16,785 matches
-
și ale prosperității sale. Trebuie să înțelegem că puterea mulțimii este oarbă, nesăbuită, nu raționează, ascultă în dreapta și în stânga. Un orb nu poate conduce pe un orb fără să ajungă la prăpastie; la fel membrii ieșiți din popor, fie chiar dotați de o inteligență ideală, din cauză că nu înțeleg nimic din politică, nu pot pretinde s-o călăuzească fără să piardă toată națiunea. Numai un individ pregătit din copilărie pentru autocrație poate cunoaște graiul politic și realitatea politică. Un popor lăsat în
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
prezintă ajunge la destinație și prin urmare există un control al regelui însuși. Aureola puterii pretinde ca poporul să poată spune: Dacă regele ar ști, sau Regele va ști. Cu instituirea gărzii oficiale dispare prestigiul mistic al puterii; orice om, dotat cu oarecare îndrăzneală, se crede stăpânul puterii, răzvrătitorul cunoaște puterea sa și pândește ocazia de a comite un atentat asupra acestei puteri. Noi predicăm altceva creștinilor, însă în același timp vedem la ce i-au dus măsurile fățișe de siguranță
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
persoane au un sentiment ambiguu atunci când citesc rubrica de fapt divers: îi compătimesc pe cei afectați de dramă (circuitul durerii este activat în ele), dar plăcerea subiacentă însoțește, în anumite corpuri, această percepție (circuitul plăceri este co-activat). Cum creierul este dotat cu sisteme care permit desolidarizarea față de durerea celuilalt, nu rămâne decât aspectul „agreabil” al problemei. Antropologul Victor Nell, de la Universitatea din Pretoria, Africa de Sud, consideră că nu este o întâmplare faptul că suntem conectați cerebral pentru a simți uneori plăcere în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de dominare socială și fizică. Conform autorilor acestui studiu, îi considerăm mai dominanți și fizic, și social pe indivizii cu o voce mai gravă și mai sonoră. De ce? Pentru că aceste caracteristici aparțin în general bărbaților mai mari și mai puternici, dotați cu puternice concentrații de testosteron, hormonul dominări și al agresivității. Auzindu-i, suntem automat înclinați să le acceptăm autoritatea și, când aceasta trece prin limbaj, suntem înclinați să acceptă informațiile pe care le vehiculează. Concluzie Domnul X îi datorează o
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
pasivi conștientizează rareori faptul că sînt ineficienți și se simt ofensați dacă li se pare că s-a trecut pe lîngă ei. Personalitate manipulatoare Șeful dificil manipulator este poate cea mai periculoasă ființă. Se aseamănă cu peștele-pescar din adîncul mărilor, dotat cu o momeală atractivă situată deasupra capului, cu care atrage peștii și alte animale marine. Prada nu-și dă seama din ce parte a venit atacul. Șeful manipulator este clasicul lup deghizat în oaie - o personalitate agresivă adăpostită de o
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
neautorizat, care, în ultima perioadă, și-a intensificat activitatea ostilă și a creat așa-zisul «Comitet pentru apărarea libertăților religioase». [...] Pentru a controla reacția obiectivului și a informatorului pe timpul contactelor ce se vor realiza, preconizăm că informatorul «Arne» să fie dotat cu mijloace TO portabile. «Arne» este în vârstă de 38 ani, teolog ortodox, diacon și ghid la o biserică din Capitală. A fost recrutat pe bază de convingere și, de la data recrutării, a furnizat un bogat material informativ care s-
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
Augustin Girard, dezvoltarea noilor suporturi și metode de difuzare face parte din factorii principali de evoluție a practicilor, într-o măsură mult mai mare decât politicile publice. Noile activități sunt legate mai ales de dezvoltarea multimedia (32 % dintre gospodării sunt dotate în 2001), de generalizarea echipamentelor hi-fi (o rată de 61 % în 2001), de milioanele de CD-uri vândute (aproximativ 120 de milioane), de internet (18 % dintre locuințe conectate în 2001). Este o rațiune majoră a intrării în era "culturii ecranului
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
unii membri decid să dezvolte structuri de reprezentare și de reproducere. Să ne gândim, de exemplu, în diferite domenii, la grupurile de amatori care se organizează în fan-cluburi, în suporteri (sportivi) sau în "societăți de prieteni ai muzeelor": toate se dotează cu reguli, organe (de presă), militanți, un aparat administrativ mai mult sau mai puțin elaborat. Practicile nu mai sunt ocazionale, ci îi orientează pe indivizi într-o veritabilă angajare, înscriindu-i în cunoștințe din ce în ce mai importante (Le Guern, 2002). Mărimea colectivelor
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
reguli de compoziție; gustul "dominant" și "oficial" se dezvoltă. De exemplu, academicienii au început prin a stabili o doctrină estetică (ierarhia genurilor picturale, separația strictă a artelor). Monopolul dreptului de expoziție (Salonul) constituia mijlocul de a controla aplicarea doxei. Era dotat cu un juriu de academicieni care susținea o linie ortodoxă, interzicând apariția altor forme artistice. Organizându-se, învățământul a transformat condițiile sociale ale vieții artistice, fără să rezolve problemele ultime ale artei și originii formelor culturale și fără să fie
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și Heinich, 2002, pp. 18-42) erau simpli cunoscători și iubitori de artă care, grupați în societăți de prieteni, au inventat treptat o meserie și au reușit să organizeze, împreună cu autoritățile publice, drepturile de intrare în profesie; jurnaliștii, care s-au dotat și ei, treptat, cu sindicate, apoi cu reguli deontologice și, în fine, cu o definiție înscrisă în lege (1935) ce separă clar amatorii ocazionali de profesioniștii ce desfășoară o activitate regulată. Remiterea anuală a unei legitimații este esențială pentru practică
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
instituții, problema de rezolvat rămâne cea legată de rentabilizarea serviciilor și bunurilor: media participă la această rutinizare. Rap-ul, hip-hop-ul, muzica electronică, rave party-urile, muzica tehno sunt progresiv integrate, ceea ce precede sau însoțește comercializarea lor; cinematografia este o creație industrială dotată cu bugete colosale (în medie, 3,2 milioane de dolari pe film în 1994, după Farchy, 1999, p. 46). Consumul se concentrează pe câteva titluri: din 380 de lungmetraje proiectate în Franța în 1994, 30 de filme au adunat jumătate
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
la antipodul politicii locuințelor și a parcelării, operațiunea urmărea să constituie o metodă și un corpus de cunoștințe, codate într-un limbaj categorial univoc, fixat dinainte. Dorită de André Malraux și pusă în practică de istoricul de artă André Chastel, dotată din 1967 cu primele Comisii Regionale de Inventariere (astăzi Conservații regionale în cadrul Direcției Regionale pentru Acțiune Culturală DRAC), întreprinderea a apărut de-a dreptul interminabilă, în măsura în care actul cunoașterii este inevitabil depășit de propriul obiect: viața construcției, producerea de noi obiecte
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de o parte manipulatori, mai mult sau mai puțin cinici, deținători ai surselor și formelor de informare, iar pe de alta, indivizi manipulați (mai puțin raționali?) dispuși să urmeze căile ce li se indică. Totuși, în alte locuri, valorile sunt dotate cu o obiectivitate care nu ne permite să ne gândim la convenționalism (care este un relativism): "Comprehensiunea istorică a trecutului nu este supusă unui relativism absolut" (Moulin, 1967, p. 431). Există așadar o valoare istorică și o autoritate a istoriei
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
trecere" ale marilor metropole (gară, aeroport) care încearcă să ofere în egală măsură semne funcționale și semne estetice, embleme ale naturii și ale culturii în care tocmai penetrăm (un alt "spațiu" al memoriei îmi evocă noul aeroport din Montréal, Dorval, dotat cu un lung covor transportor flancat de panouri imense reprezentînd peisaje și meserii tradiționale canadiene, reflectate în gigantice oglinzi și acompaniate de mesaje sonore elocvente: susur de izvoare, bătăi de aripi, vuiet de valuri). Am ales aceste exemple extreme pentru
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ca obiectele oricărei științe" (T. Eagleton, 1994: 106). Sensul nu mai este produsul romantic al unei experiențe private, ci rezultatul sistemelor de semnificație împărtășite de membrii unei comunități culturale. Marea descoperire a structuralismului este sistemul substitut al subiectului uman și dotat cu toate atributele individului tradițional: autonomie, autoreglare, unitate. Dacă pentru cercetătorii englezi și americani semiotica și structuralismul sînt noțiuni corelate indisociabil sau chiar interșanjabile, pentru tradiția franceză și canadiană structuralismul și semiotica se aseamănă, dar nu se confundă, cea din
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cea de sistem. Ideea saussuriană a arbitrariului semnului lingvistic are o profundă rezonanță filosofică: ea trasează separarea între lucrurile care țin de principiul general al cauzalității și lucrurile care țin de principiul convenției și semnificării ("Realul nu se repetă, căci dotat cu cauzalitate și nerăspunzînd arbitrariului semnului el depinde de constrîngerile fixate de relațiile de cauzalitate...Se pot repeta doar lucrurile din afara realului ce țin de logici de simbolizare create de oameni în sistemele sociale și instituționale" (B. Lamizet, 1992:76
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
izoleze și să denumească termenii, dar îi va circumscrie prin perifraze (în lipsa termenului "cuțit" va utiliza perifraza "cu care tai cînd mănînc"); în schimb, afazicul suferind de tulburări de combinare va alinia doar cuvintele într-o telegramă absurdă, fără a dota fraza cu un sens complet. Tot Jakobson a evidențiat faptul că alegerea unei anumite unități din ansamblul elementelor unei paradigme este relevantă pentru cantitatea de informație (cu cît ocurența va fi mai neașteptată, cu atît cantitatea de informație va fi
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în lingvistica franceză sub numele de dubla articulare a limbajului André Martinet, Éléments de linguistique générale, Paris, A. Colin, 1960). Limbile naturale sînt articulate, adică structurate de două ori: prima articulare este cea care decupează enunțul lingvistic în unități minimale dotate cu sens: "Pămîntul este rotund" se poate analiza în: "pămîntul", "este", rotund"; forma vocală a unităților din prima articulare este analizabilă în unități lipsite de sens numite foneme ("este" conține patru foneme). Cu cîteva zeci de unități ale celei de-
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
implică pe al doilea și acesta la rîndul său pe primul. În conformitate cu primul criteriu (al calității) Peirce va distinge: * qualisemnul sau "calitatea care este semn" (actualizată de tonul vocii, culoarea sau textura unei haine); * sinsemnul (token) sau "lucrul sau evenimentul dotat cu existență reală"; el reprezintă replica sau ocurența concretă a legii, semnului (type) abstract, de pildă cu-vintele și frazele imprimate pe această pagină ce repre-zintă actualizarea genului discursiv: text științific semiotic. Sinsemnul ca fenomen secund implică cel puțin un qualisemn
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
accesibilă unei comunități culturale dar inaccesibilă alteia, ceea ce explică particularismul național sau regional al comicului, precum și perimarea rapidă a umorului ad hominem). Considerăm că esența glumei constă în dedublarea sa dialogică: la nivelul enunțării există doi actori complici: A1, emițătorul, dotat cu "savoir" (lingvistic, retoric și enciclopedic) și "faire croire", și A2, receptorul, posesorul unui "savoir-faire" interpretativ care îi permite să acceadă la sensul ascuns (implicit) al glumei, iar la nivelul enunțului (textul glumei) un a1 complice și un a2, actor
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
În Introduction to Kinesics (1952), Birdwhistell prezintă prima sistematizare a repertoriului gestualității. Fonemelor din fonologie (unități minimale lipsite de sens) le corespund kinemele (cele mai mici unități ale gestului sau mimicii, de pildă "ochiul stîng închis"). Morfemelor ca unități minimale dotate cu sens le corespund kinemorfemele (de pildă gestul "a face cu ochiul" ca element al unei serii de gesturi ce caracterizează conduita complicitate, convivialitate etc.). Chiar dacă abordarea sa a fost ținta unor critici (ambivalența termenului kinem care pare a fi
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
etc. "A da sens spațiului înseamnă a trasa frontiere care separă teritoriile între ele... Inventarea teritoriului de către oameni corespunde într-un fel socializării spațiului, înscrierii spațiului în structurile simbolice prin care el devine nu doar o formă, ci o formă dotată cu sens" (B.Lamizet, 1992:262). Cercetătorii fenomenului teritorialității consideră că instinctul teritorial (esențial la animale) își păstrează centralitatea și în comunicarea umană: "Manifestările sale s-au diversificat și nuanțat pe potriva evoluției raporturilor sociale" (M.Dinu, 1997:216). Relațiile pe
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și intrarea în contact, "pe această dualitate bazîndu-se posibilitatea de a da sens evenimentelor teritoriale" (E.Goffman, 1992:71). 9.4. Transgresări ale distanței Proxemica repetă trăsăturile limbajului verbal (feature for feature, spune Hall): dubla articulare (segmentare la nivelul unităților dotate cu sens morfeme, lexeme și la nivelul unităților acustice minimale fără sens fonemele, cf. André Martinet), arbitrariul, încărcătura iconică, indicială și simbolică. Mai iconic decît limbajul verbal, limbajul proxemic traduce o constantă, o categorie universală și anume afectivitatea în scara
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Gaye, 1978 Making News: a study in the construction of reality, New York, Mac Millan Pulication GLOSAR DE SEMIOTICĂ ȘI LINGVISTICĂ ACT DE LIMBAJ (fr. acte de langage; engl. speech act). Enunțul efectiv realizat de locutor într-un anumit context și dotat cu o eficiență pragmatică specifică. Cercetătorii (Austin, Searle, Récanati, Vanderveken etc.) le clasifică în: acte asertive (a afirma, a susține), directive (a ordona, a cere, a întreba), comisive (a promite, a jura), expresive (a felicita, a mulțumi, a ura), declarative
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fiind o prezență permanentă ce modulează selectarea temelor abordate, a genurilor discursive etc.), inferențial (marcat de implicituri conversaționale, completate de interlocutor prin calcule interpretative) și acțional (vizînd reconfigurarea epistemică și ulterior comportamentală a interlocutorului). ARTICULARE Decuparea "realității" lingvistice în unități dotate cu sens (lexeme și morfeme gramaticale) reprezintă prima articulare a limbajului, în timp ce segmentarea unităților lexicale și gramaticale în entități distincte lipsite de sens (fonemele c, a, s, ă în cuvîntul "casă") constituie cea de-a doua articulare. Dubla articulare a
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]