18,350 matches
-
lacrimile iar norul ca fumul din horn ce se pierde în cerul senin cerul nostru, pe care sunt nori dar n-are aface, urcă fumul din mine să știi că nu fumez în clipa asta știm amândoi ce e în spatele norilor cum știu că dincolo de vocalele tale ce de-a vocale în "dragul meu"! se află sufletul și răsuflarea ta ca lacrimile mele de dincolo de vorbe, nu lacrimi de jale, nu-s din vina ta, doar lacrimi zvântate "lacrimi de suflet
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ochi critic. (De fapt poetul irlandez Paul Muldoon a avut primul această idee, în poemul "Middagh Street numărul 7".) Împrejurimile au multe conotații literare; casa lui Norman Mailer dă spre faleză, de unde se fac cele mai spectaculoase fotografii ale zgârie norilor din Manhattan, inclusiv cea a Turnurilor Gemene în flăcări. Am avut sentimentul că mi se surpă trecutul sub ochi. Nu cunoșteam direct victimele, dar cu toții știam pe cineva care avea pe cineva mort acolo. Creațiile soțului meu erau într-unul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
invențiilor extraordinare, a unei remarcabile toleranțe. Oferă adăpost și stabilitate multora, inclusiv mie. Bunul meu prieten, poetul maghiar Otto Orban, a făcut un mic desen care mă reprezenta, în chip de dedicație la una din cărțile lui. Desenul era un nor între Anglia și Ungaria, cu o săgeată care zicea, "Tu". Poate că așa e. În ultima parte a unicului poem lung, cel mai lung, din următorul meu volum (25 de poeme în 5 secțiuni, toate în terza rima), Anglia e
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
of real people, of Western society, Romania included. Though difficult to establish and support, given the numerous problems that assault us daily, such a connection may help us learn from our predecessors. Certainly, neither the whole history of human society, nor the progress in various fields of activity are independent of the manner in which psychic reflection, through which this process is valued as social experience, takes pace. That is why we have placed the history of psychology within paradigms specific
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
durabil construit prin evitarea efectelor cromatice, aerul surprins de el vibrează; artistul nu se joacă cu meșteșugul, oficiază grav, concentrat, suferind și bucurându-se lăuntric. Cu atât mai intens, cu cât aparent pare un uriaș cu creștetul veșnic senin deasupra norilor. Ce părere ai, Ștefan Hotnog, trăim o vreme a graficii ? Mai bine zis, citându-l pe Charles Le Brun am impresia că, aparent, e vremea desenului practic, de multe ori produs al abilității, și aplicativ, dar nu sunt de părerea
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
a nuvelei Maison pour un mirage, 2003. Poeziile scrise în românește i-au fost publicate în revistele literare ale exilului și adunate ulterior în volumul Din urzeala ursitei, apărut într-un tiraj necomercial (Galateea, 2004). A publicat volumele de memorialistică Nori peste balcoane (Humanitas,1996), în versiune franceză Au balcon de l ’exil roumain à Paris (Harmattan, 1999), și Ceruri nomade (Humanitas, 1999), în versiune franceză La Roumanie revisitée (Harmattan, 2001); de asemenea, Avec de Gaulle en Roumanie (Éditions de l
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
a luat fără să mă privească. Puțin timp după aceea, Direcția Spațiului Locativ ne înștiința că, în urma cererii noastre, ni se atribuise o locuință. Și iată cum, într-o zi de toamnă uscată, sub un vânt de Bărăgan ce ridica nori de praf deasupra mahalalei - care ulterior avea să se numească 1 Mai -, am intrat prin ordin administrativ în cele două camere care ne fuseseră repartizate. Acestea aparținuseră unui oarecare Damian Marinescu, el însuși în închisoare, în acel moment, și a
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
fost în permanență frumos. Toamnele românești și culorile lor strălucitoare se lungeau la nesfârșit, primăverile se succedau repede și îmbătătoare. Păstrez amintirea de neuitat a prafului românesc, care era, de fapt, țărână adusă în oraș odată cu mirosul satelor apropiate; acești nori de praf transformați astăzi, prin jocul memoriei, în perdele de spumă și în picături veșnic răcoritoare! Tristețea cartierului nostru era compensată de vecinătatea naturii. Existau mereu câteva grădinițe, pe jumătate sălbatice, pe care le puteai descoperi prin vecini; erau coșurile
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
definit de Qushayrî drept cel care zdrobește idolii, iar idolul oricărui om este egoul său. El îl îndeamnă imperios pe călător să treacă dincolo de nivelurile individuale ale propriei ființe, pentru a-și descoperi varianta personală de universal, realitatea esențială : Ești norul care acoperă propriul tău soare. Cunoaște-ți realitatea esențială! Oamenii Antichității tîrzii se priveau unii pe alții drept identități verticale complete. Peter Brown menționează că a se adresa unei persoane prin îngere nu avea pentru acei oameni nimic straniu, era
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Eminescu, în nordul păduros al Moldovei. Codrul și muntele i-au transmis impresiile din care s-a hrănit poezia lui. Trec prin ea căprioarele și cerbii, se văd peștii alburii în pâraiele de cleștar, munții ursuzi, iarba pălită pe creste, norii scămoși purtând în spinări frigul jilav, piatra trăsnită a înălțimilor. [...] A fost nu numai un poet al țării lui, al naturii și tradițiilor ei, al timpului revoluționar prin care a trecut, al primelor iubiri. A fost o conștiință. Tânărul acesta
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Geisler răspunde unei întrebări de acest fel printr-o pildă. Un om este pe punctul de a se îneca și strigă după ajutor. I se răspunde că tot cursul vieții lui pe acest pământ depinde de un soare invizibil din spatele norilor și că el nu ar fi fost niciodată viu și nici capabil de a striga după ajutor dacă nu ar fi existat soarele care să îi întrețină viața. În aceste condiții omul disperat răspunde: "Lasă-mă cu soarele! Nu-mi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
au nevoie de o cantitate sporită de apă. Acest fapt constituie,desigur,un aspect negativ al climatului de aici. Nebulozitatea și durata de strălucire a soarelui Nebulozitatea reprezintă un element climatic de o mare importanță, având în vedere că prezența norilor, densitatea lor și înălțimea la care se află influențează regimul bilanțului radiativ caloric al suprafeței active . În această zonă, nebulozitatea medie anuală are valoarea de 6,0, regimul său anual caracterizându-se printr-un maxim iarna și un minim la
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
diurn al nebulozității se caracterizează astfel:iarna se produce un maxim de înnorare între orele 8-9 dimineața, un minim redus între orele 12-14 și un minim principial între orele 20-21 seara; vara, maxima se produce între orele 14-16 cu dominarea norilor de origine convectivă de tipul cumulilor, după care gradul de acoperire cu nori scade până la un minim în cursul nopții. Cercetările efectuate au înregistrat un număr mediu al zilelor cu cer senin (0-3,5), la Iași de 66,7 zile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
între orele 8-9 dimineața, un minim redus între orele 12-14 și un minim principial între orele 20-21 seara; vara, maxima se produce între orele 14-16 cu dominarea norilor de origine convectivă de tipul cumulilor, după care gradul de acoperire cu nori scade până la un minim în cursul nopții. Cercetările efectuate au înregistrat un număr mediu al zilelor cu cer senin (0-3,5), la Iași de 66,7 zile pe an, un număr mediu al zilelor cu cer noros(3,6-7,5
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și însemnat. Bucur Anul Nou și Anul Vechi decât v-ați certa, mai bine un cântec ați cânta, un cântec de unire pentru a voastră întâlnire. Anul Nou și Anul Vechi cântă. Frunzuliță doi bujori Când plecai din cer din nori Văzui colo la izvor (bis) Cum se-alină dor cu dor (bis) Doruleț de unde vii Vin din munți de prin câmpii De-a mea mândră (bis) Ce mai știi (bis) Știu că-i bine sănătoasă Șade la masă și coasă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Maica-l legăna. Linu-i lin și iară lin, Bate vântul frunza lin, Lin și iară lin. Trei crai de la răsărit Trei crai de la răsărit Spre stea au călătorit Șiau mers după cum citim Până la Ierusalim. Acolo, cum au ajuns Steaua-n nori li s-a ascuns Și le-au fost a se plimba Și prin oraș a întreba: Unde s-a născut zicând Un crai mare de curând? Iară Irod împărat, Auzind s-a tulburat Pe crai în grabă a chemat Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
aer plăcut, înviorător. - În preajma mea totul respiră lin, lin ca un aer tonic și proaspăt de înălțimi. - În preajma mea e numai liniște și pace, un cer albastru mă acoperă, zumzet de gâze în lanuri de grâu, - Deasupra mea seninul cu nori de vată. - O toropeală plăcută mă năpădește ca o boare marină, precum foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare... - O lumină diafană mă împresoară încet, încet, încet, - Se stinge orice zvon în jurul meu... - Lumina se pierde treptat, ca umbrele estompate în
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
picioarele goale. Simte-ți picioarele cum se scufundă puțin, lăsând urme în nisip. Privind în jos poți să vezi alge, scoici, poate un pescăruș... Când ajungi la marginea apei, te oprești și te uiți pe apă, observând culoarea cerului și norii care se plimbă pe cer. Pășești ceva mai aproape de apă, simțind valurile ușoare care lipăie în jurul degetelor tale de la picioare. Apa este atât de caldă și de plăcută, încât ți-ar plăcea să te imaginezi mergând în adânc. Poți
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
credința religioasă e în stare să ni le dea. Aici trebuie căutată deosebirea dintre arta profană și arta religioasă. E incontestabil că arta profană creează un climat de superioară euforie. Acest climat însă, cu fulgerele lui, ce fac spărturi în norii văzduhului, e o nebuloasă de idealități posibile. Arta religioasă suie în nemărginitele clarități deschise de certitudinile credinței. E de ajuns ca ea să îmbrățișeze un obiect religios, pentru a-și asigura o perspectivă transcendentă incomparabil mai adâncă și mai luminoasă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în adâncul sufletului, din care se vor cristaliza operele, e selectat mulțumită acestui fel de a fi al artistului. Fulgerul inspirației conturează uneori forme cu totul negândite din acest material. Dar precum în văzduh, fulgerul nu apare decât dacă există norii, tot astfel inspirația nu se aprinde decât în nebuloasele inflamabile ale experiențelor sufletești și artistice totdeodată. Acest fond sufletesc constituie de fapt „izvoarele inspirației”. Ele sunt foarte variate și mulțimea capodoperelor sintetizate din aceste nebuloase sufletești, nu ne dau nici
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
contemplația sublimă ar fi nimicită. Dar procesul nu se termină aici. Schopenhauer deosebește în natură patru grade de sublim, de la cel mai calm: priveliștea unei stepe vaste până la cel mai înfricoșător: -marea înfuriată de uragan, sfărâmându-se de stânci, sub norii duduiți de tunete și spintecați de fulgere. În fața unui asemenea spectacol covârșitor, sentimentul sublimului se trăiește din plin cu o conștiință dedublată: îl trăiești totdeodată ca individ izolat și limitat prin uriașa forță a naturii care parcă e gata să
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
credem, să formulăm ideea că: întreaga creație omenească se naște din nostalgia paradisului. În nostalgia paradisului noi vedem sentimentul adânc și universal omenesc, din a cărui substanță își trag vigoarea toate operele de cultură și de civilizație ale spiritului, precum norii care înfloresc nemărginirea cerului și negurile greoaie, ce se târăsc pe fața pământului se zămislesc din aceeași sărată și amară respirație a mării. Nu e nevoie să introducem în considerațiile noastre nici o fantasmagorie științifică la fel cu aceea a inconștientului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dogorită cu înțelesuri vaste de lumina misterioasă a înălțimilor. Arta e salvarea particularului în universal, a vremelnicului în etern. Mările își trimit respirația aburoasă văzduhului și acolo sus, ea se aprinde în curcubeie și plutește în formele și în culorile norilor. Parcă pământul își ridică visurile pe căile înalte de unde odinioară s-a rupt din soare. Tot astfel frumusețea artistică aspiră spre acel climat superior, din ale cărui grădini paradisiace s-a fărâmițat cândva. Cu rădăcini în spațiu și în timp
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din mizeria terestră a orbului. „Eu nu mai văd, zice Milton în cântul III, blândele apropieri ale zorilor sau amurgul zilei, nici florile primăverii, nici trandafirii verii, nici turmele zburdând pe lunci, eu nu mai văd fața divină a omului; norii, întunericul fără sfârșit mă înfășoară. Departe de căile dulci ale vieții omenești, înțelepciunea mi-e interzisă pe una din ușile sale; lucrurile naturii, șterse pentru mine, nu-mi mai înfățișează decât un alb universal; marea carte, al cărei studiu e
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
harului, ce i strălucește pe chip, coboară din alt orizont decât al muritorilor. în spațiul și în timpul ce ni s-a dat, trăim aici ca sub bolta unei zile înnorate compact, când nu vedem soarele, pe care îl știm dincolo de nori. În ceasul dimineții, am zărit numai luciul zorilor, trimis de dincolo de dunga pământului să împrăștie întunericul haotic și să dezvelească din noapte formele făpturilor din apropierea noastră. Orice dimineață seamănă cu momentul creației. În ceasul amurgului, contemplăm luciul auriu, adumbrit de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]