța circumstanțială fiind exprimată lexical”. Pentru discuția de față prezintă interes numai prima grupă, la care „se poate vorbi de dublă subordonare: a) față de un nume; b
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
p. 343-354), Elena Carabulea - după ce arată cum au fost privite acest fel de propoziții în diverse lucrări de gramatică - grupează propozițiile respective în „atributive circumstanțiale care au legătură cu verbul propoziției regente și atributive circumstanțiale care nu au legătură cu verbul propoziției regente, nuanța circumstanțială fiind exprimată lexical”. Pentru discuția de față prezintă interes numai prima grupă, la care „se poate vorbi de dublă subordonare: a) față de un nume; b) față de un verb”. Aceste atribute circumstanțiale - pe lângă o caracteristică a numelui
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și atributive circumstanțiale care nu au legătură cu verbul propoziției regente, nuanța circumstanțială fiind exprimată lexical”. Pentru discuția de față prezintă interes numai prima grupă, la care „se poate vorbi de dublă subordonare: a) față de un nume; b) față de un verb”. Aceste atribute circumstanțiale - pe lângă o caracteristică a numelui determinat - exprimă și o circumstanță (cauza, scopul, condiția, modul, consecuția) în legătură cu verbul pe care de asemenea îl determină. Exemplu: Ion Vodă își punea nădejde în norod care se sculase de pretutindeni la
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
prezintă interes numai prima grupă, la care „se poate vorbi de dublă subordonare: a) față de un nume; b) față de un verb”. Aceste atribute circumstanțiale - pe lângă o caracteristică a numelui determinat - exprimă și o circumstanță (cauza, scopul, condiția, modul, consecuția) în legătură cu verbul pe care de asemenea îl determină. Exemplu: Ion Vodă își punea nădejde în norod care se sculase de pretutindeni la chemarea măriei sale. În Gramatica limbii române, la capitolul despre atribut și propoziția atributivă (autor, Magdalena Popescu-Marin), se vorbește și despre
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
se purta atât de cuviincios. b)Propoziția atributivă circumstanțială Propoziția atributivă circumstanțială este propoziția secundară (subordonată) care corespunde atributului circumstanțial, ceea ce înseamnă că determină simultan un regent de tip nominal (substantiv sau substitut al acestuia) și unul de tip verbal (verb, adjectiv sau interjecție), exprimând caracteristici ale elementelor determinate. Exemple: Spre a fi singur d a nu fi izbit în spate de români, el trimise un trup de oaste de cuprinde cetatea Brăilei. (N. Bălcescu, op. cit., p. 95) Am văzut niște
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
atributivă circumstanțială este interogativă indirectă. Exemplu: N-o știe ce este și cum este. Propozițiile atributive circumstanțiale pot fi și juxtapuse propoziției regente. Despre juxtapunerea propozițiilor atributive circumstanțiale se poate vorbi în următoarele situații: a) Când propoziția atributivă circumstanțială are verbul predicat sau din structura predicatului la modul conjunctiv, dacă admitem că să este numai marcă a modului (nu și a subordonării în frază). Exemplu: ... ca să afle și mai multe, da bacșișuri la slugi să-l iscodească ... (I. Caragiale, op. cit., III
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dacă admitem că să este numai marcă a modului (nu și a subordonării în frază). Exemplu: ... ca să afle și mai multe, da bacșișuri la slugi să-l iscodească ... (I. Caragiale, op. cit., III, p. 161) b) Când propoziția atributivă circumstanțială are verbul predicat sau din structura predicatului la modul infinitiv, dacă admitem că infinitivul este un mod predicativ. Exemplu: Îți arăt cu jurământ Că a nu sta la cuvânt Ș-ați strica parola-ndată Nu te credeam niciodată („Poeții Văcărești”, după V.
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
este un mod predicativ. Exemplu: Îți arăt cu jurământ Că a nu sta la cuvânt Ș-ați strica parola-ndată Nu te credeam niciodată („Poeții Văcărești”, după V. Hodiș, art. cit., II, p. 144) c) Când propoziția atributivă circumstanțială are verbul predicat sau din structura predicatului la modul gerunziu, dacă admitem că gerunziul este un mod predicativ. Exemplu: Tresărind scânteie lacul Și se leagănă sub soare; Eu, privindu-l din pădure, Las aleanul să mă fure Și ascult de la răcoare Pitpalacul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
regent de tip nominal și un regent de tip verbal, adică ceea ce la alți autori este cunoscut sub numele de element predicativ suplimentar”. Elementul predicativ se aseamănă cu atributul prin referirea la nume, deosebirea de atribut rezultând din gruparea cu verbul a elementului predicativ suplimentar și prin posibilitatea absenței nuanței circumstanțiale. Atributiva circumstanțială este subordonata echivalentă cu un atribut circumstanțial, dar legătura dintre subordonată și regentul verbal este și mai slabă decât în cazul atributului circumstanțial. Subordonarea este realizată cu ajutorul acelorași
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nominal, ea nu este sau este izolată prin intonație și pauză(în scris prin virgulă) de propoziția regentă. Altfel spus, atributiva circumstanțială arată tot o caracteristică suplimentară a obiectului, dar exprimă în același timp și un raport circumstanțial față de un verb sau un adjectiv din propoziția regentă: Țiganca,1/care știa blestămăția 2/ ce făcuse 3/, se temu, văzând frumusețea merilor.1/. Referindu-se la un verb sau un adjectiv, ea exprimă diferite nuanțe circumstanțiale: cauzală - Câinele care flămânzește tot la
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
suplimentară a obiectului, dar exprimă în același timp și un raport circumstanțial față de un verb sau un adjectiv din propoziția regentă: Țiganca,1/care știa blestămăția 2/ ce făcuse 3/, se temu, văzând frumusețea merilor.1/. Referindu-se la un verb sau un adjectiv, ea exprimă diferite nuanțe circumstanțiale: cauzală - Câinele care flămânzește tot la oase se gândește.; El,1/care e bolnav,2/nu a venit. 1 / finală - Fă-i pod dușmanului care se duce.; Își pusese speranța în Ion
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
se realizează o singură comunicare: un obiect delimitat față de altele de același fel săvârșește o acțiune”. În propoziția Fetița aleargă voios, adverbul de mod voios arată felul în care se face acțiunea de a alerga. El se referă direct la verb, arătând calitatea, însușirea acțiunii exprimate de acesta. În propoziție, voios este un circumstanțial de mod, iar raportul dintre verbul determinat și adverbul determinant este de subordonare. „Într-o propoziție ca Fetița aleargă voioasă, adjectivul voioasă exprimă o circumstanță care se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
aleargă voios, adverbul de mod voios arată felul în care se face acțiunea de a alerga. El se referă direct la verb, arătând calitatea, însușirea acțiunii exprimate de acesta. În propoziție, voios este un circumstanțial de mod, iar raportul dintre verbul determinat și adverbul determinant este de subordonare. „Într-o propoziție ca Fetița aleargă voioasă, adjectivul voioasă exprimă o circumstanță care se referă la verb, dar nu în așa fel încât să existe o determinare directă, ca în cazul circumstanțialului de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
însușirea acțiunii exprimate de acesta. În propoziție, voios este un circumstanțial de mod, iar raportul dintre verbul determinat și adverbul determinant este de subordonare. „Într-o propoziție ca Fetița aleargă voioasă, adjectivul voioasă exprimă o circumstanță care se referă la verb, dar nu în așa fel încât să existe o determinare directă, ca în cazul circumstanțialului de mod. Determinare directă există între adjectiv și substantiv. Modul cum se săvârșește acțiunea este arătat prin starea celui care o săvârșește, mai precis, acțiunea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]