KorAP: Find »[drukola/base=tematică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...624 625 626 ...641 >

16,020 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

a fost un eveniment care a avut mai multe ediții, organizându-se periodic; era destinat specialiștilor catolici din presă, în interiorul comunității catolice universale și avea rolul de a adopta direcțiile comune de dezvoltare a presei catolice din întrega lume, precum și tematica centrală ce se regăsea în aceste publicații (modul de structurare a instituțiilor responsabile cu evoluția presei catolice). Expoziția mondială a presei catolice a fost cel mai important eveniment organizat în prima jumătate a secolului al XX-lea referitor la mijloacele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
corespondenți în sensul clasic al cuvântului, publicațiile catolice beneficiau de informații primite de la fața locului despre evenimente importante, într-o perioadă când doar marile ziare își permiteau trimiterea de corespondenți particulari. Presa a fost împărțită în mai multe categorii, în funcție de tematica abordată: de orientare politică (precum cea monarhistă, de dreapta, de stânga), de divertisment, religioasă etc. Publicațiile religioase aveau ca principal scop explicarea, analizarea și dezbaterea tuturor problemelor referitoare la respectiva religie sau confesiune, exprimându-se punctul de vedere oficial al

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
se tipărea la Cluj). Lunar, circulau următoarele două reviste: Kátholikus Világ (Lumea catolică organul "Reuniunei poporale a Romano-catolicilor Ardeleni", ce era editată la Cluj) și A Nap (Soarele -se distribuia în Timișoara, pentru membrii Societății de misiuni sociale; avea o tematică preponderent socială). La Cernăuți se edita și o revistă săptămânală în limba polonă: Gazeta Polska 320. Publicațiile care au apărut săptămânal în limba germană au fost: Heimat (foaia organizației catolice germane din Bucovina, publicată la Cernăuți) și Sonntagsblatt (revistă religioasă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
religioasă s-a integrat și s-a numărat și ea printre diferitele tipuri și specii ale presei ca fenomen general. Aceasta a fost împărțită în mai multe categorii, în funcție de frecvența apariției (reviste și ziare). Alte criterii de clasificare au fost: tematica abordată (strict religioase, versus cele cu caracter mai general), publicul căruia i s-a adresat (din mediul rural-urban, educat mai puțin educat, doar catolicilor dintr-o parohie, dieceză sau întregii populații a României), limba în care erau tipărite publicațiile (română

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
probleme filozofico-teologice, iar Hildebrand Frollo chestiuni literare. Cronica politică internă o va scrie M. Theodorian Carada, iar cea externă, Hildebrand Frollo. Cenzurile și bibliografia o vor face, după diferitele ramuri de știință aceia care tratează temele respective"343. Observăm din tematica acestei publicații că a fost una preponderant culturală, cu subiecte de istorie, filosofie, teologie, literatură, arheologie, dar și cu rubrici politice, știri din arhidieceză, știri externe și alte informații. Referindu-se la "modul de a scrie" în această publicație, arhiepiscopul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
duminică 25.02.1934, ora 17.00 episcopul de Lugoj dr. Alexandru Nicolescu "Cristos în morală"; duminică 4.03.1934, ora 17.00 dr. Augustin Popa profesor de teologie și directorul ziarului Unirea din Blaj "Cristos în viața socială"403. Tematica abordată a fost așadar una variată, iar limbajul era accesibil unei categorii largi de cititori, pentru ca mesajul transmis să poată fi receptat nu doar de oameni cu un înalt nivel de educație, ci și de cei cu un nivel mai

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
demografice, culturale. Pentru a înțelege mai bine aceste subiecte, cititorul era îndemnat să se informeze cât mai mult și să cunoască realitățile în care trăia. Articolele care apăreau fără o constanță definită erau și cele mai diverse și abordau o tematică foarte variată: Cristos soluția chestiunii deosebirilor de clasă și de rasă, Falsificarea istoriei prin ridicarea de statui, Cum se contribuie la distrugerea socială, Catehismul diavolului societatea celor fără de Dumnezeu din Moscova, Educația morală în școlă, Iadul roșu în Rusia, Popoare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ridicarea de statui, Cum se contribuie la distrugerea socială, Catehismul diavolului societatea celor fără de Dumnezeu din Moscova, Educația morală în școlă, Iadul roșu în Rusia, Popoare în agonie etc. Maniera profesionistă în care au fost scrise articolele, sursele folosite și tematica vastă abordată au făcut ca Farul nou să fie o publicație catolică importantă din România. În contextul instaurării regimului comunist, acest ziar a dispărut, la fel ca toate publicațiile catolice din țara noastră. Buletin parohial Buletinul parohial a fost o

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și de a le explica textele biblice citite la liturghii: "revista va încerca să expună ocazional, pe scurt și pe înțelesul tuturor, sfintele ceremonii și însemnătatea celor prăznuite"407. Într-o astfel de revistă se tipăreau articole ce tratau o tematică restrânsă, referitoare la viața parohială; tot ea informa enoriașii despre programul liturgic din luna respectivă. Materialele publicate în Buletinul parohial aveau rolul de a "arăta diferitele ramuri ale vieții spirituale catolice,de a prezenta știri cu privire la viața catolică din eparhie

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
publicitate", unde apăreau diverse anunțuri. În fiecare număr al Buletinului parohial era publicat un editorial care prezenta o anumită temă reprezentativă pentru respectiva lună, în funcție de evenimentele religioase care se comemorau: Adventul, Crăciunul, Timpul Pascal etc. Revista nu și-a schimbat tematica, stilul sau structura; ea a continuat să apară pe linia trasată încă de la început, fără modificări semnificative. Sfârșitul a venit pe fondul general al dispariției presei catolice din România, odată cu instaurarea regimului comunist. Treptat presa catolică s-a dezvoltat, specializat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Camili"568, "articol despre împlinirea a 1600 de ani de la edictul din Milan"569, "Adventul"570 etc. Acestea aveau rolul de a clarifica și de a explica probleme de teologie, evenimente legate de istoria bisericii, episoade din viețile sfinților. Prin tematica și limbajul articolelelor existente în revistă, ea s-a adresat atât preoților, cât și laicilor, persoanelor cu educație aleasă, dar și oamenilor de rând. Pe prima pagină a revistei din 1 august 1913 a apărut articolul cu titlul " Avem pace

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de zi cu zi a fost preotul Tălmăcel. Succesul revistei a fost unul neașteptat, cititorii cerând apariția ei lunară; la început acest lucru nu s-a realizat, dar a fost totuși suplimentat numărul de pagini și s-a abordat o tematică mai variată 673. Pentru un timp, sediul revistei a coincis cu domiliciul redactorului ei, preotul Tălmăcel. Până în septembrie 1914, ea a apărut la Săbăoani, apoi a fost mutată la Răducăneni, deoarece acolo s-a mutat părintele. Din iunie 1916 s-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ei fiind misionari prin formare foloseau textele cu cel mai mare efect și atingeau problemele existențiale ale credincioșilor. Autorii au apelat deseori la traduceri ale unor mari teologi din Occident, adaptându-le apoi la realitățile din România. Un articol din tematica referitoare la morala creștină și la viețile sfinților a fost "Datorii părintești Înțelepciunea"711. Materialul făcea referire la o calitate pe care trebuie să o aibă sau să o dobândească părinții: înțelepciunea, însă "nu înțelepciunea omenească, ci cea dumnezeiască, învățată

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Aurora franciscană, Curierul parohiei catolice din Galați și Almanahul Presa Bună), punctând evenimentele esențiale din "viața" acestor publicații, de la înființarea lor până la dispariție. Articolele menționate au surprins problematica și specificul revistelor publicate în arhidieceza de București și dieceza de Iași. Tematica articolelor a fost diferită de la o publicație la alta, la fel și limbajul în care ele au fost scrise. Acest fapt s-a explicat prin educația publicului căruia s-au adresat și a acelora care au scris aceste materiale. Au

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de preoții Dumitru Romila și Petru Pal. A făcut parte și din comitetul administrativ al Institutului, alături de preoții Gheorghe Peț și Bronislau Falewski 755. A fost un susținător activ al presei catolice; a publicat numeroase studii ce au vizat o tematică diversă, precum: prezentarea vieților unor sfinți, poezii, cronici literare, cronica vizitelor canonice ale episcopului Mihai Robu, relatări privind sfințirea de biserici și diferite alte corespondențe de actualitate, prezentări ale ultimelor apariții editoriale la Editura "Presa Bună" și "Serafica"; a promovat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
războiului era numit capelan pentru răniții din spitalele militare din Iași și reprezentant al Ajutorului Catolic American 779. Părintele Matei a colaborat la revista Lumina creștinului, unde a scris în perioada 1939-1944 mai multe articole în care a tratat o tematică variată: spiritualitate, istorie, cultură catolică, viața pastorală a Diecezei de Iași. Cronicile trimise de pe front au fost publicate în paginile revistei menționate . Activitatea desfășurată în perioada 1946-1950780, ostilă regimului comunist, a dus la arestarea preotului Matei de către Securitate la București

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
comune asupra direcției de dezvoltare a presei și a rolului și locului acesteia în cadrul Bisericii din România (dar și în societatea românească interbelică) și nu în ultimul rând, conturarea unui scop comun urmărit prin dezvoltarea presei. S-a vizat o tematică destul de complexă, care să exprime viziunea Bisericii în general, dar și unele probleme de stat, locale, care urmau a fi dezbătute zilnic în paginile ziarului într-o manieră unică, reprezentativă pentru catolicii din România. Eșecul acestui proiect a avut la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din țara noastră, acestea nu s-au materializat, ori nu au fost consistente și viabile, deși cei care se ocupau de presă au conștientizat nevoia unității și creării unui ziar puternic reprezentativ la București. Rolul acestuia consta în abordarea unei tematici variate, inclusiv subiecte politice interne și externe lucru ce nu era posibil într-o publicație clasică a Bisericii Catolice 933. Apariția cotidianului Albina, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp (aproximativ 3 ani) în urma unor diverse discuții polemice între

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din punct de vedere politic, în care se dorea prezentarea realităților din societatea românească de după Marea Unire, dar și situația internațională, fără partizanate politice. Nu s-au făcut precizări directe legate de statutul confesional al ziarului (acesta fiind independent), iar tematica era de interes general (și nu una religioasă), publicul vizat fiind reprezentat de întreaga populație a capitalei (și nu numai: el s-a distribuit în țară și în străinătate, pe bază de abonamente), nu doar de cei de confesiune catolică

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
azi România Mare și nedespărțită; făcându-ne ecoul tuturor glasurilor de bine, ca să ne cunoaștem, să ne știm prețui și să ne unim în sfânta alipire către patria mamă"948. S-au identificat și enumerat axele cele mai importante ale tematicii acestui ziar, precum și scopul său principal, ce a avut două componente majore, prima fiind "unificarea sufletească", iar a doua referindu-se la unitatea națională dobândită după Primul Război Mondial. Tema unității naționale și a regalității 949 au fost vectorii principali

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolice în capitala țării Farul nou958; aceasta însă apărea doar o dată la două săptămâni, tratând mai degrabă subiecte religioase decât social-politice, fiind diferită din mai multe puncte de vedere (dar mai ales ca însemnătate, difuzare și concept). Ca format și tematică, se afla undeva la mijloc, între revistele religioase clasice ale vremii și fostul ziar Albina; însă la această nouă publicație nu au fost cooptați și uniții, neavând astfel reprezentativitate pentru toți catolicii români. Proiectele și inițiativele propuse de uniți sau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presă favorabilă acesteia. Disputele existente între diferiți teologi erau mediate de ierarhia bisericescă, instanța supremă fiind Papa. În Occident, catolicii s-au organizat și în formațiuni politice, care însă nu au fost condamnate de Vatican (uneori erau chiar încurajate). În funcție de tematica abordată, presa catolică s-a împărțit în publicații religioase ce nu tratau subiecte politice și publicații în care erau abordate și astfel de teme; toate erau supuse unei cenzuri bisericești. Existau cazuri în care unele ziare și reviste, deși redactate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
avut loc la începutul secolului al XX-lea, datorită inițiativelor personale ale unor preoți întorși în țară de la studii din Occident (Italia, Germania). Aceștia au importat modelul unor publicații catolice din statele respective și au publicat mai multe reviste catolice (tematica acestora fiind una strict religioasă, dar cu informații din sfera culturală și socială, însă aproape deloc din cea politică). Nu a existat o tradiție a presei catolice românești în Vechiul Regat. În Transilvania, lupta pentru unitatea națională, împletită cu cea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presei catolice și chiar la modul de implicare a catolicilor în viața publică și politică. Greco-catolicii au militat constant și au pus accentul pe latura națională, pe apărarea libertății confesionale și a unirii; latinii nu s-au axat pe o tematică politică sau națională, ci mai degrabă pe latura universală a catolicismului, abordând cu preponderență subiecte religioase (deși chiar Vaticanul a acceptat treptat existența unui catolicism național). Această lipsă de unitate a presei a fost conștientizată atât de catolicii din România

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
nu a reprezentat o reușită fapt susținut de afirmațiile episcopului de București Netzhammer, care a acuzat că publicația s-a politizat și s-a transformat în instrument "marghilomanist"). În afară de existența ziarului amintit, majoritatea publicațiilor romano-catolice din România au tratat o tematică religioasă, fără abordarea unor subiecte politice, spre deosebire de unele publicații unite, în care cele două elemente s-au împletit. În lucrarea de față ne-am axat pe analiza tipătiturilor catolice din diecezele de București și Iași, în contextul social-politic existent în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]