157,124 matches
-
353, în 14 iunie 1896 la 425 și în 21 ianuarie 1907 la 516 de reprezentanți. La alegerile din 1907 s-a introdus votul universal, egal, secret și direct pentru bărbați. "Legea constituțională a drepturilor cetățenești" (în ), concepută pe modelul Constituției din martie 1849, a fost singura lege a "Constituției din decembrie" preluată în bună parte de constituțiile austriece ulterioare. Cuprindea următoarele articole: "Legea constituțională pentru instituirea unei Curți Imperiale de Justiție" (în ) a apărut la inițiativa Comitetului constituției. Modelele ei
Constituția din decembrie () [Corola-website/Science/337486_a_338815]
-
21 ianuarie 1907 la 516 de reprezentanți. La alegerile din 1907 s-a introdus votul universal, egal, secret și direct pentru bărbați. "Legea constituțională a drepturilor cetățenești" (în ), concepută pe modelul Constituției din martie 1849, a fost singura lege a "Constituției din decembrie" preluată în bună parte de constituțiile austriece ulterioare. Cuprindea următoarele articole: "Legea constituțională pentru instituirea unei Curți Imperiale de Justiție" (în ) a apărut la inițiativa Comitetului constituției. Modelele ei au fost variate, constând pe de o parte în
Constituția din decembrie () [Corola-website/Science/337486_a_338815]
-
alegerile din 1907 s-a introdus votul universal, egal, secret și direct pentru bărbați. "Legea constituțională a drepturilor cetățenești" (în ), concepută pe modelul Constituției din martie 1849, a fost singura lege a "Constituției din decembrie" preluată în bună parte de constituțiile austriece ulterioare. Cuprindea următoarele articole: "Legea constituțională pentru instituirea unei Curți Imperiale de Justiție" (în ) a apărut la inițiativa Comitetului constituției. Modelele ei au fost variate, constând pe de o parte în planurile pentru o Curte Imperială de Justiție prezente
Constituția din decembrie () [Corola-website/Science/337486_a_338815]
-
pe modelul Constituției din martie 1849, a fost singura lege a "Constituției din decembrie" preluată în bună parte de constituțiile austriece ulterioare. Cuprindea următoarele articole: "Legea constituțională pentru instituirea unei Curți Imperiale de Justiție" (în ) a apărut la inițiativa Comitetului constituției. Modelele ei au fost variate, constând pe de o parte în planurile pentru o Curte Imperială de Justiție prezente în Constituției din martie 1849, iar pe de altă parte într-o reglementare niciodată activată a Patentei din februarie potrivit căreia
Constituția din decembrie () [Corola-website/Science/337486_a_338815]
-
ulterioare. Cuprindea următoarele articole: "Legea constituțională pentru instituirea unei Curți Imperiale de Justiție" (în ) a apărut la inițiativa Comitetului constituției. Modelele ei au fost variate, constând pe de o parte în planurile pentru o Curte Imperială de Justiție prezente în Constituției din martie 1849, iar pe de altă parte într-o reglementare niciodată activată a Patentei din februarie potrivit căreia Consiliul de stat (desființat în 1868) trebuia să poată decide și asupra conflictelor de competență și a aspectelor disputate ale dreptului
Constituția din decembrie () [Corola-website/Science/337486_a_338815]
-
aspectelor disputate ale dreptului public. Curtea Imperială de Justiție a dreptului public și-a început activitatea în 1869 și a existat până în 1918. Curtea își avea sediul în Viena. "Legea constituțională asupra puterii judecătorești" (în ) a apărut la inițiativa Comitetului constituției. Garanta, printre altele, independența justiției, separarea judiciarului de executiv, revenirea la principiul acuzării în cadrul procedurii penale (acuzarea, sentința etc. se pot face doar pe cale instituțională prin avocați, curte etc.), reintroducerea juriului pentru procesele politice sau de presă și — noutate esențială
Constituția din decembrie () [Corola-website/Science/337486_a_338815]
-
și — noutate esențială, dar neremarcată în epocă — instituirea Curții administrative. Intrarea în activitate a Curții administrative s-a produs însă abia la 2 iulie 1876. "Legea constituțională asupra practicii puterii guvernamentale și penale" (în ) a apărut tot la inițiativa Comitetului constituției și a fost un pandant al Legii puterii judecătorești, având în vedere că reglementa puterea executivă. Statua neresponsabilitatea monarhului și responsabilitatea miniștrilor. Monarhul rămânea conducătorul suprem al forțelor armate; dreptul de emitere a decretelor de către miniștri a fost reglementat. Inoficial
Constituția din decembrie () [Corola-website/Science/337486_a_338815]
-
tuturor țărilor monarhiei austriece și despre metoda abordării lor" (în ) este una dintre cele patru propuneri legislative ale guvernului de la Viena ajunse spre dezbatere în Consiliul Imperial în iunie 1867 și era pandantul austriac al articolului XII/1867 din noua constituție a Ungariei, articol care trata despre compromisul austro-ungar. Numele scurt și inoficial al legii este datorat faptului că legislația în privința afacerilor comune ale monarhiei urma să se facă prin intermediul unor întruniri anuale paralele ale delegațiilor Consiliului Imperial și Dietei Ungariei
Constituția din decembrie () [Corola-website/Science/337486_a_338815]
-
și 1918, a fost termenul oficial generic pentru Statthalter sau Landespräsident, adică pentru reprezentanții împăratului și ai guvernului central în țările Coroanei din Austro-Ungaria. Oficiul de "" a fost definit în "Legea asupra instituirii autorităților guvernamentale politice" (în ) emisă în baza Constituției din decembrie 1867 la data de 19 mai 1868. Anterior, cel mai târziu de la patenta imperială din 4 martie 1849 ("Reichsverfassung für das Kaiserthum Österreich", mai tâziu cunoscută și ca "Oktroyierte Märzverfassung"), funcția era numită vag în tot Imperiul Austriac
Landeschef () [Corola-website/Science/337477_a_338806]
-
au fost înființate de către împărat în 26 februarie 1861 printr-o anexă la o patentă imperială, numită de juriști și de istorici Patenta din Februarie pentru a o deosebi ușor de alte corpusuri legislative precum Diploma din octombrie 1860 și Constituția din decembrie 1867. Din 1861, unii membri ai dietei țării și-au primit locul din oficiu (de exemplu episcopii), în vreme ce alții erau aleși: unii reprezentanți ai „nobilimii avute și alți mari proprietari funciari” erau aleși potrivit diverselor "legi ale pământului
Dieta Țării (Austro-Ungaria) () [Corola-website/Science/337478_a_338807]
-
al guvernului central de la Viena. În Austria Germană, vechile diete provinciale ale monarhiei au fost desființate în noiembrie 1918 și au fost înlocuite mai întâi prin adunări regionale provizorii ("Provisorische Landesversammlungen") până când, la 10 noiembrie 1920, a intrat în vigoare constituția federală; succesoarelor dietelor provinciale istorice li s-au adăugat două noi parlamente regionale: unul în 1920 pentru Land-ul Viena și un altul în 1921 / 1922 pentru Burgenland. Potrivit constituției imperiale din 1861, au fost constituite diete în următoarele țări
Dieta Țării (Austro-Ungaria) () [Corola-website/Science/337478_a_338807]
-
Landesversammlungen") până când, la 10 noiembrie 1920, a intrat în vigoare constituția federală; succesoarelor dietelor provinciale istorice li s-au adăugat două noi parlamente regionale: unul în 1920 pentru Land-ul Viena și un altul în 1921 / 1922 pentru Burgenland. Potrivit constituției imperiale din 1861, au fost constituite diete în următoarele țări și teritorii:
Dieta Țării (Austro-Ungaria) () [Corola-website/Science/337478_a_338807]
-
În mod normal, în democrațiile liberale, care sunt atât monarhii constituționale cât și state naționale - cum ar fi cele din Danemarca, Japonia sau Suedia - exercitarea prerogativei regale servește și ca o funcție ceremonială care atestă și consfințește public suveranitatea statului. Constituția României din 1923, cea mai recentă constituție monarhică românească elaborată într-un climat liber și democratic, prevede detaliat - în special la art. 88, dar și la alte articole - care sunt puterile Regelui României: Art. 10. [...] Decorațiunile străine se vor purta
Prerogativă regală () [Corola-website/Science/337492_a_338821]
-
sunt atât monarhii constituționale cât și state naționale - cum ar fi cele din Danemarca, Japonia sau Suedia - exercitarea prerogativei regale servește și ca o funcție ceremonială care atestă și consfințește public suveranitatea statului. Constituția României din 1923, cea mai recentă constituție monarhică românească elaborată într-un climat liber și democratic, prevede detaliat - în special la art. 88, dar și la alte articole - care sunt puterile Regelui României: Art. 10. [...] Decorațiunile străine se vor purta de Români numai cu autorizarea Regelui. Art.
Prerogativă regală () [Corola-website/Science/337492_a_338821]
-
aceste acte normative la 18 ianuarie 2017, la doar două săptămâni după ce a fost învestit. Din moment ce guvernul nu a publicat agenda reuniunii guvernului pentru acea zi, președintele a luat decizia să participe și să prezideze ședința, conform Art. 87 din Constituție. În ciuda încercării inițiale a prim-ministrului de a bloca participarea presei, președintele a anunțat mass-media că au existat, de fapt, două proiecte de acte normative, un proiect de lege cu privire la grațiere și amnistie, precum și o ordonanță de urgență a guvernului
Protestele din România din 2017 () [Corola-website/Science/337502_a_338831]
-
Mai mult, o jurnalistă de la România TV a dezvăluit „pe surse” că protestatarii au fost plătiți cu câte 100 de lei de persoană, acuzații dezmințite de fostul premier Dacian Cioloș. Președintele Klaus Iohannis a declanșat, în conformitate cu prevederile articolul 90 din Constituția României, procedura privind organizarea unui referendum național prin care poporul să-și exprime voința cu privire la „continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice”. În ceea ce a fost descris ca „cel mai mare protest din ultimii douăzeci de ani din
Protestele din România din 2017 () [Corola-website/Science/337502_a_338831]
-
60.000 de volume, au fost și ele incorporate celor existente în clădirea din St Pancras. 1254 poate fi considerat anul în care biblioteca universității a fost constituită sub protecția regelui Alfonso al X-lea „El Sabio”, dăruindu-i prima constituție - Carta Magna. Perioada de maximă dezvoltare a fost înregistrată între secolele al XV-lea și al VI-lea.
Istoria bibliotecilor () [Corola-website/Science/337531_a_338860]
-
În cazul RUAM filiația se stabilește prin reguli speciale, fiind foarte important consimțământul informat și prealabil al părților. Este interzis surogatul, filiația în acest caz stabilindu-se după regulile de drept comun. Elveția are o reglementare mai vastă, începând cu Constituția (art. 119), Codul Civil și legea specială (1998). Are un sistem și mai restrictiv decât cel francez, tehnicile cu donator de spermă fiind permise doar pentru cupluri căsătorite. Se interzice donarea de ovule și embrioni. În aceste condiții, sistemul filiației
Reproducere umană asistată medical () [Corola-website/Science/337538_a_338867]
-
un teritoriu format din localitățile și regiunile (cât. "comarques") catalane care au votat o rezoluție prin care au cerut guvernului și parlamentului catalan să instaureze un stat catalan suveran. Rezoluția prevede că până la înființarea acestui stat se aplică legislația spaniolă (constituție, legi organice și ordinare, decrete și regulamente). Prima localitate care a aprobat această rezoluție și a devenit parte a acestui nou teritoriu a fost Șanț Pere de Torelló, la data de 3 septembrie 2012. Apoi, consiliul local al acestei localități
Teritoriul Liber Catalan () [Corola-website/Science/328431_a_329760]
-
prin elitele moldovene și valahe (preponderent în același secol) au avut ca efecte unirea principatelor Moldova și Valahia (1859), dobândirea independenței noului stat (1877-1878, recunoașterea 1881) și în cele din urmă, Marea Unire din decembrie 1918 și adoptarea unei noi constituții în 1923. Deci în decursul a mai puțin de un secol (1848-1947) de la Revoluția de la 1848, teritoriile locuite de români au trecut de sub suzeranitatea imperiilor înconjurătoare sub jurisdicția unui stat național românesc, care la rândul său a fost condus de
Denumirile oficiale ale României () [Corola-website/Science/328442_a_329771]
-
Denumirea se schimbă - relativ - prin inversarea în titulatură a ordinii denumirii principatelor și - pentru prima dată - prin menționarea caracterului "românesc" al teritoriului valah. Principatele Unite ale Țării Românești și Moldovei. În această perioadă, denumirea oficială a statului român este România. Constituția din 1866 statutează prin Articolul 1 - până în 1947, ca denumire a statului România. Modificările care au vizat Articolul I înlocuiesc termenul de "Principatele Unite Române" cu "România" și certifică schimbarea formei de guvernământ, titulatura de "Domn" fiind înlocuită cu cea
Denumirile oficiale ale României () [Corola-website/Science/328442_a_329771]
-
Articolul I înlocuiesc termenul de "Principatele Unite Române" cu "România" și certifică schimbarea formei de guvernământ, titulatura de "Domn" fiind înlocuită cu cea de "Rege". România devine astfel din Principat, Regat. Dictatura regală a lui Carol al II-lea înlătură constituția democrată, înlocuind-o cu un fundament juridic pentru un stat autoritar (a se vedea Constituția din 1938), însă nu schimbă denumirea formală a statului. Nici regimul autoritar al lui Antonescu, ce preia Regatul României ciopârțit de Uniunea Sovietică, Ungaria și
Denumirile oficiale ale României () [Corola-website/Science/328442_a_329771]
-
guvernământ, titulatura de "Domn" fiind înlocuită cu cea de "Rege". România devine astfel din Principat, Regat. Dictatura regală a lui Carol al II-lea înlătură constituția democrată, înlocuind-o cu un fundament juridic pentru un stat autoritar (a se vedea Constituția din 1938), însă nu schimbă denumirea formală a statului. Nici regimul autoritar al lui Antonescu, ce preia Regatul României ciopârțit de Uniunea Sovietică, Ungaria și Bulgaria nu produce o schimbare, deși mărginește instituția monarhică la un rol marginal. Odată cu 23
Denumirile oficiale ale României () [Corola-website/Science/328442_a_329771]
-
Antonescu, ce preia Regatul României ciopârțit de Uniunea Sovietică, Ungaria și Bulgaria nu produce o schimbare, deși mărginește instituția monarhică la un rol marginal. Odată cu 23 august 1944, Regele Mihai înlătură regimul Antonescu și restaurează parțial pe 30 septembrie 1944 Constituția din 1923. Guvernul Petru Groza îl silește pe Rege să abdice, proclamând la 30 decembrie 1947 Republica Populară Română (prescurtat RPR). În urma Reformei ortografice din septembrie 1953, grafia cu „â” devine „î”, chiar și în cazul cuvintelor "român" și "România
Denumirile oficiale ale României () [Corola-website/Science/328442_a_329771]
-
ca dinastii regale în Suedia. În prezent, Suedia este un stat cu o democrație reprezentativă, cu un sistem parlamentar bazat pe suveranitate populară, așa cum este definit în Actul de Guvernare (una din cele patru Legi fundamentale ale statului care formează Constituția). Monarhul și membrii familiei regale au diferite obligații oficiale si neoficiale, interne si internaționale . Carl al XVI-lea Gustaf a devenit rege al Suediei pe 15 septembrie 1973, la moartea bunicului său, Gustaf al VI-lea Adolf. Suedia a fost
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]