16,546 matches
-
alți protagoniști. "Dune" a influențat alte romane, muzică, filme (inclusiv ""), seriale de televiziune, jocuri, BD-uri și crearea de tricouri. Romanul a fost parodiat în 1984 în "National Lampoon's Doon" a lui Ellis Weiner, fiind și subiectul culegerii de eseuri "The Dune Encyclopedia" (1984) a Dr. Willis E. McNelly. "Dune" a constituit o sursă de inspirație pentru formația germană de happy hardcore Dune, care a lansat câteva albume cu melodii pe tema călătoriilor spațiale. "Traveller in Time", de pe albumul din 1991
Dune (roman) () [Corola-website/Science/309666_a_310995]
-
und andere als IM [...]") - citat din articolul apărut în Frankfurter Allgemeine Zeitung (16 noiembrie 2010) unde Schlesak a făcut public rezultatul studiului dosarului său de urmărit al Securității. Claus Stephani a publicat în cotidianul "Frankfurter Allgemeine Zeitung" (20 noiembrie 2010) eseul "„Schwester Lüge, Bruder Schmerz“" (Soră Minciună, frate Durere), prin care a încercat să clarifice situația sa la începutul anilor 1960, prezentând împrejurările în care a fost forțat să devină, temporar, informator al Securității sub numele de cod “Mircea Moga”. Acest
Claus Stephani () [Corola-website/Science/309733_a_311062]
-
poetice, două bilingve, George Bacovia. "Plumb. Versuri. Piombo. Verși", Marino Piazzolla. "I fiori del dolore. Florile durerii", si Mihai Eminescu. "Iperione. Poesie scelte", toate trei volume apărute în anul 2008 la Fermenți Editrice din Romă. Susține în limba italiană un eseu despre motivul durerii universale în opera celor trei poeți. Au mai intervenit criticii italieni Donato di Stasi și Antonella Calzolari. În luna iunie 2009, invitat de directoarea Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistica din Veneția (Casă Iorga), Monica Joița
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
Cu voi.Con voi") și Mario Luzi ("Conoscenza per ardore. Cunoaștere prin ardoare"). Așadar, pe 29 sept. are loc la Galleria La Pigna - Palazzo Marescotti serata "130 anni dalla nascita del simbolista romeno George Bacovia" ce s-a bucurat de eseurile critice aparținând poetului și criticului Roberto Piperno și Mioarei Moraru, coordonator H.C. Cicortaș, presedintele FIRI; pe 30 sept. Accademia di România a găzduit contribuțiile critice la operă poetica a lui Mario Luzi, semnate de scriitorul Francesco Baldassi, poeta și prozatoarea
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
la operă poetica a lui Mario Luzi, semnate de scriitorul Francesco Baldassi, poeta și prozatoarea Rossella Pompeo, de prof.Lidia Gargiulo și Dante Fasciolo, coordonatoare fiind poeta și animatoarea culturală Tatiana Ciobanu. Ulterior, despre Bacovia, s-au mai pronunțat prin eseuri de excepție ce au parvenit subsemnatului Lăură Raineri și Simona Verrusio. Cele două serate poetice, care s-au desfășurat la un veritabil nivel academic și totodată într-o atmosferă destinsa, de cordiala prietenie și comunicare, au fost agrementate de lecturi
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
mari filosofi / scriitori ce ilustrează totodată și "existențialismul", neaflând capacitatea "ens"-ului uman de a fi în acord / sens cu legile / canoanele societății: Edward Albee, Samuel Beckett, Albert Camus, Eugen Ionescu, Jean-Paul Sartre. Albert Camus ne încredințează - în celebrul său eseu, "Mitul lui Sisif" (1942): "Teatrul absurdului" ionescian - după cum se poate afla și din "Note și contranote" de Eugen Ionescu (1962) - își revendică neputința diferențierii dintre "comic" și "tragic": «Eu n-am putut niciodată să înțeleg diferența care se face între
Absurd () [Corola-website/Science/310164_a_311493]
-
unde a asistat la inaugurarea Canalului Suez, și în America de Nord. S-a căsătorit la vârsta de 40 de ani cu o doamnă din înalta societate. A murit la Paris unde și-a trăit ultimii 12 ani din viață. Într-un eseu scris în 1879, în mod tradițional cunoscut drept „"Idealism și Realism"”, și-a explicat concepția privind valul realist în literatură, spunând că:În plus, autorul afirmă: Eça de Queirós și-a început cariera literară cu o serie de foiletoane publicate
Eça de Queirós () [Corola-website/Science/310218_a_311547]
-
lucrează la Timișoara ca editor al unor ziare social-democrate, publicate în germană și maghiară. În 1922, Reiter se alătură din nou cercului ""Ma"" din Viena, contribuind cu poezii, traduceri (din Arthur Rimbaud, Guillaume Apollinaire și alții ) și chiar cu două eseuri: "Vázlat: Társadalom, művész, művészet" (Schiță: Societate, Artist, Artă) și "Dogma, szkepszis, konstrukció" (Dogmă, Scepticism, Construcție). Aceste texte dezvăluie o personalitate matură, marcată de lecturile sale de filozofie și de studiile de filozofie, urmate la Universitatea din Viena. Dificultățile financiare îl
Franz Liebhard () [Corola-website/Science/310337_a_311666]
-
() (n. 18 februarie 1883, Heraklion - d. 26 octombrie 1957, Freiburg) este un autor grec care a scris de-a lungul vieții sale poeme, romane, eseuri, și cărți de călătorii. Probabil cel mai important și cel mai tradus scriitor grec al secolului XX. A devenit cunoscut în 1964 când a fost lansat filmul "Zorba Grecul", bazat pe romanul cu același nume scris de acesta. Aflat veșnic
Nikos Kazantzakis () [Corola-website/Science/309034_a_310363]
-
călugări franciscani. Învață franceza și italiana și se familiarizează, prin intermediul lecturilor, cu civilizația occidentală. Revenit în insula natală, își continuă studiile la gimnaziul din Iraklion. Mai târziu, studiază Dreptul la Atena. În 1906 își face debutul în lumea literelor cu eseul "„Boala veacului”", apărut în revista "Pinakothiki", sub pseudonimul Karma Nirvami. Sub același pseudonim publică în acest an și primul volum: "„Șarpe și crin”", o nuvelă de mari dimensiuni (95 de pagini), cu influențe din D'Annunzio. Pe parcursul anului 1907, semnează
Nikos Kazantzakis () [Corola-website/Science/309034_a_310363]
-
obțineau victorii răsunătoare împotriva Țării Galilor (de două ori), Scoției (echipă care în 1984 câștiga Marele Șlem) și Franței (de două ori). În 1981, echipa națională pierdea în fața All Blacks cu 14-6, în urma unei meci în care românii au marcat două eseuri nevalidate de arbitri. În acea perioadă se vorbea despre includerea Stejarilor în competiții majore, cum era aceea a Turneului celor 5 Națiuni. Au existat chiar zvonuri că românii au fost invitați, dar ar fi refuzat să participe datorită faptului că
Echipa națională de rugby a României () [Corola-website/Science/309231_a_310560]
-
lui Mihai Eminescu, evident romanțată a adus suficient de multe documente noi și inedite, dar acestea sunt prezentate într-o montură nobilă, amestecând stilul biografiei clasice, a biografismului de tip Saint-Beuve cu detectivismul "sursologilor" de care autorul râdea într-un eseu celebru. E o biografie romanțață, cu multe accente de melodramă, iar elementul biografic este permanent ilustrat cu ajutorul citatelor din operă. Capitolele cărții urmăresc cronologic destinul poetului, de real interes fiind capitolele studenției la Viena sau Berlin, capitolul "Eminescu și dragostea
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
săi la Facultatea de Litere a Universității din Iași în cadrul unui curs de Estetică. Volumul a fost publicat în 1947, apoi a fost reeditat de criticul Alexandru Piru, unul din asistenții lui G. Călinescu la Facultatea de Litere din București. Eseul, pornește de la prejudecata modernistă că dintre materii catifeaua este cea care merită să fie reabilitată și constituie prima încercare de fenomenologie a fenomenului poetic tratând toate materiile sau obiectele care pot fi întâlnite în poezii, de la obiectele decorative la cele
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
materii catifeaua este cea care merită să fie reabilitată și constituie prima încercare de fenomenologie a fenomenului poetic tratând toate materiile sau obiectele care pot fi întâlnite în poezii, de la obiectele decorative la cele metafizice(îngeri, demoni) etc. Evident, acest eseu are drept aplicație poetică primul volum de versuri intitulat chiar "Laudă lucrurilor". Scrie romane de tip balzacian (cu intenție polemică evidentă), obiective, la persoana a treia, denumite dorice în terminologia lui Nicolae Manolescu din studiul acestuia despre romanul românesc, "Arca
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
Manolescu din studiul acestuia despre romanul românesc, "Arca lui Noe", începând de obicei cu descrierea decorului caselor, unde are loc acțiunea romanului. Primul său roman, "Enigma Otiliei", narează povestea de dragoste nefericită, dintre Felix și Otilia, "Cartea nunții" este un eseu sub forma unui roman despre căsătorie, "Bietul Ioanide", și apoi " Scrinul negru" au în centru figura unor intelectuali (arhitectul Ioanide în "Bietul Ioanide" și apoi și în "Scrinul negru"), iar acțiunea lor are în perioada interbelică și imediat dupa aceasta
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
istorice. Romanul prezintă de fapt soarta aristocrației românești de sânge și a marii burghezii în era proletară. În prefața cărții autorul își anunță cititorii că nu scrie o istorie a literaturii spaniole ci își publică propriile considerații sub forma unor eseuri. Studiul se deschide cu un celebru articol, "Clasicism, romantism, baroc" și analizează motive celebre ale literaturii spaniole, curente literare(picarescul), sau opere fundamentale care îi drept autori pe Miguel de Cervantes, Baltasar Gracian, sau Calderon de la Barca, se ocupă de
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
și cele din literatura universală. Studiul va fi reluat în volum în anul 1965. (1940) Pe data de 12 februarie 1933 criticul a inaugurat în revista Adevărul literar și artistic rubrica Cronica mizantropului, cea care va da titlul cărții de eseuri publicată ceva mai tîrziu. Începînd cu anul 1956 reintră în viața literară printr-o rubrică permanentă (Cronica optimistului) ținută în săptămînalul cultural Contemporanul. Schimbarea titlului, de la mizantropie la optimism se datora faptului că noul regim comunist nu tolera mizantropia și
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
(מ ד ר ש)este o culegere de peste 60 de comentarii, povestiri, eseuri etice aranjate după ordinea cărților Tora, Profeți și Scrieri. Texte din datează epoca în care a fost scrisă Mișna și autorii ei apar în ambele culegeri. Majoritatea conceptelor și comentariilor fac parte din Tora orală dată pe muntele Sinai. Cele
Midraș () [Corola-website/Science/310497_a_311826]
-
de calm" și "Vremea scrisului", cuprinzând bucăți remarcabile precum: "Aprilie spulberat", "Palatul viselor" și "Comisia de organizare a serbării". Pentru a întregi lista scrierilor apărute sub semnătura lui Kadare, enumerăm volumele de reportaje "Orașul din sud" (1967), "Linii înepărtate" (1971), eseul "Autobiografia poporului în versurile sale" (1980), cărțile pentru copii "Prințesa Arjiro" (1958), "Sculptorii" (1967), "Muzeul armelor" (1978), precum și piesa de teatru "Cetatea și otrava" (1977). Lucrările lui Kadare au fost publicate în peste 40 de țări. A fost nominalizat la
Ismail Kadare () [Corola-website/Science/310518_a_311847]
-
este membru al Consiliului USR și al Comitetului de conducere al USR Filiala Iași, din 2000 este membru al Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din România. Din 2009 este președinte al Uniunii Scriilorilor, Filiala Iași. Deține două Premii USR pentru eseu și Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române pentru poezie. A debutat în presa literară, în anul 1970, în revistele "Amfiteatru" și "România literară". Este câștigător al premiului de debut în volum pentru anii 1979-1980, al Editurii Junimea din Iași și apoi
Cassian Maria Spiridon () [Corola-website/Science/310579_a_311908]
-
Bienala internațională de Poezie de la Liège - Belgia, Luna culturii românești de la Marsilia - Franța, Întîlnirea Poeților Lumii latine, Mexic, Festivalul Internațional de Poezie de la Havana, Cuba etc.) Prezent cu texte la radio și televiziune (locale și naționale). Numeroase articole publicistice și eseuri în presa locală și națională. - Selectiv - Interviuri
Cassian Maria Spiridon () [Corola-website/Science/310579_a_311908]
-
Statele Unite ale Americii. Profesor de istorie al până în 1910 și apoi al Universității , Turner a promovat metode cantitative și interdisciplinare în analizarea istoriei, și cu precădere ale istoriei , respectiv ale Frontierei americane și ale . este cel mai bine cunoscut pentru eseul său "" (în ), publicat în 1893, ale cărui idei au format cunoscuta "Teză a Frontierei" (în ). Argumentele aduse de Turner subliniază rolul important al fenomenului de mutare continuă al frontierei americane către vest în formarea și aprofundarea caracterului americanilor precum și în
Frederick Jackson Turner () [Corola-website/Science/310673_a_312002]
-
Comunicare și Limbi Moderne până in toamna anului 2012, când a fost numit prorector al Universității "Tibiscus" din Timișoara. Un deceniu s-a scurs între debutul său din revista Viitorul social, din anul 1973, și debutu-i editorial, cu volumul de eseuri, "Orizontul lecturii" (1983). a continuat să publice interesante lucrări de critică literară, de sociologia culturii ori incitante romane ale paradoxalei realități postdecembriste. ALTE TITLURI: http://www.renasterea.ro/stiri-timisoara/cultura/distinctie-academica-pentru-adrian-dinu-rachieru.html 2012 - Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru volumul
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
Uniunii Scriitorilor" din România, filiala Bacău 2008 - Medalia "Festivalul Internațional de poezie N. Labiș" - Suceava, ediția a XL-a - Medalia "Cernăuți - 600" 2007 - Diploma de excelență, Consiliul Județean Suceava - Premiul revistei LUMINA, Cercul HONORIS CAUSA (Novi Sad), decembrie - "Premiul pentru eseu" - Salonul Internațional de Carte, Chișinău, septembrie (pentru vol. "Nichita-un idol fals?") - "Premiul pentru critica poeziei", Tg. Jiu (pentru vol. "Nichita-un idol fals?") "- Premiul Eminescu, "Festivalul de poezie Drobeta Turnu Severin / Orșova 2006 — Premiu pentru critică, Festivalul de Poezie „Nichita Stănescu
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]
-
septembrie — "Diplomă", Primăria orașului Făget, mai 2001 — "Premiul „Relații Culturale”", Uniunea Scriitorilor din R. Moldova — "Diplomă de onoare", Societatea Română de Radiodifuziune — "Premiul cultural „Gh. Bulic”", S.L.A Uzdin (Iugoslavia) - pentru contribuția la promovarea și afirmarea valorilor românești — Premiul pentru eseu, vol. "Elitism și Postmodernism", acordat de "Societatea Scriitorilor Bucovineni", mai, Suceava; Salonul de Carte (Iași, octombrie, 1999); SNC — Chișinău, septembrie 2000 — Diplomă specială (Casa de editură "Sedona"), 19 iulie 2000 — diplomă - Reuniunea scriitorilor Români din Cernăuți, 2-3 septembrie Premiul pentru
Adrian Dinu Rachieru () [Corola-website/Science/310721_a_312050]