16,963 matches
-
cifru de calitate să fie foarte eficientă (rapidă și puțin costisitoare în ce privește resursele), în timp ce spargerea cifrului să necesite un efort cu multe ordine de mărime mai mare, făcând criptanaliza atât de ineficientă și nepractică încât a devenit efectiv imposibilă. Cercetările academice deschise desfășurate în domeniul criptografiei sunt relativ recente — au început doar la jumătatea anilor 1970 cu specificațiile publice ale DES (Data Encryption Standard) la NBS, lucrarea Diffie-Hellman, și publicarea algoritmului RSA. De atunci, criptografia a devenit o unealtă folosită pe
Criptografie () [Corola-website/Science/302977_a_304306]
-
științei, cartea sa, „Structura revoluțiilor științifice” ("The Structure of Scientific Revolutions"), apărută în 1962, devenind un studiu de referință asupra evoluției științei. "Teoria" lui Kuhn, bazată pe observațiile și cercetările acestuia pe când era încă student la fizică, a bulversat lumea academică prin viziunea sa inedită. Ideile sale principale sunt cuprinse în cartea mai sus amintită, unde dezvoltă teoria conform căreia dezvoltarea științei, creșterea cunoașterii umane nu este un proces linear, cumulativ, așa cum susținea Karl Popper, ci se petrece în salturi, perioadele
Thomas Kuhn () [Corola-website/Science/299470_a_300799]
-
dezvoltarea științei, creșterea cunoașterii umane nu este un proces linear, cumulativ, așa cum susținea Karl Popper, ci se petrece în salturi, perioadele de cercetare lineare (știința normală) alternând cu perioade de criză și revoluții științifice. Kuhn introduce și susține în lumea academică modelul "paradigmatic" de dezvoltare știintifică. Conform teoriei, o paradigmă reprezintă un set de reguli, norme și metode de cercetare folosite de către o comunitate științifică în procesul de cercetare. Kuhn afirmă că folosind aceste paradigme, cercetătorii contribuie la dezvoltarea științei normale
Thomas Kuhn () [Corola-website/Science/299470_a_300799]
-
cumulativă a științei. Dar se întâmplă să apară fenomene noi, necunoscute până atunci, care nu mai pot fi cercetate cu metodele paradigmei curente, deoarece aceasta nu poate oferi răspunsuri și explicații mulțumitoare, palpabile, științifice ale fenomenului nou apărut. Atunci comunitatea academică și procesul de cercetare intră în criză. În acest moment intervine schimbarea de paradigmă, adică are loc o revoluție științifică. Așadar, revoluția științifică înseamnă înlocuirea unei paradigme cu o alta, care răstoarnă principiile vechii paradigme. Noua paradigmă cuprinde astfel un
Thomas Kuhn () [Corola-website/Science/299470_a_300799]
-
Societatea Academică din România (SAR) este o organizație din România, înființată ca "think tank" („laborator de idei”) în anul 1996. A fost, în decursul anilor, institut de cercetare în politici publice, lider pentru promovarea bunei guvernări, consultant al guvernului României, dar și
Societatea Academică Română () [Corola-website/Science/299467_a_300796]
-
based policy-making) prin: SAR nu promovează o anumită ideologie, considerând că politica publică rațională este non-ideologică, deși nu se poate dispensa de valori ca individualismul, respectarea drepturilor omului și solidaritatea socială. SAR este o instituție deschisă oricui îndeplinește standardele sale academice și se bazează pe o rețea de peste o sută de experți din România și instituții academice internaționale. În decembrie 2009, a câștigat în primă instanță patru procese privind comunicarea de către instituții de stat a informațiilor de interes public, cu Eximbank
Societatea Academică Română () [Corola-website/Science/299467_a_300796]
-
deși nu se poate dispensa de valori ca individualismul, respectarea drepturilor omului și solidaritatea socială. SAR este o instituție deschisă oricui îndeplinește standardele sale academice și se bazează pe o rețea de peste o sută de experți din România și instituții academice internaționale. În decembrie 2009, a câștigat în primă instanță patru procese privind comunicarea de către instituții de stat a informațiilor de interes public, cu Eximbank, Metrorex, Primăria Constanța și Agenția Națională a Resurselor Minerale (ANRM). La data de 12 noiembrie 2010
Societatea Academică Română () [Corola-website/Science/299467_a_300796]
-
calității democrației și tranziției de la statul autoritar, proiectul lui Jean Blondel și Ferdinand Muller-Rommel asupra cabinetelor din Europa de Est. Revista Română de Științe Politice (PolSci) este un jurnal de științe politice editat și publicat de două ori pe an de Societatea Academică din România (SAR) în beneficiul comunității românești de specialiști în științe politice. Jurnalul publică diferite tipuri de articole de științe politice, mai ales din domenii neglijate până de curând în România, cum ar fi politicile comparate, politicile publice (public policy
Societatea Academică Română () [Corola-website/Science/299467_a_300796]
-
în vremea când apăruse televizorul, dar au recâștigat popularitatea în anii `50 și `60 din cauza modului în care a abordat Stan Lee super-eroii în lumea reală. Mai târziu a apărut influența benzilor desenate japoneze, denumite manga și recunoașterea mediului printre academici, critici literari și muzee de artă au solidificat aceasta ca o formă de artă stabilind tradiții, stiluri, convenții și evoluție artistică. Modul în care sunt ilustrate benzile desenate din S.U.A. este unul specific, personajele fiind desenate sub forma ideală și
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
subiecte gen "Istoriografia catolicismului" sau "Istoriografia islamului timpuriu" ori "Istoriografia chineză", precum și alte abordări specifice, cum ar fi, spre exemplu, istoria politică și istoria socială. Literatura istoriografică s-a dezvoltat accentuat începând cu secolul al XIX-lea, odată cu ascensiunea istoriei academice. Măsura în care istoricii erau influențați de propriile grupuri de interese și, totodată, de concepțiile personale cu privire la țara lor natală este o chestiune mult dezbătută. Interesele de cercetare ale istoricilor s-au schimbat în timp, iar în ultimele decenii a
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
viață. Când a susținut examenul la cinematografie, la VGIK, a scris anume despre acel film pe care l-a văzut cu mama la Cernăuți"", își amintea fratele său, Marcel Loteanu. A urmat cursuri de actorie la Școala Teatrală de pe lângă Teatrul Academic de Artă (MHAT) din Moscova (1954-1956) și de regie la Institutul Unional de Cinematografie (VGIK) din capitala URSS (1956-1962). După absolvirea Școlii de regie, a fost angajat în anul 1962 la studioul Moldova-film, lucrând în perioada 1973 - 1983 ca regizor
Emil Loteanu () [Corola-website/Science/299515_a_300844]
-
întîi la Philadelphia, apoi la Washington D.C. Între 1983 și 1990 a fost cercetător la Foreign Policy Research Institute din Philadelphia, iar între 1985 și 1990 a predat la University of Pennsylvania. În octombrie 1983 aduce și prima sa contribuție academică în Occident, în "Praxis Internațional" (octombrie).. În februarie începe și lungă să colaborare cu postul de radio Europa Liberă. Preda din 1990 la University of Maryland, unde este un apreciat profesor de științe politice și director al "Centrului de Studii
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
for the Humanities, UȘ INstitute of Peace. Membru al Consiliului Științific, Internațional Forum for Democratic Studies. Doctor Honoris Causa al Universității de Vest din Timișoara (2002) și al Școlii Naționale de Studii Politice și Admnistrative (SNSPA, 2003); membru al Societății Academice din România, condusă de Alină Mungiu-Pippidi. În Ianuarie 2008 a primit premiul GDS pentru activitatea sa de coordonare a Comisiei Prezidențiale de Analiză a Dictaturii Comuniste și pentru rolul său în redactarea "Raportului Final". Editor-sef (1998- prezent) al trimestrialului
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
elogios despre Ceaușescu, să fie tocmai persoană care conduce astăzi comisia însărcinată cu investigarea crimelor comunismului.” Despre Tismăneanu, Tom Gallagher observa că: “Tismăneanu s-a întors din exil mult mai puțin marcat de valorile civice americane - aspect datorat, probabil, lumii academice din SUA, frecvent preocupată de feude ideologice sau atrasă de marxism, uitând de marile valori autohtone.” Tismăneanu l-a cooptat în comisie pe Sorin Antohi, dovedit ulterior colaborator al Securității și care a recunoscut că ar fi mințit în legătură cu deținerea
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
marxism, uitând de marile valori autohtone.” Tismăneanu l-a cooptat în comisie pe Sorin Antohi, dovedit ulterior colaborator al Securității și care a recunoscut că ar fi mințit în legătură cu deținerea diplomei de doctorat. Antohi este în continuare editor al jurnalului academic East European politics and Societies, unde Tismăneanu este președintele comitetului editorial. Despre activitatea academică a lui Tismăneanu în România și relația să controversată cu Antohi, Gallagher scrie: “În final, doar timpul va demonstra dacă legitimitatea calităților intelectuale ale domnului Antohi
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
Antohi, dovedit ulterior colaborator al Securității și care a recunoscut că ar fi mințit în legătură cu deținerea diplomei de doctorat. Antohi este în continuare editor al jurnalului academic East European politics and Societies, unde Tismăneanu este președintele comitetului editorial. Despre activitatea academică a lui Tismăneanu în România și relația să controversată cu Antohi, Gallagher scrie: “În final, doar timpul va demonstra dacă legitimitatea calităților intelectuale ale domnului Antohi se va dovedi mai solidă decât abilitățile manifeste prin crearea, din anii '90 încoace
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
Antohi se va dovedi mai solidă decât abilitățile manifeste prin crearea, din anii '90 încoace, a unui lobby cât se poate de benefic carierelor domnilor Antohi, Tismăneanu și Mihăieș. Nivelul de influență indus și obținut de domniile lor în domeniul academic este similar celui stabilit de regulă în lumea serviciilor de informații sau a finanțelor neortodoxe, caracterizate prin personaje ce nu se lasă constrânse de norme în rest general valabile.(...) Și cine ar putea fi distins drept cel mai sinuos intelectual
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
politice. Mecenatul afișat se rezumă la o prozaica relație patron-client, caracteristică activităților lui Tismăneanu și Antohi.” Mai departe, Gallagher scrie: “Din 1989 încoace Tismăneanu nu a ezitat să le pună piedici istoricilor care nu dansează după cum cântă el.” Despre politica academică dusă de Tismăneanu în România, Gallagher mai scrie că ” Am o problemă cu Vladimir Tismăneanu, care poate fi făcută publică: el vrea să construiască o rețea vastă, de tipul patron-client, în istoria contemporană și în științele politice, care nu diferă
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
bine împotriva comunismului au făcut-o dinăuntru. Vladimir Tismăneanu, pe lângă faptul că a cunoscut din interiorul unei țări comuniste ce înseamna comunismul în diferite feluri, de la diferite paliere, a avut apoi experiență ideală pe care a luat-o în mediul academic american pentru a putea privi acest fenomen, simultan, cu familiaritate și distanța. Este, pesemne, cel mai calificat intelectual din lume în clipa de față pentru a vorbi despre comunismul românesc. Volumul lui "Stalinism pentru eternitate" este cartea clasică a domeniului
Vladimir Tismăneanu () [Corola-website/Science/299512_a_300841]
-
acelor vremuri. După ce sosește în Germania, în decembrie 1896, începe să studieze între 1897-1899 la o școală celebră condusă de pictorul Anton Azbe (1855-1905). În 1900, este primit în Academia de Arte Frumoase. Dezamăgit, părăsește școala renunțând definitiv la educația academică. În primăvara anului 1901, înființează grupul "Phalanx". Această societate, născută în spiritul opoziției față de academismul omnipotent și omniprezent în artă, organizează în cursul celor 4 ani de existență un număr de 12 expoziții care luau apărarea curentelor cele mai novatoare
Vasili Kandinski () [Corola-website/Science/298990_a_300319]
-
director al Fundației Soros. A colaborat cu Securitatea sub numele de cod "Valentin". a făcut parte din Comisia Prezidențială pentru analiză dictaturii comuniste din România condusă de Vladimir Tismăneanu până în mai 2006. Antohi și Tismăneanu au fost editori ai revistei academice americane "East European Politics and Societies". Ca istoric al ideilor, Sorin Antohi s-a distins prin comentariile extinse la operă lui Ioan Petru Culianu, disident originar din Iași, devenit ulterior profesor la Universitatea din Chicago. Este fondator al "Institutului privat
Sorin Antohi () [Corola-website/Science/298979_a_300308]
-
Tot în anul 2006, în luna octombrie, după ce "Ziarul de Iași" a afirmat că Sorin Antohi nu a obținut titlul de doctor la Universitatea din Iași, deși acesta susținea că îl are încă din 1995 , a demisionat din toate funcțiile academice. Tot atunci s-au ridicat semne de întrebare privind activitatea să academică, atunci când s-a descoperit că unele dintre titlurile de cărți pe care Antohi le includea în CV și pe website-ul sau nu fuseseră niciodată scrise sau publicate. În
Sorin Antohi () [Corola-website/Science/298979_a_300308]
-
afirmat că Sorin Antohi nu a obținut titlul de doctor la Universitatea din Iași, deși acesta susținea că îl are încă din 1995 , a demisionat din toate funcțiile academice. Tot atunci s-au ridicat semne de întrebare privind activitatea să academică, atunci când s-a descoperit că unele dintre titlurile de cărți pe care Antohi le includea în CV și pe website-ul sau nu fuseseră niciodată scrise sau publicate. În perioada octombrie 2006-octombrie 2007, Sorin Antohi s-a retras din viața publică
Sorin Antohi () [Corola-website/Science/298979_a_300308]
-
la putere în ziua de 30 ianuarie 1933. La patru ani după imigrarea sa în Statele Unite, aidoma altor membri marcanți ai Bauhaus, Walter Gropius, Marcel Breuer, Ludwig Mies van der Rohe, Anni și Josef Albers, Moholy a găsit un loc academic pentru a-și continua activitatea. Invitat la Chicago de Association of Arts and Industries, care dorea să deschidă o școală de design care ar urma îmbunătățească calitatea vieții culturale și economice locale, designerul a instituit ideea de "educație totală", denumind
New Bauhaus () [Corola-website/Science/304594_a_305923]
-
Îl cunoaște pe Rudolf Carnap de care-l va lega o prietenie solidă toată viața. Dedicația de pe opera sa cea mai importantă, "Cuvânt și Obiect", este adresată lui Carnap: „Lui Rudolf în calitate de prieten și profesor”. Quine și-a început cariera academică prin contribuții la dezvoltarea logicii matematice și a avut un rol foarte important în crearea comunității de logicieni din Statele Unite (i-a ajutat pe Carnap și Alfred Tarski să emigreze, a coordonat disertațiile unor logicieni importanți, a scris câteva manuale
Willard Van Orman Quine () [Corola-website/Science/304613_a_305942]