17,396 matches
-
ceva cât timp trăiesc.“131 Wittgenstein îi cerea lui Malcolm să arate scrisoarea lui acelui director al Fundației care intenționa să-l contacteze. Nu dorea ca lucrurile să fie prezentate Fundației în culori înfrumusețate și să se creeze astfel așteptări nejustificate. Chiar dacă se simțea tot mai slăbit, Wittgenstein nu pierduse cu totul speranța că ar mai putea pune pe hârtie ceva care să îl satisfacă. La începutul lui octombrie 1950, întreprinde împreună cu un prieten o călătorie în Norvegia. Întors la Oxford
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
pe vârfuri (oferă posibilitatea de a te apropia pe furiș sau de a începe să fugi după cineva); 10) legănat (este un mers demonstrativ, al persoanelor care afișează siguranță de sine); 11) inadecvat (cu pași foarte mari și cu elan nejustificat, exprimând lipsa de preocupare)133. Dacă un elev reușește să-și controleze expresiile faciale și mâinile, mișcările picioarele sunt cele care îl dau de gol. Dacă nu mai bate toba cu degetele, picioarele încep să se bâțâie; dacă se concentrează
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în funcția de prim ministru, însă Ludovic, care deja devenise atent la tranzacțiile pe care acesta le desfășura, a declarat în cadrul întâlnirii consiliului că dorește să fie propriul său prim ministru. Fouquet, orbit de lăcomie, a continuat să facă investiții nejustificat de mari. A cheltuit sume exorbitante pentru construirea palatului de pe domeniul Vaux le Vicomte, comparat de multe ori cu Versailles. Momentul declanșării crizei dintre rege și supraintendent a avut loc în august 16661, cu ocazia petrecerii pe care a organizat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
al doilea tip de semnificație, la intenția vorbitorului. În consecință, contextul supus studiului este cel mai complex, cel care nu poate fi Înscris În aria de studiu a unei singure discipline. Cu toate că, o clasificare a tipurilor de contexte poate părea nejustificată și inoperantă (având În vedere multitudinea disciplinelor În care acesta joacă un rol important: lingvistica, antropologia socială, psihologia, filosofia, hermeneutica, sosiologia, psiholingvistica ș.a), pentru a realiza o oarecare ordonare, logică, a materialului, optez pentru varianta propusă de Dilley <ref
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pozitive (ceea ce își doresc în mod deosebit), atunci oamenii vor acționa pentru a obține, cel puțin, stroke-uri negative (prin provocarea de incidente, de acte antisociale, prin perturbarea activității grupului sau prin sabotarea ei, prin gesturi stridente de nemulțumire, prin conflicte nejustificate, prin tulburarea activității din clasă etc.). Adepții Analizei Tranzacționale fac distincția precum s-a văzut anterior între stroke-uri pozitive, valorizante (ca: expresiile de considerație, de afecțiune, remarcile apreciative/laudative, replicile de încurajare etc.) și stroke-urile negative, devalorizante (ca: remarcile nepoliticoase
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
regulilor de către concurenți sau de către arbitru/juriu (ceea ce este perceput ca un fapt foarte grav). Conflicte proprii ale concurenților Concurenții sunt victime ale propriilor lor derute: înțelegerea greșită a condițiilor concursului, modul neadecvat de a se prezenta, ridicarea unor pretenții nejustificate la resurse care nu intră în discuție; după cum, și conflicte lăuntrice (intrapersonale), precum, neconcordanța dintre resursele dobândite și aspirațiile prezente ale câștigătorului (Popova, 2006, p. 101). Conflicte legate de arbitrare Sunt situații, împrejurări când "arbitrii nu au grijă ca informațiile
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
secătuiesc și, în cele din urmă, distrug relațiile interpersonale, după cum există și elemente pozitive care le hrănesc, consolidează și amplifică. Astfel, între elementele negative reținem (Smalley, 2005, p. 262): • critica (atacarea constantă a deciziilor și acțiunilor partenerului ca fiind inoportune, nejustificate, insuficiente, greșite, hazardate etc.); • disprețul, ura, minimalizarea partenerului; • închiderea afectivă și verbală; • izolarea; • dorința prea mare de control sau de putere 77; • dezaprobarea (și/sau contestarea) unicității partenerului; • (constanta) proastă dispoziție; atitudinea mohorâtă, îmbufnată, de neîmpăcare; • batjocorirea, umilirea partenerului; • lipsa
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
profundă senzație de nehotărâre, de nesiguranță. Evenimente: Acest tranzit se traduce În general prin faze depresive a căror gravitate se determină cu ajutorul temei natale. Există o pierdere temporară a echilibrului, o lipsă a reperelor, care aduce uneori ezitări, erori, temeri nejustificate, coșmaruri nocturne. Cea mai mică schimbare În obiceiuri este resimțită Într-o manieră dureroasă sau perturbatoare. Mai ales În cazul adolescenților acest tranzit poate facilita Înfrângerea temerilor. Relația cu mama, cu familia, cu femeile În general, dar și cu publicul
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
sunt de așteptat probleme ginecologice de tip inflamator sau o intervenție chirurgicală minoră. Marte - Mercur Armonios: Perioadă de excelentă competitivitate intelectuală, schimburi dinamice, eficiente, rapide. Disonant: Nerăbdare În schimburi: agresivitate verbală, fraze dure... Individul se poate simți victima unor critici nejustificate. Uneori, există riscul unui accident care afectează mobilitatea. Marte - Venus Armonios: Perioadă caracterizată de sentimente sau atracții intense și pasionale; sexualitate accentuată. Disonant: Gelozie, conflicte sentimentale, senzație de adversitate sau de rivalitate. Exisă un „risc de inflamare” care se manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
sau solicitare a înregistrărilor, fișierelor-capcană sau de folosire a parolelor expirate; 9. pierderea sau folosirea neautorizată a identificatorilor utilizatorilor, a sistemului de control al accesului sau a elementelor de recunoaștere de către sistem; 10. plângeri repetate ale beneficiarilor referitoare la încărcarea nejustificată a facturilor de plată a serviciilor de prelucrare automată a datelor, de folosire greșită a adreselor, de apariție a unor solduri eronate, de numeroase solduri zero sau de omisiuni în listele de plată a drepturilor salariale; 11. imposibilitatea stabilirii soldului
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
securitatea echipamentelor sistemului, prin restricționarea accesului pe diferite niveluri de securitate, precum și asigurarea unor condiții optime de funcționare, conform recomandărilor producătorilor. c) Realizarea și păstrarea copiilor de siguranță sau existența unor soluții alternative sunt absolut necesare în condițiile unor întreruperi nejustificate ale sistemului sau alterării calității informațiilor ca urmare a eventualelor atacuri. Factorii care trebuie avuți în vedere la evaluarea eficienței sistemului de backup sunt următorii: • care sunt informațiile sau datele cărora li se fac copii de siguranță; • cât de des
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
dispoziția publicului. În același timp, însă, utilizatorul legitim al unei baze de date, care este pusă la dispoziția publicului, nu poate efectua acte care intră în conflict cu utilizarea normală a acestei baze de date sau care lezează în mod nejustificat interesele legitime ale fabricantului bazei de date. De asemenea, el nu poate să aducă prejudicii titularilor unui drept de autor sau conex care se referă la opere ori la prestații conținute în această bază de date. Utilizatorului legitim al unei
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a minorilor, au adoptat o decizie asupra protecției drepturilor minorilor. Articolul 39 din Legea Audiovizualului precizează: „Este interzisă difuzarea de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor, în special programele care conțin pornografie sau violență nejustificată”. CNA, ca organism de reglementare, monitorizează violența din programele de televiziune. În anul 2003 a fost lansată campania națională „Audiența fără violență” destinată în primul rând protecției minorilor și adolescenților. Fără a exagera importanța violenței televizate în rândul factorilor care
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
românești. Au fost monitorizate 10 canale de televiziune cu o largă acoperire în România, atât publice, cât și private. Concluziile sunt îngrijorătoare atât sub aspect cantitativ (numărul și durata scenelor de violență), cât și calitativ (unele acte de violență sunt nejustificate, nu sunt urmate de pedepse sau remușcări și sunt comise de „eroi pozitivi”). EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 1. Violența reală vs. violența ficțională Analiza a urmărit evaluarea violenței reale (la știri, talkshow-uri, transmisiuni sportive etc.) și a violenței din
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
să își convingă părinții sau pe alte persoane să cumpere bunurile sau serviciile care fac obiectul publicității; c) să nu exploateze încrederea specială pe care minorii o au în părinți, profesori sau alte persoane; d) să nu prezinte în mod nejustificat minori în situații periculoase. (2) Teleshoppingul trebuie să respecte condițiile menționate la alin. (1) și să nu incite minorii să încheie contracte pentru vânzarea sau închirierea de bunuri ori servicii. Restricțiile referitoare la publicitate interzic orice tip de incitare a
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
ori servicii. Restricțiile referitoare la publicitate interzic orice tip de incitare a minorilor de a cumpăra anumite produse, precum și utilizarea lipsei de experiență a acestora pentru a achiziționa diverse mărfuri. De asemenea, materialele publicitare nu trebuie să prezinte în mod nejustificat minori în situații periculoase, cauza probabilă a acestei măsuri fiind evitarea oricăror sugestii privind căutarea pericolului de către tineri sau valorizarea pozitivă a unei situații periculoase de către minori. Totodată, există restricții privind companiile care pot sponsoriza emisiunile televizate. (2) Nici un program
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
publicității la produsele din tutun. Articolul 39 prezintă restricțiile privind difuzarea de programe de televiziune. (1) Este interzisă difuzarea de programe care pot afecta grav dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor, în special programele care conțin pornografie sau violență nejustificată. (2) Difuzarea programelor care pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor se poate face numai dacă, prin alegerea intervalului orar de difuzare sau datorită mijloacelor tehnice necesare recepției, minorii nu au acces audio sau video la programele respective
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Difuzarea programelor prevăzute la alin. (2) se poate face numai după prezentarea unei atenționări acustice sau grafice, pe toata durata programului asigurându-se prezența unui simbol vizual de avertizare. Articolul 39 interzice programele în care se regăsesc scene de violență nejustificată sau de pornografie. De asemenea, există restricții privind intervalul orar de difuzare (în acest moment, emisiunile de acest tip trebuie programate după ora 22). Totodată, pentru a se asigura protecția minorilor este menționată utilizarea signalecticii (simbolurile vizuale și acustice de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
neproductive (Legrand du Saulle, P. Janet). Ele au, de regulă, un caracter interogativ (aritmomania, onomatomania, evocarea obsedantă, idei contrastante în totală opoziție cu sentimentele, concepțiile și atitudinile bolnavului, îndoiala obsedantă sau la folie du doute). 2) Fricile obsedante sunt temeri nejustificate ale bolnavului reprezentate prin: agorafobie, claustrofobie, ereutofobie, nosofobie, dismorfofobie etc. 3) Impulsiunile obsedante sau „obsesiile impulsive” constau în apariția în câmpul conștiinței a unor porniri puternice, irezistibile de a comite acte fără sens, ridicule, absurde sau chiar agresive de tip
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
neacceptate de sfera Eului conștient. O categorie importantă de tulburări psihopatologice legată, în mod direct, de tulburările obsesive, o reprezintă fobiile. Se consideră că de fiecare dată când o obsesie se manifestă în mod dominant printr-o teamă angoasantă și nejustificată, ne găsim în fața unei fobii. Orice fobie este o stare de teamă sau reprezintă un obiect precis față de care bolnavul nu se poate opune, fiind dominat de acesta. Din punct de vedere tematic, fobiile au o extrem de mare varietate. În
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
toxicomanice, prostituție, homosexualitate; sustragerea de la efectuarea serviciului militar; suportarea dificilă a obligațiilor legate de serviciul militar (dezertare, insubordonare, stări reactive, suicid; c) profilul personalității la adult este marcat de următoarele aspecte: persistența instabilității, dificultăți de integrare socio-profesională (schimbarea frecventă și nejustificată a locului de muncă, a profesiei, activități temporare de factură marginală); traiul din expediente; acțiuni delictuale și infracționale; existență parazitară; egocentrism și instabilitate emoțional-afectivă (separare, divorț, abandon familial, relații efemere, etc.); fuga de responsabilitate și tendință către aventuri. Dezechilibrul psihic
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în act” printr-o gamă largă de aspecte numite de specialiștii în problemă, funcții suicidare. Acestea sunt următoarele: 1) Funcția suicidară: se exprimă prin tendințele autoagresive ale individului (automutilări, operații chirurgicale repetate efectuate la cererea bolnavului, asceză, posturi prelungite și nejustificate etc.). Acestea reprezintă formele de suicid cronic (E. Menninger) orientate asupra propriei persoane. 2) Funcția heteroagresivă: este o formă care, din punct de vedere psihanalitic, maschează un sentiment răzbunare a individului exprimată prin: „mie moartea, ție doliul”. Este vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vrea să-l facă să sufere, să-l minimalizeze, să-l distrugă. Delirul de persecuție apare în cursul psihozelor presenile și la paranoici. 3) Delirul de urmărire În cazul, acestei forme de delir totul începe cu o stare de suspiciune nejustificată. Urmează apoi convingerea fermă că bolnavul este urmărit, că „a fost pregătit un complot sau o acțiune de distrugere” îndreptată împotriva sa. Bolnavul intră într-o stare de tensiune anxioasă, crezând că va fi ucis cu otravă sau gaze toxice
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de încredere în sine, sentimentul că sunt abandonați. Personalitatea pasiv-agresivă este caracterizată prin următoarele trăsături psihopatologice: incapacitatea de a desfășura o activitate adecvată din punct de vedere profesional și social, rezistență în acțiuni, încăpățânare, pierdere de timp, ineficacitate deliberată, uitări nejustificate, ineficacitate durabilă și globală în plan social și profesional, persistența acestui tip de comportament, mai sus menționat, chiar atunci când circumstanțele sunt asigurate, eficace și posibile. 3) Personalitatea paranoiacă Trăsătura fundamentală a acestui tip de personalitate este reprezentată prin hipertrofia propriului
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Fabulație: producție imaginară, narativă, ireală, fantezistă, de regulă tematică, neconformă cu realitatea, ilogică, traducând o dispoziție constituțională de alterare a adevărului. Fetișism: perversiune sexuală în care plăcerea erotică este deturnată asupra obiectelor aparținând unor persoane de sex opus. Fobie: frică nejustificată sau repulsie patologică de un obiect, ființă, persoană sau situație. Frigiditate: tulburare caracterizată prin incapacitatea de a simți plăcerea sexuală sau de a avea orgasm, la femei. Frustrare: suferința psihică rezultată din privarea unei satisfacții vitale, resimțită de individ ca
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]