16,139 matches
-
care definesc natură inerent] a acelui act (Acest principiu este susținut în Finnis et al., 1987). Toate cele trei premise ale argumentului au fost ins] sever criticate. Unii au susținut c] descurajarea poate fi sprijinit] în mod corespunz]tor de ameninț]ri sincere de a folosi armele nucleare numai în moduri acceptabile din punct de vedere moral. Acești critici au propus, de exemplu, strategii de descurajare care elimin] orice intenție de a r]ni nevinovați și ameninț] numai cu distrugerea obiectivelor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mod corespunz]tor de ameninț]ri sincere de a folosi armele nucleare numai în moduri acceptabile din punct de vedere moral. Acești critici au propus, de exemplu, strategii de descurajare care elimin] orice intenție de a r]ni nevinovați și ameninț] numai cu distrugerea obiectivelor militare (vezi, de exemplu, Ramsey, 1968). Aceste propuneri se bazeaz] adesea pe ideea c] descurajarea este parțial garantat] de faptul c] adversarii potențiali nu vor fi niciodat] absolut convinși c] renunțarea la acțiuni imorale este sincer
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
direct, prin efectele imediate asupra populației civile, fie indirect, prin riscul escalad]rii la niveluri de violent] disproporționate. Alți critici ai Argumentului Intențiilor Imorale au susținut, dar nu foarte conving]tor, c] descurajarea este sau ar putea fi bazat] pe ameninț]ri pe care nimeni nu intenționeaz] s] le pun] în aplicare; ea nu ar implica astfel intenții imorale (vezi Hâre în Cohen și Lee, 1986). Alți fie au respins Principiul Intențiilor Imorale, fie au afirmat c] el nu se aplic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adus] descuraj]rii se refer], măi degrab], la riscul c], într-o bun] zi, putem fi angajați, prin intermediul acelora pe care ii deleg]m s] implementeze politicile, în acte teroriste de o scar] nemaiîntâlnit] care reprezint] punerea în practic] a ameninț]rilor implicate de descurajare. Mai mult decât atât, riscând o astfel de viitoare acțiune imoral], impunem în mod deliberat unor milioane de oameni riscul morții și al violenței cu scopul de a reduce riscurile care ne ameninț] pe noi înșine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în practic] a ameninț]rilor implicate de descurajare. Mai mult decât atât, riscând o astfel de viitoare acțiune imoral], impunem în mod deliberat unor milioane de oameni riscul morții și al violenței cu scopul de a reduce riscurile care ne ameninț] pe noi înșine. Dac] accept]m c] nu doar consecințele conteaz] (și chiar dac] credem acest lucru), atunci aceste realit]ți ale descuraj]rii formeaz] un argument moral solid împotriva ei. Unii cred c] argumentul împotriva descuraj]rii absolute este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
riscul r]zboiului nuclear induce deci în eroare, cu excepția cazului în care prin r]zboi nuclear se înțelege doar atacul nuclear al unei singure p]rți. Practică descuraj]rii crește de fapt probabilitatea unui r]zboi nuclear pe scar] larg]. Amenințând cu r]zboiul nuclear că pedeaps] pentru un posibil atac, un stat manipuleaz] riscul r]zboiului nuclear ca mijloc de prevenire a unui atac. Trebuie s] reținem faptul c] acest compromis între posibilitatea unui atac și costurile conflictului nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
întreb]rile despre moral]. Totuși, în mod tradițional, ei au fost preocupați și de întreaga problematic] a aprecierii morale. Atenția lor s-a îndreptat c]tre dou] tr]s]turi ale practicii morale; în mod surprinz]tor, acestea sunt contradictorii, amenințând astfel că ins]și ideea unui punct de vedere „moral” s] devin] total incoerent]. Pentru început, dup] cum am observat deja, faptul c] noi ne preocup]m s] g]sim r]spunsurile corecte la întreb]rile morale este specific practicii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obișnuit în Anglia, fie toți neozeelandezii sunt arici. Se pare c] avem de-a face aici cu concluzii despre arici obținute dintr-o premis] în care nu apare nici un arici. Acest exemplu dovedește c] exemplele opuse ale lui Prior nu ameninț] doar autonomia eticii (nici un trebuie s] nu deriv] din este), ci și logica ins]și, adic] ideea c] în logic] nu poți obține o concluzie despre ceva care nu exist] în premise. Dar este, de asemenea, vizibil c] ultimele propoziții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
incluzând-o pe a noastr] - depinde de faptul c] membrii lor sunt sistematic privați de libertatea transparenței sociale. Exploatații pot fi ținuți la locul lor numai dac] ideile lor despre locul acesta sunt bine ascunse; și sistemul ar putea fi amenințat chiar dac] exploatatorii au idei extrem de corecte despre relațiile de care ei profit] pe seama altora. Clasele revoluționare pot obține mai usor sprijinul altor clase, si chiar și acela al propriilor lor membri, dac] prezin] interesele clasei lor într-o form
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
printre elementele care compun starea universului în orice moment sau st]rile în momente diferite se vor num]ra și gândurile omenești, decizii, acțiuni și altele asemenea lor. Ceea ce cred mulți oameni este c], dac] determinismul este adev]rât, aceasta ameninț] tocmai asemenea activit]ți umane. În particular, pentru mulți pare c] dac] deciziile și acțiunile noastre ar fi determinate ele nu ar mai avea nici un efect practic asupra lumii și ar reprezenta simple epifenomene. Ba mai r]u, lipsa libert
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și indecizia au fost eliminate din analiză). Globalizarea pune sub semnul întrebării alianțele și identitățile, le zdrobește uneori (mai ales în cazul structurilor sau colectivităților slab dezvoltate) dar în același timp le întărește. Prin faptul că e un proces ce amenință dar în același timp stimulează identitățile, putem să spunem că are caracteristici ianusiene. De exemplu războaiele aproape neîncetate purtate în numele resurselor, dar mai ales cele ale anilor '90, deși fost au devastatoare, nu au doborât civilizațiile păstrătoare ale aurului negru
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
și băieții din camarilă gafe, nu le iese totul perfect. Chiar în momentul cînd prezidentul punea piciorul pe scara avionului pentru New York, formațiunile de șoc ale Parlamentului aruncau în dezbatere articole din codul penal care, sub varii pretexte de ultraj, amenință cu ani de pușcărie pe gazetarii care vor spune adevărul despre matrapazlîcurile regimului. La mapa cu mesaje a prezidentului se mai adaugă, deci, și tiribomba asta democratică. Teribil se va amuza președintele Clinton cu ea, nu credeți? În topul aparițiilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
călăuzitoare, flirtam, demonstrativ-nepartinic, într-o seară cețoasă, cu o principială tătarcă de la GUM (agromnîiul magazin universal al Moscovei), oricum steaua atît de nenorocoasă pentru noi a căzut, să sperăm, pentru totdeauna. Oricîte șantaje ar mai face nepoții bolșevicilor din octombrie, amenințînd, aceștia, cu dinamitarea statuii lui Petru cel Mare dacă îmbălsămatul Ilici va fi urnit din mausoleu. Perseverez în speranța că va veni, cîndva, un domn rector care, intrînd sau ieșind din Universitate, își va arunca privirea și spre mastodonții cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fost eden al minunilor lumii, azi supraviețuind în ambițiile vetuste ale bătrînul tunicar. Sinistra (adică de stînga) istorie a tunicii. Moment cînd codul sovietic al manierelor elegante recurgea subit la garderoba decadentă: Hrușciov descălțîndu-și luxosul pantof de ștaif mic-burghez și amenințînd cu el Adunarea ONU. Știa prea bine Nikita că într-un conclav subțire ca acela n-o putea face cu cizma ostașului eliberator. (O lacună istorică totuși: nimeni nu ne-a lăsat mărturie a ce mirosea pantoful persuasivului orator.) Cît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
parșivul Frunzetti spusese cîndva că sînt, în pictura comeseanului, calupuri, sau cantalupuri, sau cam așa ceva. Acidul mărgăritar își găsise, și de data asta, întrebuințarea. Ardea cu neiertătoare insistență. La care ofuscatul pictor de blocuri-cantalup, sau calup, sau... nemaiputînd îndura corosivitatea, amenință cu Miliția. Mărgărit puse punct: mă, H., tu vrei să mă convingi cu miliția că ai talent? Trei. Ajuns, după botezul focului gazetăresc, în scurtă recluziune, sus, la belvederea cu băieți veseli a magistrului Brânzei, pe cine aud, într-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se zbătea cumplit ca-ntr-o lesă (tot de el ținută). Încă puțin și arbitrul l-ar fi trimis în tribună. Ieșea glonț din cușca lui, gata să calce tușa, se zvîrcolea, țipa cu mîinile pîlnie, se lăsa pe vine, amenința pe unul de-ai lui, de la apărare: mă, te mănînc! Tribuna-l ținea în gingășii: bă, croncane, ține-ți pliscul! La care omu', întors către galerie, se înclina cu politețe de șambelan, reintrînd distins în cușcă. Și iar... mă, te
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și în interioare. Orașul, de la un capăt la altul, e marcat progresiv de implantarea din ce în ce mai densă a unor bizarerii arhitecturale, scăpate, cum se vede, de sub orice supraveghere prospectivă. E ca și cum perimetrele tuciuriu bălțate de la Ciurea s-ar insinua agresiv încoace, amenințînd cu sufocarea nobila urbe. O stopare? Slabe nădejdi. 21 septembrie Nu e dezerțiune (cum ar spune, amuzat, amicul neolog), o dezertare lașă de la înfruntările acestui început de toamnă electorală, ci o irepresibilă dorință de altceva, de ceva care să mă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
anunța, preventiv, propriul vernisaj ca Eveniment cert nu e decît întîrziatul reflex al acelui benign teribilism ce a dat totuși culoare unei întregi perioade romantice, atît de nostalgic-simpatice. Și atît de definitiv dispărute. Dar dacă expoziția cu care am fost amenințat e, într-adevăr, un Eveniment? De văzut. 28 iunie Vă mai aduceți aminte, cred că vă mai aduceți aminte de piramidalul capitol despre rolul maselor în istorie, ham-ham, bla-bla. Ei bine, conceptul n-a pierdut din vigoare. Vedem imagini incredibile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
solistul venerat în obișnuitul bis. Și cînd te gîndești că sala nici n-ar fi observat... neridicarea capacului. Extrapolînd în același cîrcotaș puseu primăvăratic să trecem subit la altceva. Nu ați uitat (cei care de obicei nu uitați) cum a amenințat drăguțul de Hrușciov plenul ONU: cu pantoful. Nu mergem pînă acolo unde mersese Păstorel, apropo de parfumul emanat de cizma ostașului sovietic eliberator (factor agravant în înfundarea pușcăriei de către glumețul epigramist), dar nimic nu ne împiedică (cu atît mai puțin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de ex. școli, spitale sau proprietăți învecinate) ● Zone de patrimoniu cultural ● Soluri sensibile ● Cursuri de apă sensibile (inclusiv ape subterane) ● Zone sensibile din atmosferă (de ex. reducerea stratului de ozon din stratosferă, calitatea aerului în zona în care SCM este amenințat) Informațiile despre identificarea receptorilor importanți și sensibili trebuie rezumate în tabelul de mai jos (extindeți tabelul dacă este nevoie).*7) ------------ *7) Receptorii sensibili la mirosuri și zgomot trebuie să fi fost identificați în Secțiunile 5.6.3.1 și 9
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153635_a_154964]
-
și în Moldova coincide însă și cu demersurile pe care puterea imperială de la Constantinopol începe să le facă în vederea realizării unei apropieri de Roma și de papalitate, cu dorința de a obține ajutor politic și militar la granițele sale orientale, amenințate de puterea musulmană. Demers sancționat curând de către țările ortodoxe sau în mod particular de importante centre urbane și ecclesiastice din imperiul bizantin, prin neparticiparea la tratativele duse cu papalitatea, prin susținerea contra-partidei monastice și preluarea isihasmului palamit, replică dată patriarhiei
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
conducătorilor români; totodată, au generat planul de întemeiere a statelor lor. Modelele și presiunile externe încep să-și spună cuvîntul. Românii înțeleg acum că noi pericole, de această dată mult mai mari decât cele tătărești sau venite dinspre alți migratori, amenință din direcția centrelor europene puternice și a statelor cu o mare tradiție politică, cu aparat militar puternic și cu instituții religioase mult mai persuasive. Cu toate că Țările Române nu mai puteau reprezenta pentru centrul de putere bizantină nimic mai mult decât
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de nutrienți (azot și fosfor) către corpurile de apă de │ │suprafață și/sau adâncime. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Dejecțiile animale și resturile vegetale sunt surse potențiale pentru poluarea, în principal, cu substanțe organice și nutrienți. Descompunerea celor mai mulți poluanți conduce la scăderea oxigenului din apă amenințând supraviețuirea formelor de viață acvatică (plante, pești, nevertebrate). b) Efecte ... *Font 8* Dejecțiile lichide, semilichide și solide din fermele de animale precum și efluenții din silozuri │ │conțin cantități mari de nutrienți. Pătrunderea în corpurile de apă chiar a unor cantități mici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
de nutrienți (azot și fosfor) către corpurile de apă de │ │suprafață și/sau adâncime. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Dejecțiile animale și resturile vegetale sunt surse potențiale pentru poluarea, în principal, cu substanțe organice și nutrienți. Descompunerea celor mai mulți poluanți conduce la scăderea oxigenului din apă amenințând supraviețuirea formelor de viață acvatică (plante, pești, nevertebrate). b) Efecte ... *Font 8* Dejecțiile lichide, semilichide și solide din fermele de animale precum și efluenții din silozuri │ │conțin cantități mari de nutrienți. Pătrunderea în corpurile de apă chiar a unor cantități mici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
de evoluțiile în ceea ce privește conservarea "în situ" și utilizarea durabila a resurselor genetice ale plantelor prin cultivarea și comercializarea semințelor din: ... a) populații locale și soiuri care au fost cultivate, în mod tradițional, în localități și regiuni specifice și care sunt amenințate de eroziune genetica, fără a se aduce atingere dispozițiilor Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1467/94 din 20 iunie 1994 privind conservarea, caracterizarea, colectarea și utilizarea resurselor genetice în agricultura; ... b) soiuri lipsite de valoare intrinsecă pentru comercializarea producției dar care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180022_a_181351]