16,139 matches
-
noțiunea de terorism drept "metoda prin care anumiți indivizi, acționând individual sau în grup, caută să realizeze obiectivele urmărite recurgând la folosirea sistematică a violenței. Tinta principală a terorismului, se sublinia în Enciclopedie, este publicitatea în jurul acestor acte. Teorismul nu amenință, el ucide și distruge, acestea făcând parte din programul său de acțiune. Terorismul, arăta expertul german Friederich Hacker, este utilizarea metodelor de teroare de către cei care cred că actele de terorism sunt singura metodă pentru a fi băgați în seamă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
contextului politic intern al alegerilor legislative anticipate, care au avut loc la 17 iunie 2007. În ciuda insistențelor cancelarului german, care a vizitat Polonia și a discutat cu președintele Lech Kaczynski, acesta a rămas ferm pe poziție și a continuat să amenințe cu veto, așa cum mai procedase și în alte ocazii. Pentru susținerea demersului lor, polonezii au declarat că vor căuta să obțină sprijinul altor state cu o populație numeroasă (Marea Britanie, Franța, România 9, Cehia). La consultările și negocierile ulterioare, Polonia și-
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
asumării "prin tratatul de neproliferare, de către puterile nucleare, a obligației solemne, pe de o parte, de a nu utiliza niciodată și în nici o împrejurare armele nucleare împotriva statelor care nu le posedă, iar pe de altă parte, de a nu amenința aceaste state, în nici un caz și în nicio circumstanță, cu folosirea lor"4. Urmau mai multe intervenții și un document de lucru prezentat Comitetului celor 18, prin care se exprima in mod insistent cerința României ca interzicerea proliferării armelor nucleare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
să facă tot ce depinde de el, pentru a preveni înființarea Pakistanului pe baze ferme"1 aprecia un comandant englez, aflat în India în aceea perioadă. Anii care au urmat declarării independenței au fost plini de situații în care India amenința Pakistanul: încălcări ale unor acorduri, lansarea unor proiecte care prevedeau trei fluvii din cele cinci ale Punjab-ului; întreruperea relațiilor comerciale (1949-1950), nerecunoașterea valutei pakistaneze (rupia), a ratei de schimb a acesteia, provocarea unor conflicte interetnice în fostul Pakistan de Est
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
explicit rațional] și generalizat] a lui Kant este absent] în acest caz. Motivația reg]sit] în Gita nu vrea s] fac] din „Bun]voinț]” determinantul acțiunilor morale, ci s] conserve baza cultural] brahman] (idealul care poate fi înf]ptuit), integrand ameninț]toarea etic] asocial] a renunț]rii ascetice și combinând, în plus, influența unei cucernicii native cu orientarea să teist]. Etică din Gita este atat moral], cât și material]: fiecare trebuie s] își îdeplineasc] datoria în funcție de „natură” fiec]ruia; ins] aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exemplu, un c]lug]r jainist va p]stră ț]cerea chiar dac] o minciun] ar salva pradă inocent] din mâinile unui bandit. O persoan] laic] ar putea fi tentat] s] plaseze interesul victimei deasupra propriului s]u interes, ușor amenințat. Aceast] virtute, evidențiat] într-un mod destul de negativ, a avut o influent] asupra mult mai vastei tradiții etice indiene. Celelalte jur]minte se refer] la a fi sincer (satya); a nu-ți apropria ceea ce nu îți aparține (asteya); la abstinenta
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
circumstanț], o persoan] nu poate inc]lca, în mod conștient, o porunc] divin]. Identic, o persoan] nu poate fi virtuoas] f]r] a ști la ce își d] consimt]mântul. Iar dac] virtutea este necesar] pentru salvare, atunci ignoranții sunt amenințați, deși poate mai puțin condamnabili decât cei care cunosc legea lui Dumnezeu și intenționeaz] s] o încalce. În ceea ce privește prima implicație, Abélard a folosit-o pentru a ar]ta c] cei care (în ignorant]) L-au persecutat și L-au r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unele drepturi inalienabile și c] exist] deci limite morale ale acțiunii guvern]mântului. Că mulți dintre contemporanii s]i, Locke a sustinut ins] și c] cei mai mulți oameni nu pot ști în mod independent care sunt cerințele moralei; este nevoie de ameninț]ri pentru că mulțimea s] se poarte civilizat. Deși legile naturale sunt menite s] ghideze oamenii spre bun]starea individual] și a comunit]ții, deși oamenii sunt capabili s] își alc]tuiasc] propria structur] politic], filosofii secolului al XVII-lea cred
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deontologice contemporane, întrucat îndeamn] fie la extinderea interdicțiilor, fie la retragerea afirmației referitoare la caracterul lor absolut, categoric. Primul aspect al dilemei ridic] probleme serioase legate de conflictele între obligații, lansând o viziune normativ] neverosimil]. Cel de-al doilea aspect ameninț] chiar cu subminarea structurii teoriilor deontologice. Dac] normele deontologice nu au o influent] absolut] sau categoric], atunci care este influență pe care o au ele și cum poate individul s] determine în ce situație un fapt este sau nu cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
chiar și cu privire la acestea, dreptul la viat] al unei persoane s-ar putea opune dreptului la viat] al alteia sau al altora, iar faptul c] o persoan] își va pierde libertatea în cazul în care aceasta este folosit] pentru a amenință drepturile altora este un principiu recunoscut de lege și nu este v]zut drept o inc]lcare de drepturi. În practic], Declarația Drepturilor Omului elaborat] de c]tre Organizația Națiunilor Unite las] necalificat un singur drept - acela de a nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vieți. O astfel de modificare, în mod evident mult mai realist], ar constitui o provocare pentru multi dintre noi. Doar o mic] parte, cel putin a celor bogați, poate afirma în mod cinstit c] întregul confort al vieții lor este amenințat dac] sunt generoși în ceea ce privește donațiile, petrec timp militând pentru schimbarea social] sau scriind scrisori c]tre reprezentanții lor politici, dac] au mai mult] grij] la ce cump]r] și consum], exemplele putând continuă. Majoritatea va recunoaște c] astfel de aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ni toat] populația globului, dac] aceasta ar fi distribuit] într-un mod mai echitabil. Dar acest lucru nu poate fi adev]rât pentru totdeauna. Eroziunea solului și schimb]rile climaterice cauzate de distrugerea p]durilor și de arderea combustibililor fosili ameninț] capacitatea solului de a contribui la producerea alimentelor - poate c] în mod drastic - începând cu urm]toarea generație. Totuși, adversarii avortului neag] necesitatea acestuia în scopul evit]rii unor astfel de repercusiuni nedorite. Unele sarcini sunt rezultatul violurilor sau al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un mod just prin negarea unui statut moral egal uneia din p]rți. Dar sarcinile sunt un caz special. Datorit] relației biologice unice între femeie și f]ț, extinderea unui statut legal și moral asupra f]tului are consecințe care ameninț] drepturile primare ale femeii. Una dintre acestea ar fi faptul c] avorturile la cerere nu ar mai fi permise. Luând senzitivitatea drept criteriu, avortul ar putea fi permis doar în primul semestru al sarcinii. Unii argumenteaz] c] acesta este un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intenționate. Orice ucidere necesit] o justificare și este mai greu de argumentat distrugerea intenționat] a unei ființe senzitive decât a uneia care nu are (inc]) experiențe; dar ființele senzitive nu au drepturi egale. Extinderea statutului moral egal asupra f]tului ameninț] drepturile primare ale femeii. Spre deosebire de f]ț, femeia este deja o persoan]. Nu ar trebui tratat] mai prejos atunci când este ins]rcinat]. Din aceste motive, avortul nu ar trebui interzis, iar nașterea, fâț] de un moment anterior, marcheaz] începutul statutului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
test, sexul este nepermis în cazul în care una sau ambele persoane nu au capacitatea de a consimți informat (cazul minorilor, al persoanelor cu disabilit]ți mintale, sau al nonoamenilor) sau în cazul în care apare constrângerea explicit] (de exemplu, ameninț]ri sau șantaj), forța (silirea), viclenia (convingerea celuilalt de a accepta leg]tură amoroas] înșelându-l cu privire la natură actului sau a m]surii sentimentelor sale). 2) Critică libert arianismului Cea mai evident] slăbiciune a acestei abord]ri este faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și cet]țenilor ei. De exemplu, o corporație nu îndeplinește acest scop dac] polueaz] aerul sau apă, dac] îngreuneaz] traficul sau irosește resursele comunitare, dac] promoveaz] (chiar și indirect) rasismul și prejudec]țile, dac] distruge frumusețea natural] a mediului sau ameninț] bun]starea social] și financiar] a cet]țenilor. Fâț] de consumatori, corporația are obligația de a furniza produse și servicii de calitate. Prin intermediul cercet]rilor, al instrucțiunilor de folosire și al avertismentelor acolo unde este cazul, ea are obligația de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai profunde valori ale culturii în care ei tr]iesc. În acest context putem înțelege cel mai bine tragică figur], acum familiar], a „turn]torului”. Acesta nu este doar vreun excentric cu probleme de adaptare în organizația pe care o ameninț] cu dezv]luiri compromit]toare. Turn]torul recunoaște c] nu poate tolera violarea moralei sau a încrederii publice și se simte obligat s] fac] ceva în acest sens. Biografiile celor mai multe dintre aceste personaje nu sunt povești fericite, dar ins]și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe an împușc] o altă cu un venit de 100.000 dolari pe an și-i fur] portofelul, aceast] acțiune se numește jaf. Dac] guvernul federal reține un procentaj din salariul unei persoane (prin aplicarea legilor împotriva evaziunii fiscale cu ameninț]ri cu închisoarea sub supraveghere armat]) și d] o parte din ea unei alte persoane sub form] de ajutor social, bonuri de mas] sau de îngrijiri medicale gratuite, aceasta se numește impozitare”. (Nagel, 1978, p. 55). Nagel conținu] afirmând c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de c]tre state în ap]rărea intern] a drepturilor. Așa cum violență utilizat] de forțele de poliție poate fi legitim] cu condiția ca ea s] serveasc] scopuri drepte și bine precizate, și utilizarea de c]tre state a violenței împotriva ameninț]rilor externe poate fi legitim] în cazul în care scopurile sunt drepte, iar mijloacele sunt supuse unor limit]ri. Teoria r]zboiului drept, care ofer] fundamentul celor mai multe dezbateri legate de etică r]zboiului, are dou] componente: o teorie a scopurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iar această încalc] în mod clar cerință discrimin]rii și aproape sigur pe cea a proporționalit]ții (Finnis et al., 1987, cap. I). Aceast] realitate determin] apariția unor întreb]ri fundamentale legate de moral] și descurajarea nuclear]: depinde descurajarea de ameninț]rile de a folosi arme nucleare în moduri care ar fi imorale? Dac] da, ce ne spune acest lucru despre relația dintre moral] și descurajarea nuclear]? Sunt implicate aici atât aspecte morale, cât și strategice. S] presupunem c] am ști
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de larg] astfel încât amenințarea de folosi focul nuclear numai în acele feluri ar putea s] descurajeze efectiv ceea ce intenționeaz] s] descurajeze. Aceasta este o întrebare care ține de strategie. Dat fiind faptul c] toate politicile de descurajare din prezent au amenințat cu uciderea populației civile, precum și faptul c] nu au existat dezbateri serioase în cadrul comunit]ții strategice asupra necesit]ții ameninț]rilor, putem conchide c] exist] un consens general în rândul experților în strategie asupra ideii c] o descurajare viabil] și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
descurajeze. Aceasta este o întrebare care ține de strategie. Dat fiind faptul c] toate politicile de descurajare din prezent au amenințat cu uciderea populației civile, precum și faptul c] nu au existat dezbateri serioase în cadrul comunit]ții strategice asupra necesit]ții ameninț]rilor, putem conchide c] exist] un consens general în rândul experților în strategie asupra ideii c] o descurajare viabil] și efectiv] presupune existența unor ameninț]ri care încalc] cerințele lui jus în bello. Argumentul intențiiilor imorale Dac] presupunem c] descurajarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
precum și faptul c] nu au existat dezbateri serioase în cadrul comunit]ții strategice asupra necesit]ții ameninț]rilor, putem conchide c] exist] un consens general în rândul experților în strategie asupra ideii c] o descurajare viabil] și efectiv] presupune existența unor ameninț]ri care încalc] cerințele lui jus în bello. Argumentul intențiiilor imorale Dac] presupunem c] descurajarea depinde de ameninț]ri cu folosirea armelor nucleare în moduri imorale, ne vom confrunta imediat cu o problem] care a generat numeroase discuții în literatura
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conchide c] exist] un consens general în rândul experților în strategie asupra ideii c] o descurajare viabil] și efectiv] presupune existența unor ameninț]ri care încalc] cerințele lui jus în bello. Argumentul intențiiilor imorale Dac] presupunem c] descurajarea depinde de ameninț]ri cu folosirea armelor nucleare în moduri imorale, ne vom confrunta imediat cu o problem] care a generat numeroase discuții în literatura asupra eticii descuraj]rii. Se pare c], pentru a fi credibile, ameninț]rile de acest tip trebuie s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dac] presupunem c] descurajarea depinde de ameninț]ri cu folosirea armelor nucleare în moduri imorale, ne vom confrunta imediat cu o problem] care a generat numeroase discuții în literatura asupra eticii descuraj]rii. Se pare c], pentru a fi credibile, ameninț]rile de acest tip trebuie s] fie sincere - adic] trebuie s] fie susținute de intenția (expresie încet]țenit] în planurile elaborate și în preg]tirile pentru folosirea armelor nucleare) de a le pune în practic] în cazul în care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]