16,557 matches
-
efectuat în 2011, populația orașului Băile Herculane se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,7%), cu o minoritate de rromi (2,22%). Pentru 9,88% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,82%), cu o minoritate de romano-catolici (1,62%). Pentru 10,06% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Băile Herculane () [Corola-website/Science/297208_a_298537]
-
de rromi (2,22%). Pentru 9,88% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,82%), cu o minoritate de romano-catolici (1,62%). Pentru 10,06% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Băile Herculane () [Corola-website/Science/297208_a_298537]
-
este deservit de stația Azuga. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Azuga se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,57%). Pentru 4,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,27%), cu o minoritate de romano-catolici (1,49%). Pentru 4,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Un vechi document din anul 1815 menționează hanul
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]
-
sunt români (94,57%). Pentru 4,17% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,27%), cu o minoritate de romano-catolici (1,49%). Pentru 4,17% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Un vechi document din anul 1815 menționează hanul Căciula Mare, numit și Hanul Între Prahove, descris de istoricii români V. A. Urechia, în lucrarea sa "Drumul Brașovului" și de Nicolae Iorga, în lucrarea "Scrisori de negustori". Datorită vieții pastorale
Azuga () [Corola-website/Science/297207_a_298536]
-
obiectiv politic, ideologic sau religios. În cazul în care între părțile aflate în conflict există discrepanțe culturale majore, conceptul de legitimitate nu mai este unic și aceleași fapte pot fi considerate ca acte teroriste sau acțiuni legitime de insurgență, în funcție de apartenența și interesele relatantului. Astfel, în Conflictul arabo-israelian din Orientul Mijlociu acțiunile armatei israeliene de „eliminare cu țintă precisă" a organizatorilor arabi de acțiuni contra populației israeliene sunt considerate în Israel ca acțiuni legitime antiteroriste, acționate de armata unui stat democrat, aflată
Terorism () [Corola-website/Science/297183_a_298512]
-
în 2011, populația orașului Vânju Mare se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,51%), cu o minoritate de romi (2,54%). Pentru 4,82% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,35%). Pentru 4,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
sunt români (92,51%), cu o minoritate de romi (2,54%). Pentru 4,82% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,35%). Pentru 4,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
în 2011, populația orașului Mihăilești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,61%), cu o minoritate de romi (2,7%). Pentru 6,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,88%). Pentru 6,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mihăilești avea statut de comună rurală ce făcea parte
Mihăilești () [Corola-website/Science/297200_a_298529]
-
sunt români (90,61%), cu o minoritate de romi (2,7%). Pentru 6,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,88%). Pentru 6,54% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mihăilești avea statut de comună rurală ce făcea parte din plasa Câlniștea a județului Vlașca și era formată din satele Mihăileștii de Jos, Mihăileștii de Sus, Tufele, Băneasa și Costieni cu 1892 de
Mihăilești () [Corola-website/Science/297200_a_298529]
-
Slănic, capătul căii ferate Buda-Slănic. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Slănic se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,03%). Pentru 2,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,3%). Pentru 2,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În secolul al XVII-lea, zona era locuită de moșneni, care au vândut în 1685
Slănic () [Corola-website/Science/297199_a_298528]
-
2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,03%). Pentru 2,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,3%). Pentru 2,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În secolul al XVII-lea, zona era locuită de moșneni, care au vândut în 1685 un teren spătarului Mihai Cantacuzino, în schimbul sumei de 700 de taleri. Acesta a deschis o ocnă de sare pe Valea Verde în 1688. În
Slănic () [Corola-website/Science/297199_a_298528]
-
1784-1787. După datele conscripției fiscale din 1808, și cele ale evidențelor militare din 1810 se poate presupune numărul familiilor secuiești la nivelul întregii "Secuimi" din secolul XIX: Recensămăntul din 1850, a fost cel în care este menționată pentru prima dată "apartenența etnică". La acest recensământ disputat, au fost înregistrate 180.850 persoane de „etnie secuiască”. Statisticianul Varga E. Árpád arată că: În 1935 academicianul Gheorghe Popa-Lisseanu estima numărul secuilor la 500.000, contestând totodată aserțiunile relative la "puritatea lor etnică". Unii
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
în 2011, populația orașului Borsec se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (76,29%), cu o minoritate de români (21,74%). Pentru 1,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (71,72%), dar există și minorități de ortodocși (21,08%) și reformați (3,79%). Pentru 1,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populației stabile i
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
1,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (71,72%), dar există și minorități de ortodocși (21,08%) și reformați (3,79%). Pentru 1,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populației stabile i se adaugă turișii aflați în tranzit. Orașul este o localitate în care conviețuirea este pașnică și stabilă, normală într-o comunitate liberă, neexistând tensiuni interetnice. Depresiunea Borsec s-a format în urma puternicelor mișcări tectonice de la sfârșitul
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
în 2011, populația orașului Ocna Sibiului se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,25%), cu o minoritate de maghiari (9,12%). Pentru 5,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,09%), dar există și minorități de reformați (8,14%) și romano-catolici (1,4%). Pentru 5,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
5,84% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,09%), dar există și minorități de reformați (8,14%) și romano-catolici (1,4%). Pentru 5,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.969 locuitori, dintre care 2.781 români, 941 maghiari, 142 țigani, 92 germani ș.a. Sub aspect confesional, populația era alcătuită în 1930 din 2.627 ortodocși, 785 reformați, 285 greco-catolici, 198
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
în 2011, populația orașului Baia de Aramă se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,51%), cu o minoritate de romi (9,98%). Pentru 4,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,85%), cu o minoritate de baptiști (6,64%). Pentru 4,58% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Baia de Aramă () [Corola-website/Science/297209_a_298538]
-
de romi (9,98%). Pentru 4,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,85%), cu o minoritate de baptiști (6,64%). Pentru 4,58% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Baia de Aramă () [Corola-website/Science/297209_a_298538]
-
supranumele de "Marea Craiovei". Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ocnele Mari se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,57%). Pentru 6,5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,08%). Pentru 6,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul este locuit încă din epoca de piatră. Între dealurile care îl înconjoară, pe "Valea
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,57%). Pentru 6,5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,08%). Pentru 6,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul este locuit încă din epoca de piatră. Între dealurile care îl înconjoară, pe "Valea Bradului", au fost găsite urme a unei așezări din "epoca neolitică": unelte din piatră ca topoare, vârfuri de lance, cuțite sau vase confecționate din
Ocnele Mari () [Corola-website/Science/297217_a_298546]
-
este un oraș în cantonul Zadar, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%) și ortodocși Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Biograd na Moru () [Corola-website/Science/297243_a_298572]
-
o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%) și ortodocși Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Biograd na Moru () [Corola-website/Science/297243_a_298572]
-
la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (75,07%). Principalele minorități sunt cele de romi (11,16%) și maghiari (8,31%). Pentru 4,96% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,05%), cu minorități de romano-catolici (4,33%), evanghelici-luterani (2,81%), reformați (1,41%), penticostali (1,3%) și baptiști (1,13%). Pentru 4,98% din populație nu este cunoscută apartenența
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,05%), cu minorități de romano-catolici (4,33%), evanghelici-luterani (2,81%), reformați (1,41%), penticostali (1,3%) și baptiști (1,13%). Pentru 4,98% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.170 locuitori, dintre care 785 maghiari, 346 români, 27 germani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 363 romano-catolici, 360 evanghelici, 243 ortodocși, 104 greco-catolici, 75 reformați ș.a. În anul
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
efectuat în 2011, populația orașului Solca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,89%), cu o minoritate de romi (1,42%). Pentru 2,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,48%), dar există și minorități de penticostali (5,26%), romano-catolici (2,42%) și adventiști de ziua a șaptea (1,55%). Pentru 2,06% din populație, nu
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]