17,219 matches
-
de roșiori; Divizionul mixt de călărași; Regimentul 1 de roșiori; Regimentul 2 de roșiori. Tunurile luate trofeie aveau ghirlande de stejar cu inscripția bătăliei unde au fost cucerite. Tot orașul erea bogat gătit cu drapele și lampioane, o lume imensă alergase din toate colțurile României, așa că pe Podul Mogoșoaiei nu se mai putea circula. Niciodată Bucureștii nu au avut un atât de sărbătoresc aspect. Seara iluminațiune din belșug. Cu acest prilej primăria a schimbat numele câtorva strade. Podul Mogoșoaiei a luat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
trei frați Schipeck, cehi de origină, muzicanți de întâia mână, însă Franz, cel întâi născut, erea cu mult superior fraților săi din urmă. Franz Schipeck și frații săi, dimpreună cu violoncelistul nostru Constantin Demetrescu, concertau în cuartet la Ateneu, unde alerga să asculte muzică aleasă tot Bucureștiul oamenilor de gust. Să dau o idee despre ce ereau alergările de cai acum 47 de ani. Alergările din primăvara anului 1880 au durat de la 14 la 26 mai și se făceau numai dumineca
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pr. III, 200 lei. Alergare militară pentru călărași pe 1 500 metri, pr. I, 500 lei oferiți de d-l Ștefan Petrovici Armis, pr. II, 200 lei, pr. III, 100 lei. Premiul al 2-lea nu se acorda decât atunci când alergau cel puțin 5 cai. Marele sportsman al vremii de atunci erea Constantin Blaremberg, el erea cel dintâi posesor de grajd, caii lui câștigau cele mai multe premii. Numai când, mai târziu, apăru Alexandru Marghiloman, steaua lui începu să pălească. Nevoia de a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Când Ion Brătianu a ieșit singur din Cameră, Petraru s-a repezit asupra-i cu un cuțit și a voit să îl lovească; Brătianu a oprit lovitura, dar cuțitul a pătruns paltonul, cămașa, și a zgâriat pielea în partea pieptului. Alergând, deputatul Goga, care tocmai ieșea, a lovit pe atentator cu bastonul în cap și apoi lumea ce a alergat l-a dezarmat. Brătianu s-a ales cu contuziuni ușoare la cap și la obraz. A doua zi la Cameră a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
voit să îl lovească; Brătianu a oprit lovitura, dar cuțitul a pătruns paltonul, cămașa, și a zgâriat pielea în partea pieptului. Alergând, deputatul Goga, care tocmai ieșea, a lovit pe atentator cu bastonul în cap și apoi lumea ce a alergat l-a dezarmat. Brătianu s-a ales cu contuziuni ușoare la cap și la obraz. A doua zi la Cameră a fost semnată și votată cu aclamațiuni o moțiune de veștejire a atentatului, moțiunea erea semnată și de P. Carp
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
San Marin. Diverse.] un bal al presei La 4 ianuarie, un mare incendiu: circul Krembser, instalat pe Bulevardul Elisabeta, acolo unde sunt astăzi cinematografele Clasic și Vlaicu, ia foc. Focul a fost cu așa mari proporții, încât multă lume a alergat la fața locului. Însuși regele s-a dus a doua zi la locul dezastrului. Din tot materialul și din toți numeroșii cai atât de superbi ce avea nu i-au rămas nenorocitului director decât 26 cai. Subscripții și mari serbări
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cere îngrădiri. Vacanța Paștelui dă câteva zile răgaz luptătorilor. Duminică 8 aprilie circul Sidoli, instalat pe Bulevardul Elisabeta - acolo unde este astăzi cinema Central și Vlaicu, tot acolo unde a ars și circul Krembser - s-a prăbușit asupra publicului. Am alergat unul dintre cei dintâi la locul catastrofei. Circul erea o instalație primitivă, învelit cu pânză, dar destul de încăpător. Erea ziua întâia de Paște și circul gemea de lume: d-abia se jucase 4 numere din program și, pe la orele 9
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
aprins admirator al vaporoasei frumuseți blonde. Îmi amintesc că i-am făcut în coloanele Telegrafului un număr nesfârșit de laude copilărești pentru care am primit cuvenitele observațiuni părintești ale domnului director. în tot Cișmegiul erau exhibițiuni, petreceri, atracțiuni, întreceri. Bucureștenii alergau de pretutindeni fiindcă erau zile de Paște și fiindcă spectacolul era cu totul nou. în fața tombolei, urcat pe o masă, d. Alexandru Brăiloiu- Șander pentru intimi - societar al Teatrului Național, debita monoloage. Fetele de la Azilul Elena Doamna vindeau pahare cu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
1.) Pagina 220 * într-o seară, în urma unei întruniri anunțată, ținută la sediul Societății Unirea, studenții, în număr de câteva sute, porniră pe străzi pe la orele 11 din noapte, trecură pe la legația austro-ungară unde huiduiră și aruncară cu pietre. Poliția alergă în grabă, în cap cu prefectul Radu Mihai. Prefectul intră în mijlocul studențimii căutând s-o potolească cu vorbe bune. Spre a se putea face înțelegerea prefectul intră cu tot alaiul după el în grădina de petrecere Souvenir, pe strada Colții
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
care au caracterizat în toate timpurile pe acest popor. El a știut să-și apere țara și drepturile, menținându-și aspirațiunile sale în cercul putinței și în limitele însemnate de pozițiunea sa geografică. Zdruncinată prin luptele interioare, națiunea română a alergat la principiul Unirii și a Principelui strein, ca la singurul liman de scăpare, ca la singurul mijloc de consolidare și prosperitate. Astăzi, când această dorință este îndeplinită prin abnegarea, persistența și prudința românilor, precum și prin solicitudinea Curții Suzerane și a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și fericirea lui. Să ne unim, dar, în fața acestor steaguri, cari au strălucit pe câmpul de onoare; în fața acestei Coroane, emblemă a Regatului, împregiurul căreia Națiunea strângă-se ca ostașii împregiurul drapelului: în fața acestei manifestări pentru care țara întreagă a alergat în Capitală, spre a fi martoră acestei zi fericite, să ne unim în strigarea scumpă inimelor noastre și care va găsi un răsunet puternic în acest loc sânțit prin proclamarea celor mai însemnate acte. Să trăiască iubita noastră Românie, astăzi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
legătură cu principele și pune la dispoziția acestuia ziarul Cuvîntul, desfășurînd o intensă acțiune propagandistică în favoarea lui Carol, deoarece o considera ca un bun prilej pentru realizarea nemăsuratei lui ambiții de mărire și îmbogățire. Zeci de emisari și de trepăduși aleargă de colo pînă colo, din cafenea în bodegă, ca să lase cu îndemînare cuvîntul prielnic pentru marele nedreptățit. Mihail Manoilescu, mereu în căutarea aventurii menite să-i satisfacă nemăsurata vanitate, devine și el "carlist". Proaspătul conspirativ cade ușor în mîinile poliției
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
statutară. 34 La Palatul Justiției eram în toate zilele de lucru. O activitate intensă domnea în acest mare edificiu, care devenea din zi în zi mai neîncăpător. Pe săli era forfoteala diferiților inși veniți pentru procesele lor și avocații care alergau de la o secție la alta pentru pledarea procesului pentru care fuseseră angajați sau mergînd pe la grefele respective pentru urmărirea efectuării procedurilor sau consultarea dosarelor. În sălile de ședințe ale diferitelor instanțe judecătorești, tribunal, curte de apel sau curte de casație
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
a participa la o recepție, Regina Maria ia mai întâi ceaiul cu Mihai, „care a fost adorabil”. Miercuri, 24 decembrie. Ajunul Crăciunului. După masă, la Sitta, Regina Maria organizează ceremonia împărțirii darurilor către membrii familiei. Mihai, același copil adorabil, „a alergat peste tot într-o mașină splendidă ce-i fusese dăruită și făcând un zgomot teribil”. 14 februarie 1925. În această zi se produce întâlnirea „memorabilă” dintre Prințul Moștenitor Carol și Elena Lupescu. Peste ani, în 1937, Carol va consemna că
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
1926”. După Consiliul de Coroană, patriarhul Miron Cristea s-a dus, la îndemnul Reginei Maria, la Castelul Foișor, ca „să mângâiem pe principesa Elena, soția prințului Carol”. „Când m-am suit la principesă pe scări, prințișorul Mihai era vesel, zbiera, alerga prin odaia sa, făcând un tărăboi. Sărmanul nu știa ce se petrece cu tatăl său și familia”. 3 ianuarie 1926. La Sinaia se desfășoară un consiliu intim. Participă: regele Ferdinand, I. I. C. Brătianu, G. Mârzescu, Al. Constantinescu, Miron Cristea, Regina
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
lui Mihai un program ținând seama de preferințele sale, între care se număra și vânătoarea. Ceea ce l-a impresionat pe Mihai la vânătorile din Anglia a fost faptul că „la noi și în alte părți, când se fac bătăi, fazanii aleargă pe jos, o bună parte din ei. Pe când în Anglia, nu știu cum reușesc ei să facă, dar zboară tot timpul. Foarte sus. De obicei vânătorii sunt așezați într-o mică vale și fazanii trec de la un capăt la altul al ei
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
-i sărutam mâna, mulțumindu-i. Pot spune că-mi plăcea mai mult să merg la ea decât să vină dumneaei la noi. Având doar o fată măritată simțea lipsa copiilor mici și-mi intra total în voie. Având ditamai căsoaia, alergam prin toate încăperile și rareori se întâmpla să nu se lase c-o ispravă din partea mea. Treceam apoi în livada cu pomi și nu știam ce să mi aleg. O strigam pe mama și eram mereu nehotărâtă la alegere. Ia
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
vite, oi multe și multe rățuște. Ieșeam cu ea în livadă și ne cățăram mai în toți pomii. Nu vroiam fructe, căci acasă aveam destule. Livada noastră era mult mai mare decât a lor. Îmi plăcea să ne zbenguim, să alergăm și să ne ascundem după copaci. Ion, fratele ei, care era șchiop de-un picior avea mulți porumbei. Când vedea că vin, le dădea drumul din cuști și-mi spunea: Hai, Răduța, numără-i! Eu îi priveam și nu mă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
era zi ca să nu treacă tata pe la albine. Se îngrijea de hrana lor, de curățatul fagurilor, de ocrotirea albinelor pe vreme răcoroasă. Nu o dată le-a pregătit sirop de zahăr ca să poată sta liniștite în stup, având mâncare, fără să alerge afară, fiind zăpadă. Mie, cel mai mult îmi plăcea la scoaterea mierii din faguri. Tata avea pregătit o apărătoare pentru cap (dintr-o sită veche înconjurată de pânză albă) ca să nu-l înțepe albinele. De asemenea, folosea o torță din
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a pus în lanț și gospodăria a rămas în grija lui. Nu se apropia nimeni de curtea noastră, fără ca el să latre și să se zbuciume, crezând că rupe lanțul. Noaptea îl lăsa dezlegat, liber în toată curtea. Ce mai alerga în voie peste tot! Se oprea la poartă și lătra pe sătenii de pe drum. Toți îi știau de frică. Cu timpul ne temeam și noi de el. Îl lega și dezlega numai tata. Uneori se prostea și se împotrivea și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și chiar uneori... ouăle din cuibarul găinilor. Făcea năzdrăvănii la toți vecinii, nu numai la noi. Știu că Tărâță l-a prins o dată furând ouă din ciubăre și l-a bătut zdravăn. El avea un picior de lemn și neputând alerga după el, a aruncat cârja care l-a lovit rău peste picioare. La carte, Aurel era destul de iscusit și ager la minte, dar n-avea cine să-i cumpere cărți și caiete pentru școală. De aceea lipsea zile întregi de la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
nu stingheresc "strigoii" în clipele lor de odihnă. Nu pot spune că n-am urcat cu băieții din vecini, dar numai când era cineva mort. Ajutam la tras clopotele cele mici, îmi țineam urechile să nu-mi spargă timpanul și-alergam treptele-n sus și-n jos, de câteva ori, până nu mai puteam. Mihai, băiatul lui Iftemie Bordei, fiind pocăit, căuta să mă convingă cum stau lucrurile cu "strigoii" și "moroii". Fiind însă de vârsta mea, nu-i dădeam crezare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Baciul, ca totdeauna, s-a arătat foarte ospitalier și ne-a oferit ce avea mai bun în stână. Când adulții s-au așezat la taifas lângă pirostrii, noi, fetele am ieșit în ocol. Ne ardea de joacă. După ce-am alergat destul și ne-am ascuns pe după stână, am observat că se întorceau ciobanii cu oile, pentru mult, la amiază. Le-am ieșit înainte și ne-am strecurat printre oi. Un berbec mai năzdrăvan nu ne privea cu ochi buni. Ca să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în grajd și-am zărit-o pe Joica cu ochii umezi. Poate înțelegea și ea nenorocirea ce ne-a lovit. Am mângâiat-o pe capul ei drăgălaș și am văzut că scotea mereu limbuța afară. Pesemne îi era foame. Am alergat în bucătărie, am luat o sticlă de jumătate de litru și-am umplut-o cu lapte. N-aveam însă biberon. I-am spus lui Iliuță și acesta mi-a făcut rost de câteva biberoane mari (probabil le avea de la sora
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și ne pricepeam mai bine. Fiind cea mai mică, îmi reveneau sarcini pe măsură. Gâștele, mieii, vitele, trebuiau duse la păscut și păzite. Mă împrietenisem cu băieții și fetele de pe uliță și mergeam împreună. Ne jucam, frigeam cartofi și păpușoi, alergam la fântâna lui Coste a Mărenței, culegeam flori, făceam coronițe, ne întorceam cu ele pe cap, cântam și astfel sarcinile deveneau plăcute pentru toți. Cu câtă emoție, mi-amintesc de acele frumoase zile ale copilăriei mele! Nu i-am uitat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]