KorAP: Find »[drukola/base=academic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...624 625 626 ...633 >

15,810 matches

Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

cercetare științifică și publicistică în asistența socială s-a diversificat foarte mult, ajungând la maturitate atât calitativ, cât și cantitativ. Au apărut numeroase cărți de autor, volume colective, studii, monografii, rapoarte naționale și internaționale, rezultate ale unor cercetări comparative. Comunitatea academică și asociațiile profesionale au participat pe parcursul anilor, alături de ministerele de resort, la evaluarea stării sistemului de asistență socială și la dezvoltarea unor direcții de acțiune pentru reforma serviciilor de asistență, punând la dispoziția acestora rezultatele cercetărilor lor. Unii dintre decidenții

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
pentru reforma serviciilor de asistență, punând la dispoziția acestora rezultatele cercetărilor lor. Unii dintre decidenții politici au folosit aceste cercetări, alții le-au ignorat, iar alții au acționat fără nici o analiză prealabilă a problemelor sociale, contrar propunerilor făcute de comunitatea academică. Analiza problemelor sociale, precum amploarea și severitatea sărăciei, situația socioeconomică a grupurilor cu risc crescut (populația de romi, de exemplu), strategiile de combatere a excluderii și marginalizării sociale, politicile sociale pentru copil și familie, precum și pentru prevenirea și combaterea violenței

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
importantă pentru deciziile factorilor politici receptivi la propunerile specialiștilor români. Doar un singur exemplu, care, de altfel, apare cu cea mai mare implicație în sfera socialului aș dori să menționez aici: politicile sociale de suport pentru familie și copil. Mediul academic a oferit atât resursele intelectuale, cât și specialiștii necesari pentru schimbările structurale ale cadrului instituțional-administrativ și ale celui legislativ, cerute de reforma serviciilor specializate de asistență socială pentru copil. Este de menționat, în acest context, raportul realizat cu sprijinul Reprezentanței

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
recuperare și pe găsirea unor soluții de urgență pentru copiii din instituții, fără însă a fi cuplat cu cel de prevenire a riscurilor. Deși, de la începutul anilor ’90 și până în prezent, un aspect considerat de toate cercetările finalizate ale mediului academic ca fiind esențial pentru reforma sistemului de protecție a copilului este cel legat de mecanismul de prevenire a abandonului copilului, prea puțin s-a făcut în planul serviciilor publice în acest sens. Sursele privind abandonul copilului, precum și soluțiile pentru păstrarea

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
de factorii de decizie în domeniu, pe parcursul anilor, ele având un loc marginal în politicile de suport pentru copil. Efortul s-a concentrat asupra unui obiectiv sectorial (dezinstituționalizarea), ignorându-se alte obiective cel puțin tot atât de importante, semnalate explicit de mediul academic. Astfel, s-a neglijat faptul că acei copii preluați în diferite sisteme de îngrijire publică pot fi de mai multe categorii: copii abandonați în maternități sau în alte locuri; copii dați în îngrijire pe perioade determinate - aceștia nu sunt copii

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
de la cerințele generale ale unei politici sociale integrate, coerente, centrate pe cuplarea eforturilor și resurselor financiare din sistemul asistenței sociale, ale cărei principii au fost formulate de foarte mult timp de numeroase studii de cercetare, rapoarte naționale elaborate în mediul academic, Guvernul din perioada 2000-2004 a gândit noua structură a MMSSF pe baza unei viziuni moderne de natură să elimine pierderile din sistemul de asistență socială cauzate de fragmentarea politicilor de suport și de dispersarea serviciilor de asistență socială între numeroase

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
socială; stabilirea standardelor minime de calitate a serviciilor de asistență socială, împreună cu asociațiile profesionale ale asistenților sociali; adoptarea legislativă a codului deontologic al asistenților sociali; dezvoltarea și difuzarea unor proceduri/inovații în activitatea de asistență socială în colaborare cu mediul academic și cu Federația Națională a Asistenților Sociali; controlul și asigurarea respectării standardelor de calitate în activitatea serviciilor de asistență socială; stabilirea, împreună cu organizațiile profesionale ale asistenților sociali, a procedurii de acreditare și evaluare a organizațiilor care acționează în domeniul asistenței

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
îmbunătățirea formelor de asistență a copiilor abandonați (extras din Zamfir 2003). 7. Deși mediul universitar și de cercetare a fost foarte activ în analiza problemelor sociale ale tranziției și în conceperea direcțiilor de politică socială, acumularea de cunoștințe în sistemul academic nu a fost suficient fructificată de guvernare ca o sursă de dezvoltare instituțională. Evaluare conclusivă Sistemul de servicii de asistență socială, deși partea specializată cea mai importantă a sistemului a reprezentat componenta cel mai slab dezvoltată a acestuia, cu incompletitudini

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
cu rol-cheie în inițiere, elaborare, finanțare și implementare, strategiile/planurile/programele/proiectele de dezvoltare pot fi predominant instituționale sau predominant comunitare. Teoretic, intervențiile de dezvoltare presupun cooperarea între actori instituționali de tot felul, de la organizații guvernamentale și nonguvernamentale la organizații academice (universități și institute de cercetare), organizații internaționale (europene sau nu), precum și nuclee active comunitare. Totuși, în timp ce problemele generale sunt predominant adresate de actori instituționali, problemele punctuale sunt, în mare măsură, abordate de actori comunitari. Prin urmare, în vederea atingerii țintei dezvoltării

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
prin H.G. nr. 829/2002). În al doilea rând, acest plan global de la nivel național a fost transformat în planuri sectoriale și locale, de către Comisiile Județene - CJASPIS. Pentru aceasta, CASPIS a elaborat în colaborare cu experți din mediul instituțional și academic o serie de rapoarte privind indicatorii sociali de incluziune socială. Pe baza acestor rapoarte, a fost oficial adoptat sistemul național de indicatori de incluziune socială (prin H.G. nr. 488/26.05.2005). În plus, conform atribuțiilor sale, a sprijinit autoritățile

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
și Promovare a Incluziunii Sociale (PNAinc). Cristalizarea concepției PNAinc s-a realizat în cadrul a două runde de ample consultări la care au participat atât experți din sistemul guvernamental, cât și reprezentanți ai partenerilor sociali (patronat, sindicate, organizații nonguvernamentale și mediul academic) și ai organizațiilor internaționale: Delegația Comisiei Europene, Banca Mondială, PNUD, specialiști din programul DFID. Planul astfel conturat a fost discutat în cadrul CASPIS, pentru avizare. Forma finală a Planului a fost adoptată de Guvern ca program oficial de guvernare în iulie

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
pe site-ul instituției (11 cazuri). Părțile consultate în cele mai multe cazuri au fost alte instituții guvernamentale și ONG-urile. Structurile instituției din teritoriu, autoritățile locale și organizațiile internaționale au fost consultate în elaborarea a 50% din strategiile relevante, în timp ce mediul academic sau partenerii sociali în mai puțin de o treime din cazuri (figura 2). Figura SEQ Figura \* ARABIC 4. Părțile consultate în elaborarea strategiilor care vizează subobiectivele PNAinc Peste jumătate (57%) din strategiile dezvoltate de instituțiile intervievate au fost oficial aprobate

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
au fost alte instituții guvernamentale și structurile instituției din teritoriu. ONG-urile și organizațiile internaționale au fost consultate în elaborarea a aproximativ o jumătate din planurile de acțiune relevante. În schimb, partenerii sociali, dar, mai ales, potențialii beneficiari și mediul academic au fost consultați în mai puțin de o treime din cazuri. Cele mai multe (71%) planuri de acțiune (documente de sine stătătoare) realizate de instituțiile intervievate au fost oficial aprobate și asumate de Guvern. Astfel, cele 28 de planuri de acțiune relevante

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
programele/proiectele instituțiile guvernamentale au colaborat, în medie, cu patru tipuri de parteneri instituționali. Cel mai răspândit model de colaborare a inclus structurile instituției în teritoriu, ONG-urile, organizațiile internaționale/donorii și autoritățile locale. Colaborarea cu structurile regionale, cu mediul academic, precum și parteneriatele public-privat sunt rare. Monitorizarea Pentru marea majoritate a programelor și proiectelor analizate, instituțiile guvernamentale au creat un sistem instituțional care să se ocupe de procesul de monitorizare; doar pentru monitorizarea a 20% din totalul de programe/proiecte nu

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

Colecția ACADEMICA 109 Seria Istorie Ottmar Trașcă este doctor în istorie, specializat în istorie contemporană și relații internaționale, cercetător științific principal în cadrul Institutului de Istorie "George Barițiu" al Academiei Române din Cluj-Napoca. A mai publicat (în colaborare): Colectivizarea agriculturii în România. Aspecte legislative

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
pe anul 2009 pentru volumul România-Republica Federală Germania. Vol. I: Începutul relațiilor diplomatice: 1966-1967. Ottmar Trașcă (editor), (c) 2010 Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", București (c) 2010 Institutul European, Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica Voda nr. 13, et.9, 707027, C.P. 161 tel. 0232/230800; tel./fax 0232/230197 euroedit@hotmail.com.; http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
și primării, etc, încadrați cu ofițeri și subofițeri de rezervă. În ceea ce privește drepturile de hrană și soldă, acestea erau identice cu cele ale trupei, urmând a fi achitate de autoritățile de stat ce utilizau aceste detașamente. Evreii bolnavi și intelectualii (titrați academici) scutiți de muncă urmau să plătească o taxă ce varia în funcție de vârstă, mai mică pentru evreii cu vârsta cuprinsă între 20-30 de ani și dublă față de categoria precedentă pentru cei cu vârsta cuprinsă între 30-40 de ani. Din "ideile călăuzitoare

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
pentru nevoile locale la diferite instituții, unități militare, prefecturi de județ, primării, spitale, ateliere, etc., pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp, în funcție de durata concentrării cetățenilor români din aceleași categorii de vârstă; d) evreii bolnavi și intelectualii (titrații academici), respectiv cei indispensabili funcționării unor instituții și întreprinderi de stat urmau să fie scutiți de munca de folos obștesc, în schimbul achitării unor taxe al căror cuantum varia de la 250 de lei pe zi (pentru cei cu vârsta cuprinsă între 20

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
toți evreii, indiferent de categoria din care fac parte, pe tot timpul cât ceilalți cetățeni români fac parte din elementele armatei; munca de interes obștesc se execută în folosul M.A.N. sau a instituțiilor de stat. Specialiștii cu titluri academice vor fi folosiți potrivit specialității sau pregătirii lor; pe timpul executării muncii de interes obștesc, evreii sunt supuși regimului și jurisdicției militare; sunt scutiți de munca de interes obștesc și taxele militare, numai foștii ofițeri, subofițeri, maiștri, submaiștri și gagiști proveniți

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
care folosesc aceste Detașamente (Prefecturi, Primării, C.F.R., etc.) sau procurată în natură de satele în profitul cărora se lucrează (drumul, școala, primăria, etc.). Se va studia modalitatea folosirei foștilor ofițeri activi și de rezervă evrei. Evreii bolnavi și intelectuali (titrați academici) vor plăti o taxă: mai mică pentru cei de 20-30 ani (cari n-au putut încă să-și facă o profesie sau meserie); dublă, față de precedenții pentru cei de 30-40 ani. Taxele acelora care nu pot plăti vor fi achitate

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
unități militare, Prefecturi de Județ, Primării, spitale, ateliere, etc., pe o durată mai lungă sau mai scurtă de timp, corespunzătoare duratei de timp la care au fost concentrați ceilalți cetățeni români. d/. Categoria 4-a. Evreii bolnavi și intelectuali (titrații academici), precum și acei ce sunt necesari în diferitele instituțiuni și întreprinderi de stat sau particulare și care pot fi scutiți de munca de folos obștesc în schimbul următoarelor taxe: Câte 250 lei pe zi pentru bolnavii și intelectualii titrați, care au vârsta

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
evrei la dispoziția C.F.R. b). S'a elaborat în legătură cu Ministerul Finanțelor un Decret-Lege privitor la plata taxelor evreilor care sunt utilizați în diferite întreprinderi și un alt Decret-Lege de taxele ce vor fi plătite de evreii scutiți (bolnavii și titrații academici). c). S'au alcătuit alăturatele Instrucțiuni 989, în care sunt cuprinse normele ce trebuesc avute în vedere atât la organizarea diferitelor detașamente cu evrei, cât și la rezolvarea cererilor care vin dela autorități, instituții, întreprinderi sau particulari. V. Secția I-

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
18.V.19421068 și care anterior, au fost clasați ca improprii, reformați, sau dispensați medical 1069. 4. Evreii invalizi în timpul și din cauza serviciului militar, în războaiele precedente, ale României. II. Exceptați dela munca manuală în detașamente. 1. Evreii cu titluri academice. 2. Președinții comunităților evreiești și câte 3 membri de fiecare oficiu județean al Centralei Evreilor din România, care rămân cu obligațiunile și răspunderile prevăzute în legile și dispozițiunile speciale. III. Repartizați pentru muncă, în întreprinderi. 1. Evreii scutiți de munca

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
au fost repartizați în detașamentele de lucru și au obținut ulterior scutiri prin Comisia Centrală de Revizuire, vor fi înlocuiți prin alți evrei disponibili; cei aflați în prezent, în detașamente, rămân la lucru, până ce sosesc înlocuitorii. 2. Evreii cu titluri academice sunt scutiți numai dela munca manuală obligatorie, ei putând să fie chemați, oricând, să presteze serviciile lor în cadrul muncii obligatorii, potrivit aptitudinilor și specialităților avute. În cazul când aceștia sunt complet scutiți de munca obligatorie, vor plăti taxele prevăzute în

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
formațiunilor militare (detașamente de lucru cu evrei, detașamente de lucru cu concentrați, lagărele de prizonieri, etc.), precum și pentru evreii repartizați la instituțiile civile (Stat, județ și comună). a) Evreii cu titluri universitare (medici, ingineri, arhitecți sau alte specialități, posedând titluri academice sau similare), sunt obligați să presteze, anual, 90 de zile muncă obligatorie, în care timp au drepturi de soldă, întreținere și hrană (hrană în bani) la fel cu soldații. După acest termen, vor fi retribuiți după tariful anual al rechizițiilor

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]