16,575 matches
-
istorice despre protopopiatele, parohiile mânăstirile române din Maramureș din timpurile vechi până în anul 1911”, unde menționează satul Bocicoel(Kisbacsko), consemnează: „În 1365 deja se amintește că donațiunea regelui Ludovic dată lui Balc fiul lui Sas Vodă și fraților săi”, de unde reiese că Simon(Simion) este fiul lui Sas Vodă, fratele lui Balc.<br> Mai sunt amintiți alți trei cneji cu numele de Simion, si ei răsplătiți pentru fapte de vitejie: „Simion din Cuhea” (Bogdan Vodă), răsplătit de Vladislav I în 1447
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
anul 1353, facând parte din teritoriul "Cnezatului de Vale" al neamului Bogdăneștilor, fiind întărită și hotărnicită în 1353 fiilor lui Iuga. După alte surse, din 1411 (Polyna). . Faptul că Poienile de sub Munte a făcut parte în 1353 din moșia Cuhea, reiese clar din explicația pe care o face Ioan Mihali în diploma din 21 aprilie 1411. Astfel, el arată că moșiile prezentate din diploma din 1411, printre care și Poienile de sub Munte, erau ale lui Ion Vodă, fiul lui Ruszka-Polyana. Iuga
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
pomicultura. Ciobanul Godin ar fi avut 5 copii pe nume Godin, Dragomir, Mladin, Nicolae și Gheorghe. Astfel numele acestora sunt cele mai frecvente nume de familii care se găsesc în Godeanu : Godin, Dragomirescu, Mladin, Nicolaescu și Gherghinescu. Din spusele bătrânilor reiese că Tudor Vladimirescu ar fi avut o cârciuma la capătul satului Siroca. Comună Godeanu este situată în partea de sud-vest a țării noastre și în nord-vestul județului Mehedinți, fiind tăiată de pararela 44⁰49′ latitudine nordică și de meridianul 22⁰32′ longitudine
Comuna Godeanu, Mehedinți () [Corola-website/Science/301606_a_302935]
-
o biserică, o școală cu clase de la I la IV, 3 magazine universale și baruri. Satului Orțăști este atestat documentar pentru prima dată la la 29 ianuarie 1522 într-un document redactat în vremea lui Ștefăniță Vodă, document din care reiese și faptul că așezarea există încă din vremea lui Alexandru cel Bun „și au vândut din uricul lor drept pe care l-au avut de la Alexandru voevod”, deci acest sat pare să fie mai vechi , cel puțin de prin secolul
Orțăști, Neamț () [Corola-website/Science/301657_a_302986]
-
să ne muncească nouă nici o muncă nici o dabila , numai să aibă a da birul împărătesc o singură dată pe an ...De aceea , nimeni din slugile mele,...sau alții din ei să nu îndrăznească a intra în satul lor“ . De aici reiese că domnia avea cunoștință de abuzurile făcute de funcționarii săi și încerca să le prevină. Astfel , pe moșia satului Orțești au luat naștere , se pare , satele Nemțeni ( viitorul sat Boroaia Neamț) și Cornilești (astăzi parte componentă a satului Târzia). Faptul
Orțăști, Neamț () [Corola-website/Science/301657_a_302986]
-
la 1 mai 1399 de capitlul bisericii Transilvaniei. Conform acestui document, Anna, soția lui Mihail de Zombor, a prezentat instanței bisericești șase documente privind opt moșii, printre ele numărându-se Giacăș (Gyakusteleky), Cund și Ernea. Dintr-unul dintre aceste documente reiese că trecerea proprietății Giacăș în posesia lui Apor s-a făcut în bună înțelegere (super concordia inter comitem Michaelem filium Symonis quondam bani, Petrum, Johannem et Symonem filios eiusdem ab una et comitem Apoor, filium Ladislai et Ladislaum filium eiusdem
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
din Giacăș figurează cu o proprietate totală de 26 iugăre 502 stânjeni, din care 5 iugăre 551 stânjeni teren arabil, 1 iugăr 1027 stânjeni fânaț, 15 iugăre 880 stânjeni pășune . Din declarația fiscală, întocmită de biserica luterană în anul 1929, reiese că avea în proprietate o suprafață totală de 27 iugăre 253 stânjeni. În intravilanul satului deținea un cimitir de 246 stânjeni, două grădini de 110 și, respectiv, 484 stânjeni, o casă parohială cu curte de 330 stânjeni, o biserică cu
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
18.900 lei . În 22 ianuarie 1944, preotul Marian Boian, cerea Administrației financiare să scutească biserica de impozit datorită valorii mici an bunurilor sale și pentru că aveau în proiect repararea bisericii și edificarea unei case parohiale noi. Din documentul amintit reiese că biserica greco-catolică din Giacăș a avut o clădire destinată școlii confesionale, cedată administrației locale pentru desfășurarea cursurilor școlii primare de stat . Cererea nu înduioșează autoritățile care cer plata unui impozit de 911 lei, majorat cu 50% pentru întârziere . Parohia
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
1943. În timpul păstoririi sale și a antecesorului său cantor a fost George Munteanu, urmat de Alesiu Pop și Octavian Popoviciu . Preotul Victor Vamoș a păstorit comunitatea greco-catolică din Giacăș pentru scurtă vreme, trecând în neființă în 18 septembrie 1941, așa cum reiese din Conscripția nominală a sufletelor din parohia Giacoș din 1903, completată de administratorul parohial Teodor Moldovan, în 1947. Lui i-au urmat, pentru perioade scurte preoții Ioan Alexandru Boldor (1942-1943), Radu Gheorghe (1943), Marian Boian (1943-1945) și Teodor Moldovan (1946-1948
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
până la , cu ramuri purpurii (uneori pe o parte verzui), frunze opuse, ovale sau eliptice, flori albe în cime umbeliforme și cu fructe drupe sferice negricioase - (Cornus sanguinea). Dintr-un hrisov dat de Matei Basarab mănăstirii Apostolache, la 25 iul. 1652, reiese că vechiul nume al localității Sângeru era: Fundeni (vezi DIR, XVII, vol. 1, l. 380-381 și 510, vol. 2, p. 436-450). Denumirea aceasta, se pare, este mai veche și explică situarea comunei în cadrul județului. În acest caz, ea apărea în
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
drept mulțumire i-ar fi dăruit localitatea soldatului. Registrul de Oradea Borovszky Samu: - Szatmár vármegye. Berei József: - Szatmár vármegye várai Dr. Vonház István - A Szatmár megyei német telepités, Pécs 1930 Flesch Ferdinand - 50 Rundbriefe, Ravensburg Dintr-un document din 1424 reiese că hramul bisericii a fost închinat Sfintei Fecioare Maria. Din a doua jumătate a secolului XVI, biserica a devenit protestantă, odată cu toate bisericile aflate pe domeniul Drăgoșeștilor. În anul 1957 edificiul a fost resfințit ca biserică catolică cu hramul <nowiki
Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/301757_a_303086]
-
acolo înainte de trasarea granițelor, în 1762 au distrus o mănăstire în care locuiau doi enoriași ortodocși. După 1808 s-a creat o parohie Greco-Catolică independentă. În 1857 au transferat de la Ghelari la Govăjdia parohia Romano-Catolică. După documentele oficiale din 1867, reiese că la uzina de fier de la Govăjdia lucrau 162 muncitori. După părerea etnografului Jankó János din 1894 reiese că "Casele nemților mineri sînt mai frumoase decît casele derăpănate ale romînilor localnici". Cei 100 muncitori romîni de la furnal alături de majoritatea muncitorilor
Govăjdia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300549_a_301878]
-
s-a creat o parohie Greco-Catolică independentă. În 1857 au transferat de la Ghelari la Govăjdia parohia Romano-Catolică. După documentele oficiale din 1867, reiese că la uzina de fier de la Govăjdia lucrau 162 muncitori. După părerea etnografului Jankó János din 1894 reiese că "Casele nemților mineri sînt mai frumoase decît casele derăpănate ale romînilor localnici". Cei 100 muncitori romîni de la furnal alături de majoritatea muncitorilor țigani și muncitorilor nemți proveniți din Steiermark Austria, în 1906 toți au fost plătiți după realizări. În 1900
Govăjdia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300549_a_301878]
-
praf, astfel fabrica nu a fost pusă în funcțiune. Acesta a fost motivul pentru care în 1991, conducerea fabrici a propus guvernului, personal primului ministru Petre Roman, să lichideze investiția, ce s-a și întâmplat. Din datele Ministerului Sănătații Publice, reiese că din 1991, este nevoie de 12500 tone de produse nutritive pentru sugari anual. Pentru a putea asigura aceste nevoi, din producție internă, guvernul a aprobat construirea unei astfel de fabrici. În urma unor studii aprofundate, această posibilitate a fost obinută
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
și stânjeni); numele și prenumele proprietarilor, domiciliul, numărul casei, în extravilan de la numărul topografic 290 - 4337; categorii de terenuri în extravilan (în afara vetrei satului) arător, fânaț, rât, vie, pășune, pădure, trestiș, suprafață scutită de impozit, suprafață totală. Din acest registru reies următoarele informații: teren arător = 1.298 iugăre, 485 stânjeni; gradină = 172 iugăre, 1181 stânjeni, fânaț = 1.023 iugăre, 1.080 stânjeni; pășune = 761 iugăre, 552 stânjeni. Populația satului s-a format din oameni veniți din zona de câmpie. S-au
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
din Sălard, Călimănel și Gheorgheni au lucrat în toată jumătatea anului 1929 cu intermitență și cu activitate redusă sau cu timpul de lucru scăzut până la 3-4 ore pe zi” Odată cu reducerea activității, au fost reduse concomitent și salariile. Aceast fapt reiese din următoarea statistică: Luând ca bază anul 1929, în perioada crizei s-a înregistrat în industria forestieră scăderea dramatică a salariilor sus menționate 24. Aceasta este însoțită de scăderea numărului salariaților ce duce la creșterea șomajului. În 1932, numărul muncitorilor
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
-ului și sfințirea apei. Școala nu avea un local propriu, așa că a funcționat inițial în casa parohială și în mai multe case particulare, Biserica îngrijindu-se și mai departe de aspectul acesta. Că preotul se implica activ în viața școlii reiese și dintr-o serie de documente care atestă, bunăoară, serbarea sădirii pomilor ce avea loc în fiecare an în Joia dinaintea Floriilor, când se sădeau pomi pe loturile școlii și bisericii sau pe marginea drumurilor. Cel dintâi învățător în satul
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
grădini și fânețe. Clima este blândă, predominând vânturile.Există influențe moderate de la munții din împrejurimi, îndeosebi prin regimul precipitațiilor. Unul dintre motivele încercării de a face o mică schiță, cu caracter monografic, a satului Livadia a fost bogata istorie, așa cum reiese din bibliografia consultată, cele transmise oral de tatăl meu cât și cele cosemnate de dânsul. De asemenea un alt argument a fost situarea satului Livadia în Țara Hațegului, iar aceste meleaguri au avut în decursul anilor o importanță notabilă la
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
satul a intrat în stăpânirea hatmanului Constantin Palade, și existau atunci 103 case din cărămidă, 87 din bârne și șase din stuf. Prima biserică probabil că a existat mult înainte de 1778, dată la care a luat ființă Parohia Valea-Seacă, așa cum reiese din Schematismul Misiunii Catolice din 1850, care spune că "în 1884 este construită în Valea Seacă, pe locul alteia mai vechi, o biserică din lemn și cărămidă". În 1888-1889, a fost reconstruită din cărămidă și piatră în stil roman simplu
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
americane au stat documente provenite din arhivele SS și ale ministerului de externe al Germaniei cu privire la poziția lui Trifa în mișcarea legionară, precum o corespondență dintre Trifa și Heinrich Himmler și deasemenea, statele de plată ale Gestapo-ului, din care reiese că Trifa a fost informator plătit al acestei poliții politice germane (vezi Gerald Bobango și Chr. Simpson, op. cit.). În 1961 rabinul Moses Rosen, aflat în vizită în SUA, l-a demascat pe Trifa ca fiind unul dintre capii Pogromului de la
Valerian Trifa () [Corola-website/Science/300716_a_302045]
-
să fie vorba de un derivat cu sufix „- man”, de tipul *drăcoman, cf. gogoman, pronunțat pe jumătate din scrupule de tip tabu. Despre limba lor, s-a păstrat un glosar al unui venețian din secolul al XIII-lea, din care reiese că stătea în raport de dialect cu limba turcă și limba tătară. Rugăciunea "Tatăl Nostru" în limba cumană:
Cumani () [Corola-website/Science/300737_a_302066]
-
faptul că era sora celor doi chiojdeni. De la această poreclă, susține legenda, s-ar trage denumirea noii așezări ce s-a înfiripat în jurul hanului. Prima mențiune despre teritoriul comunei este înscrisă în Hrisovul din timpul domnitorului Radu Paisie (1535-1545). Aceasta reiese dintr-un “Act de cumpărare al moșiei Măstănești”, mai exact a unei părți a acesteia, folosindu-se pentru delimitare denumiri ce se găsesc și astăzi în această comună. Hotarele moșiei se intindeau pe teritoriul comunei, inclusiv al vetrei satului. Prima
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
în momentul potrivit al uscării. Ca urmare, "tempoul" în care trebuie lucrat trebuie să țină cont de perioadele optime, astfel că toate celelalte activități, ca pregătirea culorilor și a celorlalte materiale necesare trebuie făcute dinainte. Cât de important este tempoul reiese din faptul că pentru prezentarea didactică a patru faze ale realizării unei acuarele aceasta a trebuit refăcută de trei ori, deoarece întreruperile pentru fotografiere au fost prea lungi. În cazul lucrului „pe uscat” se va urmări cu cea mai mare
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
corpul acestuia. Îl umanizează însă prietenia pentru Patrocle. Ahile întruchipează virtuțile eroului războinic. Spre deosebire de el, Hector detestă războiul și nu luptă pentru glorie, ci pentru a-și apăra cetatea; este iubitor de pace și de rațiune. Figurile celor doi eroi reies și din cuvintele pe care și le adresează înainte de luptă - procedeu des folosit de Homer pentru caracterizarea personajelor, cuvintele lui Ahile sunt mânioase și jignitoare, în timp ce Hector vorbește calm și măsurat. Poetul își caracterizează eroii și din câte un epitet
Iliada () [Corola-website/Science/300831_a_302160]
-
document din care rezultă că era compusă numai din 6 familii. în anul 1713 apare cu 17 familii, având în posesie 26 de boi, 34 de vaci, un cal, 34 porci, 12 oi și unsprezece capre. Tot din același document reiese că erau 17 iobagi pe moșia familiei Telegdi. Nu rezultă din document dacă au mai fost și alte persoane. In anul 1719, satul Bălaia mai este evidențiat cu 10 iobagi, 6 boi, 9 vaci, 6 cai și 8 porci. Peste
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]