21,099 matches
-
insensibil"): med. ro. psihrofil adj. (cf. fr. psychrophile, adj.; en. psychrophilic); psitac(o)-/psitaci- "papagal" (cf. gr. ψιττακός, -οϋ s.m. "papagal, coțofană"; lat. psittacus,-i s.m. "papagal"): med. ro. psitacoză s.f. (cf. fr. psittacose, s.f.; en. psittacosis); pter(o)-, ptero- "aripă" (cf. gr. πτερόν, -οϋ s.n. "pană, aripă"): med. ro. pteridină s.f. (cf. fr. ptéridine s.f./ en. pteridine); pupilo- "pupilă a ochiului" (cf. lat. pupilla,-ae s.f. "fată fără părinți, orfană"): med. ro. pupilă s.f. (cf. fr. pupille s.f.; en. pupil
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
psychrophile, adj.; en. psychrophilic); psitac(o)-/psitaci- "papagal" (cf. gr. ψιττακός, -οϋ s.m. "papagal, coțofană"; lat. psittacus,-i s.m. "papagal"): med. ro. psitacoză s.f. (cf. fr. psittacose, s.f.; en. psittacosis); pter(o)-, ptero- "aripă" (cf. gr. πτερόν, -οϋ s.n. "pană, aripă"): med. ro. pteridină s.f. (cf. fr. ptéridine s.f./ en. pteridine); pupilo- "pupilă a ochiului" (cf. lat. pupilla,-ae s.f. "fată fără părinți, orfană"): med. ro. pupilă s.f. (cf. fr. pupille s.f.; en. pupil NA). R rabdo- "baghetă" (cf. gr. ράβδος
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
un dicteu interior, inoculat de imaginarul colectiv și ideologia asumată. Să nu fim ipocriți - orice evoluție sau funcționare socială, afirmă recent Jean-Pierre Deconchy (Credințe și ideologii, Polirom, 2010), orice determinism natural sau demers științific este atins de „istoricitate”, adică de aripa ideologiei. Cercetarea științifică, de pildă, se vrea ideologic neutră, dar funcționează În interiorul unui sistem de putere controlat ideologic. Chiar dacă demersul este enunțat ca fiind neutru, căutând premeditat neimplicarea, el nu rămâne indiferent la persuasiunea ideologică, nu e „inert ideologic”. Orice
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
infiltrat În acțiunea comună, observă și decantează ingerința, măsura În care subiectul social filtrează cognitiv și Încearcă să se „obiectiveze” sau se cufundă cu voluptate În magma adeziunii colective. Conștient fiind că aparatul său evaluativ e și el atins de aripa ideologiei atotstăpânitoare. Nu-și poate anula/nega identitatea și opțiunea, dar este conștient de această dulce/amară povară. Ce poate fi mai fascinant decât participarea la invenția de sine a actorului social, fie el individ sau grup? Să asiști la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
alături de alți intelectuali, În Partidul Social-Democrat și nu a acceptat să urmeze pe acei colegi care s-au unit cu Partidul Comunist, optând pentru a rămâne fidel convingerilor sale. A rămas alături de mentorul său, sociologul Alexandru Claudian, formând la Iași aripa Independenților lui titel Petrescu, adică PSDI. Au devenit brusc dușmani, de aici li se trage totul. toți acei tineri au făcut apoi pușcărie. Cei care l-au cunoscut pe profesorul de logică Petre Botezatu pot confirma caracterizarea de mai sus
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
sa social-politică (Ocultism și harababură, Oscar Print, 2005). Volumul, organizat tematic, are patru secțiuni: „Ocultism și harababură”; „Puterea la români”; „trădare și cinism”; „Caritasul politic și politica teroarei”. În interiorul fiecărei secțiuni temele se grupează În jurul unei idei centrale: „Generația fără aripi”, „«Disidența» tovarășilor”, „«Consens» În democrația populară”, „«Călăuze» În democrația originală”, „Asaltul șchiop al Europei”, „țara, Înainte și după «dumineca orbului»”, „Restaurație neocomunistă”, „Alegeri libere În «democrația originală»”, „«Hibrizii politici» În democrația originală”, „Sub fațada social-democrației”. Scrierile politice ale lui Corneliu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a publicat acest text În revista Baricada. textul e deosebit de virulent și așa vor fi toate textele pe care le va publica de acum Încolo. El denunță comportamentul dedublat, modul În care s-a construit complexul vinovăției, nefericirea „tinerilor fără aripi”, insolența lichelelor, excesele de violență acoperite de anonimat, lupta Înjositoare pentru o supraviețuire lașă, acapararea frauduloasă a puterii de către cei din umbră. Neuitând că a făcut cândva curs de psihologie clinică cu Vasile Pavelcu, trasează caracteristicile „sectei parazite”, analizează modificarea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
în stilul Renașterii, castelul de la Fontainebleau servește drept model pentru noua artă care triumfa către 1540 în spatele ultimelor vestigii ale artei gotice. Artiștii francezi reușesc să realizeze o sinteză între contribuțiile italiene și tradițiile naționale: clasicismul francez. Arhitectul Pierre Lescot (aripa de sud-vest a curții pătrate de la Luvru) sau Jean Bullant (Écouen) pun bazele acestuia, în timp ce sculptorii Jean Goujon (Fîntîna Inocenților de la Paris) și Germain Pilon redescoperă idealul frumuseții și echilibrului specific artei statuare grecești. În Țările de Jos, pătrunderea Renașterii
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
conduse de Caidu, fiul lui Giuik, nepotul lui Ogodai, și de generalul Peta, care va cădea la Olmutz, aveau misiunea să anihileze puterile Poloniei și Sileziei, iar Orda, alt frate al lui Batu-khan, cu Baidar în fruntea oștirii, în extrema aripă dreaptă, pe cele ale Pomeraniei și Lituaniei. „Orda și Baidar, scrie Rașid-ed-Din, au înaintat din aripa dreaptă și au pătruns în țara Ilavut. Împotriva lor, s-a ridicat cu oaste Barz (care poate fi citit și Bariz și Burza, și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
la Olmutz, aveau misiunea să anihileze puterile Poloniei și Sileziei, iar Orda, alt frate al lui Batu-khan, cu Baidar în fruntea oștirii, în extrema aripă dreaptă, pe cele ale Pomeraniei și Lituaniei. „Orda și Baidar, scrie Rașid-ed-Din, au înaintat din aripa dreaptă și au pătruns în țara Ilavut. Împotriva lor, s-a ridicat cu oaste Barz (care poate fi citit și Bariz și Burza, și nu Beserem-ban, cum citise D’Ohsson), dar ei l-au învins”. Pasajul acesta a fost mult
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
bunicul viitorului domn, de peste o sută de ani, al Țării Românești, Ivanco Basarab. Dar, aceste afirmații nu sunt argumentate cu nimic. Dacă ținem socoteală de informația lui Rașid-ed-Din și o admitem ca bună, Orda și Baidar, înaintând spre Nord-Vest cu aripa dreaptă, nu puteau pătrunde decât în Lituania, iar Barz nu poate fi decât unul din ducii acestei țări, denumite Ilavut, cum bine a identificat G. Strakosch-Grosmann, în lucrarea sa. În sprijinul acestei identificări pledează contextul din cronica aceluiași Rașid-ed-Din și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
În sprijinul acestei identificări pledează contextul din cronica aceluiași Rașid-ed-Din și mărturiile lui Rogerius. Dacă urmărim mersul operațiunilor mongole, după cronicarul persan, vedem că în țara ulaghilor, adică a românilor, a intrat Budjek, fiul lui Tului, cu oastea mongolă din aripa extremă stângă. Budjek a mers peste munți, în Cara-Ulagh, și a învins neamurile caraulaghilor. De acolo, peste păduri și munți Babac-tuc (sau Baiac-buc) în granițele lui Mișleava”. Apoi, după Rogerius și Bonfinius, știam că în Cumania, adică în Moldova, și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
săi să fie gata pentru întreprinderea operațiunilor militare ale celei din urmă campanii din Europa. El avea ca ultim obiectiv strategic ocuparea Țărilor Române, ca părți componente ale Imperiului Cuman, moștenirea părintelui său Giuci și nimicirea Regatului Ungar. Orda, din aripa dreaptă, începu ofensiva sa spre Sandomir la 13 februarie 1241 și a doua zi, după ce trecu Vistula pe ghiață, cuceri acest oraș. Budjek și Calcan, fiii lui Tului, cu o armată de 30.000 de războinici încercați, porniră acțiunea lor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ce purtau grele săbii de fier și bani emiși de regele Bela al IV-lea (1235-1270), precum și ale unor locuitori, care s-au apărat în contra mongolilor cu uneltele lor agricole. Budjek în persoană a trecut apa Siretului în Episcopia Cumanilor. Aripa lui dreaptă a înaintat prin satele Urechești și Conțăști de pe Străminoasa, pe „drumul tătarului” spre Trotuși și Oituz (numele unui zeu dacic, Oituz) pentru a pătrunde în Transilvania, în centrul a căutat pe „Drumul Furilor” de la Drăghiești și Stănișori ținutul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Trotuși și Oituz (numele unui zeu dacic, Oituz) pentru a pătrunde în Transilvania, în centrul a căutat pe „Drumul Furilor” de la Drăghiești și Stănișori ținutul Putnei, spre cetatea de pe Milcov, de la Odobești, unde se afla catedrala Episcopiei Cumanilor și cu aripa stângă pe „drumul lui Conceac”, (han cuman din anul 1169-1170), menționat de tradiție în hotarnica satului Berilești, din județul Brăila, până la 1608, spre Țara Românească. Deși aceste drumuri sunt culese din documente mai târzii, totuși, informațiile despre ele nu pot
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Năstase era destul de transparent: fiindcă în acest moment, explica Domnia sa, nimeni în PDSR nu are încă genul de electorat pe care îl aduce dl Ion Iliescu. Perfect adevărat. Stau azi lucrurile altfel? Iată, cred, o întrebare nu tocmai ușoară pentru „aripa Năstase”. Acum o lună, dl Ion Iliescu se afla tot la Washington, e drept, după ce recunoscuse, la București, că dlui Năstase i se poate reproșa, totuși, o anume aroganță. Premierul „contracarează”, anunțând „opțiunea” pentru o republică parlamentară, adică alegerea șefului
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
să mai dea un clocot, după care punem leușteanul tocat fin. Borșul îl dăm la fiert cu sare, iar atunci când clocotește, se pune peștele să clocotească timp de zece minute, strecurăm borșul și peștele îl dezosăm. CIORBĂ DE POTROACE Măruntaiele, aripile și labele de la pasăre se pun la fiert, în puțină apă, cu o ceapă, un morcov și un pătrunjel. Se spumuiesc, apoi se adaugă moare de varză și se fierbe până se înmoaie carnea. Se servește pentru a ne „drege
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
După ce le-am călit, punem zarzavatul în supă și lăsăm să fiarbă. Adăugăm mazărea, carnea fiartă și tăiată cubulețe, tăițeii, sare, după gust și decorăm cu verdeață. SUPĂ DE PUI CU PASTE FĂINOASE 1,25 kg ciocănele de pui sau aripi, 3 l apă, o țelină, 1 morcov, o ceapă, 1 fir de praz, 2 căței de usturoi, piper, cuișoare, o foaie de dafin, pătrunjel Se curăță și se pun la fiert, cu aripile, apa și sarea. Se lasă până fierbe
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
1,25 kg ciocănele de pui sau aripi, 3 l apă, o țelină, 1 morcov, o ceapă, 1 fir de praz, 2 căței de usturoi, piper, cuișoare, o foaie de dafin, pătrunjel Se curăță și se pun la fiert, cu aripile, apa și sarea. Se lasă până fierbe carnea, apoi se strecoară supa. Carnea se lasă la răcit, apoi o luăm de pe oase și o adăugăm în supa strecurată. După dorință, zarzavatul îl pasăm și îi dăm drumul în ciorbă, dăm
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Djuvara) / 7 Introducere / 11 1. Mariana Drăgescu / 15 2. Nadia Russo-Bossie / 43 3. Stela Huțan-Palade / 63 Anexe Anexa I: Mariana Drăgescu Dare de seamă asupra misiunii executate în zilele de 10-11 VI 1941 / 75 Anexa II: Nadia Russo În goana aripilor albe / 77 Anexa III: Interviu al autorului cu Mariana Drăgescu 6 septembrie 2010 (inedit) / 84 Bibliografie / 87 Index nume de persoane / 91 Index tipuri de avioane / 95 Résumé / 97 Prefață Fericită inițiativă a avut tânărul Daniel Focșa de a reaminti
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
bucur să le pot aduce la lumină cu această ocazie. M-am gândit de mai multe ori la soarta tristă pe care a avut-o colecția de fotografii a Nadiei Russo, pierdută după moartea ei. O pierdere ireparabilă pentru istoria aripilor românești! Aceste imagini nu sunt doar simple ilustrații ale textului, ele reprezintă în sine un izvor istoric prețios, cu atât mai mult cu cât doamna Drăgescu mi-a indicat pentru fiecare în parte locul și data când a fost făcută
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
care, trăgând un sertar dintr-un scrin vechi, a scos de acolo insigna de pilot militar al Aviației Regale Române, insigna pe care a purtat-o în Crimeea. Pentru ea, este mai prețioasă decât orice decorație. Și, mărturisesc, vulturul cu aripile desfăcute căpătase o patină nobilă și nu-și pierduse nimic din frumusețe! Pe nedrept, despre Stela Huțan-Palade s-a vorbit mai puțin. Am încercat să repar această situație, dedicându-i un capitol amplu, bogat ilustrat cu imagini inedite. Legendele tuturor
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
și Finlanda, a fost aprobat, și escadrila a fost înființată. Supranumele de "Escadrila Albă" venea de la faptul că avioanele (tip RWD-13, de fabricație poloneză, relativ mici) au fost vopsite inițial în alb, cu crucea roșie aplicată pe fuselaj și pe aripi 4. În escadrilă, cea mai apropiată prietenă a Marianei a fost Nadia Russo. Prietenia dintre cele două femei va continua o viață, până la moartea Nadiei, în 1988. Rusoaică "albă", ea provenea dintr-o veche familie aristocrată, Brjozovski. Tatăl ei fusese
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
frică îngrozitoare. Sburam spre Bălți chemată să ridic un aviator german rănit. Foarte mulțumită că mă apropiasem de țintă, arunc ochii întâmplător în sus și... am înghețat. Exact deasupra mea se plimba un avion Rata scurt ca un dop cu aripi de liliac. Am închis ochii așteptând să mă doboare; doream să fiu doborâtă cât mai repede deoarece nu mai puteam suporta chinurile așteptării. Am deschis ochii și-l văd evoluând nepăsător. " Vede crucea roșie ", mi-am zis, și îl admiram
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
popularitate în epocă, mai ales datorită fotoreportajelor de pe front publicate în reviste românești și germane. N-au lipsit nici exagerările. De exemplu, într-un articol întintulat Escadrila Sanitară, publicat de Al. Baldovin într-un număr din anul 1943 al revistei "Aripi Românești", acesta o numește pe Nadia "basarabeancă de cea mai autentică și românească spiță", deși originea ei rusească era cunoscută! Nedespărțită de aparatul de fotografiat, Nadia a surprins sute de ipostaze ale războiului, reunite apoi în patru mari albume de
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]