16,077 matches
-
său devine unul ostil. Astfel, vorbim despre agresivitatea instrumentală dacă obiectivul agresorului nu este prejudicierea adversarului. Scopurile coercitive sau de afirmare de sine fac parte din obiectivele agresivității instrumentale. Cel care are un scop coercitiv va face rău pentru a spori gradul de supunere a victimei. De la vârste foarte fragede copii folosesc diferite comportamente "aversive" (lovesc, tachinează sau refuză să asculte) cu scopul de a exercita controlul asupra membrilor familiei. Aceste tentative coercitive se întăresc dacă ei reușesc să-și atingă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de a-și exprima furia sau de a reduce stresul, iar pe bărbați să o considere un mijloc de obținere a recompenselor sociale și/sau personale. După părerea lui Richardson și Green (1999), procesele implicate în percepția unei amenințări ar spori probabilitatea agresivității, în timp ce mecanismele asociate cu frica de sancțiunile sociale ar determina manifestarea acesteia. Astfel corelația între factorul sex și comportamentul agresiv este destul de evidentă. În ciuda rezultatelor prezentate de unele studii ce demonstrează contribuția hormonilor sexuali la creșterea și dezvoltarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
hormonilor sexuali la creșterea și dezvoltarea agresivității la anumite specii, corelația n-a fost direct observată la oameni. La animale diminuarea tendințelor agresive este adesea asociată cu scăderea nivelului de testosteron. Efectul diferențiat al factorului sex ca indicator al agresivității sporite la bărbați față de femei este interpretat de către unii cercetători ca rezultat al unui baias metodologic. În schimb, contextul social și percepția diferită a rolurilor sociale par a influența covârșitor decizia de a recurge la agresivitate. În consecință, efectul determinant al
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
individului, chiar înainte de nașterea acestuia. Anumite procese biologice pregătesc individul pentru a reacționa agresiv, în timp ce altele determină locul și modul în care agresivitatea se va manifesta. Factorii genetici joacă un rol indirect în folosirea mijloacelor de natură agresivă. Acești factori sporesc dezvoltarea capacităților senzoriale, fizice și motrice, pot de asemenea interveni la nivel neuronal pentru a controla exprimarea efectivă a agresivității. Constatarea conform căreia indivizii cu același patrimoniu genetic se comportă la fel este dovada cea mai importantă a faptului că
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresive, pe când în cercetarea lui Reinisch (1981) subiecții și-au evaluat eventualul comportament în situații de provocare fictivă. Din această cauză nu putem trage concluzii solide, chiar dacă rezultatele sugerează că expunerea prenatală la hormoni poate influența dezvoltarea unei sensibilități agresive sporite în situații de provocare. Activitatea hormonală mai poate corela pozitiv cu percepția sinelui și a celorlalți. O corelație pozitivă între nivelul testosteronului și evaluarea sinelui pe scala agresivității a fost observată la subiecții de sex masculin. Corelația este însă negativă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o stare de activare fiziologică intensă. În opinia cercetătorilor, identificarea puternică poate activa gânduri și cogniții ostile față de adversari. Conform modelului, combinarea stărilor de activare crește posibilitatea utilizării stereotipurilor și schemelor simplificate pentru efectuarea unor judecăți sociale negative, fapt ce sporește probabilitatea manifestării agresivității la spectatorii competițiilor sportive. Finalmente, exprimarea directă a agresivității față de grupul adversar poate crește nivelul stimei de sine, mai ales în cazul unei înfrângeri. Agresivitatea spectatorilor se bazează pe un ansamblu de procese ale căror modalitate de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
vin să asiste la un spectacol în care idolii lor încearcă, în locul lor, să le procure plăcere și glorie. Furia resimțită în urma disconfortului fizic dublată de o înfrângere, un cuvânt sau un gest deplasat din partea adversarilor nu fac decât să sporească manifestarea atitudinilor și schemelor agresive de care spectatorul dispune. Iar prezența reprezentanților ordinii publice în rândul spectatorilor accelerează procesele și manifestările efective ale cognițiilor agresive. Violența mediatizată: cauza sau efectul violenței din viața cotidiană? După mai bine de 50 de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și aplicare a schemelor cognitive legate de agresivitate sunt implicate în manifestarea actelor agresive. Percepția informațiilor contextuale (expunerea recentă la violență) influențează manifestarea comportamentului agresiv al individului prin intermediul stării sale afective imediate (activând cognițiile, afectele și starea de activare fiziologică). Sporind nivelul de activare fiziologică sau inducând o stare afectivă legată de agresivitate, pe de o parte, și amorsând cognițiile agresive deja existente sau creând altele noi, pe de altă parte, mijloacele media violente cresc probabilitatea manifestării agresivității. Iar efectul pe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Pe de altă parte, dacă bărbatul este dependent de soția sa, dar are stereotipuri cu privire la dominanța masculină, poate percepe orice tentativă de independență a soției ca o amenințare împotriva securității și puterii sale masculine. Abuzul de droguri sau de alcool sporește întărirea falselor atribuiri atunci când furiei și ostilității le se mai adaugă tendințe impulsive. Comportamentele bărbatului împotriva soției se traduc în acest caz în acte abuzive. Iar orice percepție a bărbatului cu privire la slăbiciunile fizice și sociale ale soției nu pot decât
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unei viziuni negative despre lumea socială este foarte probabilă în acest caz. Folosirea permanentă a pedepselor poate duce la pasivitate și evitare ca reacție de adaptare la situație. Frustrarea, definită ca eveniment sau act ce împiedică îndeplinirea sarcinii în curs, sporește, în consecință, tendințele agresive. Din cauza constrângerilor de ordin fizic și social, frustrarea resimțită în contextul unei familii ce aplică maltratarea nu se poate manifesta decât în afara acesteia. Copiii maltratați sunt agresivi cu semenii lor și cu persoanele străine din afara familiei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
că doar agresivitatea însușită ca un comportament instrumental folosit împotriva unei ținte specifice poate diminua tensiunea indusă de provocare. Alte studii empirice arată că doar angajarea în activități violente precum sporturile violente nu diminuează sentimentele de ostilitate, ci dimpotrivă le sporesc. Aceleași rezultate s-au înregistrat și în cazul spectatorilor concursurilor sportive. Practicarea unor activități sportive sau observarea lor nu diminuează agresivitatea, mai degrabă o intensifică, fapt observat în special la copii. Experimentele din laborator arată că după ce au administrat șocuri
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mld. USD în 1990 la 8,64 mld. USD în 2008; Kuwaitul, direct afectat de agresiunea irakiană, și-a dublat volumul cheltuielilor militare de la 4,3 mld. USD în 1990 la 8,46 mld. USD în 2008, iar Omanul a sporit efortul financiar militar de la 4,8 mld. USD în 1990 la 6,48 mld. USD în prezent. 4.2.4. Potențialul militar al statelor arabe 4.2.4.1. Distribuția spațială a pretențiilor/potențialului de putere Raporturile de forțe derivate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
flexibile, pragmatice și volatile dusă de autoritățile egiptene. Inițial, Egiptul și-a adjudecat statutul de putere militară regională (M>10) începând de la sfârșitul anilor ’60 și începutul anilor ’70, datorită ambițiilor susținute ale guvernului lui Gamal Abdel Nasser de a spori continuu capacitatea combativă a armatei, cu sprijinul militar nemijlocit al ex U.R.S.S., în contextul derulării conflictelor israelo-arabe și în conformitate cu opțiunile ideologiei naționalismului panarab, promovat de regimul nasserian. După 1971, autoritățile de Cairo au schimbat radical orientarea politică și orbita
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
interval de 6-12 luni;- dublarea screening-ului citologic cu screening-ul virusologic pentru detecția genotipurilor HPV cu risc înalt (HPV hr);- ignorarea rezultatelor ASC și reclasificarea lor ca aspecte normale (soluție discutabilă). Se știe că odată cu debutul vieții sexuale, în fiecare lună sporește riscul achiziției infecției HPV cu genotipuri cu risc înalt - hr - (16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 61). Aceste genotipuri sunt detectate în prezent prin teste foarte sensibile cum ar fi real-time PCR. Riscul progresiei
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
și, eventual, a determinării încărcării virale, va crește valoarea informațiilor furnizate clinicianului. În plus, screening-ul HPV va permite lărgirea intervalului între examinări (5-6 ani) fără risc pentru creșterea proporției de leziuni decelate/tratate tardiv. Vaccinarea poate induce și o rată sporită de refuz al screening-ului. Recunoașterea relației infecție HPV - transmisie sexuală - cancer va crește reticența multor femei față de screening. Promovarea unor informații corecte și accesibile atât asupra consecințelor vaccinării cât și asupra efectului negativ al renunțării la screening poate menține eficiența
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
în tabel pot furniza aceste informații. Testele utilizate curent în screening-ul virusologic (Hybrid Capture 2; Qiagen, Gaithersburg, MD și GP5+/6+-PCR enzyme immunoassay) au o sensibilitate de peste 95% în condiții de stringență rezonabile. Încercarea de-a crește sensibilitatea poate spori dramatic numărul reacțiilor fals pozitive ceea ce înseamnă multe femei supradiagnosticate cu cheltuieli pentru tratamente inutile și cu disconfort psihic nejustificat. Indicația unor investigații suplimentare după screening trebuie făcută cu multă responsabilitate și discernământ (Meijer CJ., și colab., 2009). Dintre testele
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
și, eventual, a determinării încărcării virale va crește valoarea informațiilor furnizate clinicianului. În plus screening-ul HPV va permite lărgirea intervalului între examinări (5-6 ani) fără risc pentru creșterea proporției de leziuni decelate/tratate tardiv. Vaccinarea poate induce și o rată sporită de refuz al screening-ului. Recunoașterea relației infecție HPV - transmisie sexuală - cancer va crește reticența multor femei față de screening. Promovarea unor informații corecte și accesibile atât asupra consecințelor vaccinării cât și asupra efectului negativ al renunțării la screening poate menține eficiența
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
la 3 ani decât în absența screening-ului. Examenul Pap la fiecare 3 ani detectează de trei ori mai puține cazuri de cancer decât Pap anual. SCREENING-UL VIRUSOLOGIC SAU DUBLU Se știe că, odată cu debutul vieții sexuale, în fiecare lună sporește riscul achiziției infecției HPV cu genotipuri cu risc înalt - hr - (16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 61). Aceste genotipuri sunt detectate în prezent prin teste foarte sensibile cum ar fi real-time PCR. Riscul progresiei
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
virusologic devine competitiv și ca preț (fig. 35). În plus, sensibilitatea mare a metodei și valoarea predictivă negativă ridicată permite lărgirea intervalului între testările succesive la 5-6 ani și evită examene/intervenții complementare costisitoare. Vaccinarea poate induce și o rată sporită de refuz al screening-ului. Recunoașterea relației infecție HPV - transmisie sexuală - cancer va crește reticența multor femei față de screening. Promovarea unor informații corecte și accesibile atât asupra consecințelor vaccinării cât și asupra efectului negativ al renunțării la screening poate menține eficiența
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
conștientizare privind riscul comportamental și metodele de prevenire a bolilor cu transmitere sexuală, în special în rândul segmentelor vulnerabile. Creșterea mobilității persoanelor, migrarea populației rurale către orașele mari, slăbirea structurilor familiale, sărăcia, promovează practici sexuale care facilitează promiscuitatea și prostituția, sporesc incidența bolilor cu transmitere sexuală. România are rata cea mai înaltă de avorturi la adolescente. Deși numărul nașterilor la femei sub 20 ani este în scădere, rata de avorturi este în creștere. De asemenea, rata divorțurilor este în creștere. În conformitate cu
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
interval de 6-12 luni;- dublarea screening-ului citologic cu screening-ul virusologic pentru detecția genotipurilor HPV cu risc înalt (HPV hr);- ignorarea rezultatelor ASC și reclasificarea lor ca aspecte normale (soluție discutabilă). Se știe că odată cu debutul vieții sexuale, în fiecare lună sporește riscul achiziției infecției HPV cu genotipuri cu risc înalt - hr - (16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 61). Aceste genotipuri sunt detectate în prezent prin teste foarte sensibile cum ar fi real-time PCR. Riscul progresiei
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
și, eventual, a determinării încărcării virale, va crește valoarea informațiilor furnizate clinicianului. În plus, screening-ul HPV va permite lărgirea intervalului între examinări (5-6 ani) fără risc pentru creșterea proporției de leziuni decelate/tratate tardiv. Vaccinarea poate induce și o rată sporită de refuz al screening-ului. Recunoașterea relației infecție HPV - transmisie sexuală - cancer va crește reticența multor femei față de screening. Promovarea unor informații corecte și accesibile atât asupra consecințelor vaccinării cât și asupra efectului negativ al renunțării la screening poate menține eficiența
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
în tabel pot furniza aceste informații. Testele utilizate curent în screening-ul virusologic (Hybrid Capture 2; Qiagen, Gaithersburg, MD și GP5+/6+-PCR enzyme immunoassay) au o sensibilitate de peste 95% în condiții de stringență rezonabile. Încercarea de-a crește sensibilitatea poate spori dramatic numărul reacțiilor fals pozitive ceea ce înseamnă multe femei supradiagnosticate cu cheltuieli pentru tratamente inutile și cu disconfort psihic nejustificat. Indicația unor investigații suplimentare după screening trebuie făcută cu multă responsabilitate și discernământ (Meijer CJ., și colab., 2009). Dintre testele
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
și, eventual, a determinării încărcării virale va crește valoarea informațiilor furnizate clinicianului. În plus screening-ul HPV va permite lărgirea intervalului între examinări (5-6 ani) fără risc pentru creșterea proporției de leziuni decelate/tratate tardiv. Vaccinarea poate induce și o rată sporită de refuz al screening-ului. Recunoașterea relației infecție HPV - transmisie sexuală - cancer va crește reticența multor femei față de screening. Promovarea unor informații corecte și accesibile atât asupra consecințelor vaccinării cât și asupra efectului negativ al renunțării la screening poate menține eficiența
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
la 3 ani decât în absența screening-ului. Examenul Pap la fiecare 3 ani detectează de trei ori mai puține cazuri de cancer decât Pap anual. SCREENING-UL VIRUSOLOGIC SAU DUBLU Se știe că, odată cu debutul vieții sexuale, în fiecare lună sporește riscul achiziției infecției HPV cu genotipuri cu risc înalt - hr - (16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 61). Aceste genotipuri sunt detectate în prezent prin teste foarte sensibile cum ar fi real-time PCR. Riscul progresiei
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]