16,589 matches
-
de jurnalism. Primul succes al lui Pratchett s-a înregistrat în 1968 când lucra ca jurnalist și a fost trimis să îl intervieveze pe Peter Bander van Duren, codirectorul unei mici edituri. În timpul întâlnirii, Pratchett a menționat că scrisese un manuscris, "The Carpet People". Bander van Duren și partenerul său de afaceri, Colin Smythe (de la Colin Smythe Ltd Publishers), au publicat cartea în 1971, ilustrațiile fiind realizate chiar de Pratchett. Cartea a avut parte de puține recenzii, dar pozitive și a
Terry Pratchett () [Corola-website/Science/297460_a_298789]
-
amoraică, care era o limbă literară, preponderent scrisă. Cel mai vechi text talmudic a fost "Mișna" (משנה), care a fost scris aproximativ în anul 200 e. n. în așa numita ebraică mișnaică. Același dialect al ebraicei a fost observat și în manuscrisele de la Marea Moartă. Ebraica mișnaică este considerată un dialect al limbii ebraice clasice și a funcționat ca limbă de comunicație în Israel. O formă de tranziție a limbii ebraice poate fi întâlnită în textele care au fost scrise drept comentariu
Limba ebraică () [Corola-website/Science/297509_a_298838]
-
justificarea istorică a primatului său și că biserica de la Constantinopol își datoria poziția ca al doilea centru creștin. Siricius, episcopul Romei, a emis Decretalia Constituta, fundamentând primatul episcopilor de la Roma. Rufinus de Aquileia a tradus un document descoperit într-un manuscris grecesc din secolul II, prin care se făcea conexiunea dintre Sfântul Petru și episcopii romani ca succesori ai săi. Autorul documentului respective ar fi copiat în acel manuscris o scrisoare trimisă de Papa Clement I Sfântului Iacob, aflat la Ierusalim
Biserica Romano-Catolică () [Corola-website/Science/297536_a_298865]
-
de la Roma. Rufinus de Aquileia a tradus un document descoperit într-un manuscris grecesc din secolul II, prin care se făcea conexiunea dintre Sfântul Petru și episcopii romani ca succesori ai săi. Autorul documentului respective ar fi copiat în acel manuscris o scrisoare trimisă de Papa Clement I Sfântului Iacob, aflat la Ierusalim, prin care îl informa că ultima dorință a lui Petru era convocarea comunității creștine din Roma, căreia i se adresa susținând ca îi încredințeaza lui Clement puterea de
Biserica Romano-Catolică () [Corola-website/Science/297536_a_298865]
-
fost cumpărată și restaurată de el, în care a trăit și lucrat. Clădirea, care a fost construită în secolul al XVIII-lea, este compusă din șase camere. Expoziția cuprinde: mobilier de epocă, fotografii și tablouri, cărți și periodice, obiecte personale, manuscrise, documente familiale, personale, culturale și istorice, partituri muzicale, hărți. În fața casei memoriale a fost amenajat Parcul Simion Florea Marian, unde a fost amplasat bustul scriitorului. Imagini cu monumente dedicate omului de cultură Simion Florea Marian, în orașele Suceava și Siret
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
După 1945 poezia sa este trecută la "index", evident din rațiuni strict politice. Fiul său, criticul și romancierul Dinu Pillat a fost îndepărtat de la Facultatea de Litere unde era asistent al lui George Călinescu fiind condamnat la temniță politică, iar manuscrisele i-au fost confiscate și distruse. Nepoata sa, Monica Pillat este o reputată anglistă. s-a născut la București în casa din Calea Dorobanților 6.Tatăl său era moșier și parlamentar, iar mama sa, Maria Pillat, a fost a doua
Ion Pillat () [Corola-website/Science/297550_a_298879]
-
Evenimentul principal se produce în toamna anului 1880, când gimnazistul este primit ca membru al Societății de lectură a elevilor Virtus Romana Rediviva: Începând din octombrie 1882, membrii societății elevilor gimnaziști din Năsăud redactează publicația liceului, "Muza Someșeană", un caiet manuscris, în care elevii publicau texte originale, traduceri și observații critice. Aici vor apărea primele poezii ale elevului George Coșbuc, altele urmând a fi citite de autor în ședințele societății, în total peste cincizeci de poezii „dintre cele 160 scrise pe când
George Coșbuc () [Corola-website/Science/297547_a_298876]
-
Lituania). În felul acesta, se ajunge la o nouă fază a limbii idiș. Primele urme scrise ale limbii idiș occidentale provin din anul 1272, sub forma unei dedicații într-o carte de rugăciuni și a unui glosar pe marginea unui manuscris al Bibliei, cu influențe slave, în special din limba poloneză. Idișul mediu (în germană Mitteljiddisch ori Mitteljüdisch): (1500-1700) - Limba se răspândește în noi zone ale Europei (Italia de nord, Olanda, Alsacia, țările baltice și Germania de nord). Începe diferențierea între
Limba idiș () [Corola-website/Science/296712_a_298041]
-
cuvinte și fragmente de propoziții estone. Cele mai vechi mostre de text în limba estonă (de nord) sunt rugăciunile de la Kullamaa, datând dintre 1524 și 1528. În 1525 s-a tipărit prima carte publicată în limba estonă. Cartea era un manuscris luteran care nu a ajuns niciodată la cititori și a fost distrus imediat după publicare. Prima carte în limba estonă care s-a păstrat este o traducere germană-estonă a catehismului luteran de S. Wanradt și J. Koell datând din 1535
Limba estonă () [Corola-website/Science/296722_a_298051]
-
(“"Cartea uriașă"”) este cel mai mare manuscris medieval din lume. Se crede că a fost scris la începutul secolului 13 într-o mănăstire benedictină din Podlazice, Cehia de astăzi. În timpul războiului de treizeci de ani din 1648, întreaga scriere a fost furată de armata suedeză și în
Codex Gigas () [Corola-website/Science/317012_a_318341]
-
începutul secolului 13 într-o mănăstire benedictină din Podlazice, Cehia de astăzi. În timpul războiului de treizeci de ani din 1648, întreaga scriere a fost furată de armata suedeză și în prezent este păstrată la Biblioteca Națională din Suedia, la Stockholm. Manuscrisul mai este cunoscut sub numele de "“Biblia Diavolului”" datorită unei ilustrații din interior, cea mai veche imagine a înfățișării Diavolului descoperită până acum. Este considerată cea de-a opta minune a lumii. "" are coperta din lemn, acoperit de piele și
Codex Gigas () [Corola-website/Science/317012_a_318341]
-
descoperită până acum. Este considerată cea de-a opta minune a lumii. "" are coperta din lemn, acoperit de piele și decorat cu ornamente metalice. Având 89 de centimetri înălțime, 49 centimetri lățime și 22 centimetri grosime, este cel mai mare manuscris medieval descoperit până acum. Inițial, avea 320 de pagini de pergament. În timp, opt dintre acestea au fost scoase. Nu se știe motivul pentru care au fost smulse acele pagini și nici cine a făcut-o, dar se pare că
Codex Gigas () [Corola-website/Science/317012_a_318341]
-
avea 320 de pagini de pergament. În timp, opt dintre acestea au fost scoase. Nu se știe motivul pentru care au fost smulse acele pagini și nici cine a făcut-o, dar se pare că acestea conțineau regulile Ordinului benedictin. Manuscrisul cântărește aproximativ 75 de kilograme, iar pergamentul este făcut din piele de vițel (unele surse susțin că ar fi piele de măgar) de la un număr de 160 de animale. Textele au fost scrise pe două coloane a câte 106 rânduri
Codex Gigas () [Corola-website/Science/317012_a_318341]
-
aproximativ 75 de kilograme, iar pergamentul este făcut din piele de vițel (unele surse susțin că ar fi piele de măgar) de la un număr de 160 de animale. Textele au fost scrise pe două coloane a câte 106 rânduri fiecare. Manuscrisul a fost scris și decorat (decorațiuni fiind considerate atât inițialele scrise diferit cât și ilustrațiile reprezentând Raiul, dar și portretul Satanei) de un singur artist. Nu a mai fost găsită nicio operă de-a acestuia și nici nu se știe
Codex Gigas () [Corola-website/Science/317012_a_318341]
-
singur artist. Nu a mai fost găsită nicio operă de-a acestuia și nici nu se știe nimic despre pregătirea sa profesională. Codexul a fost creat într-o mănăstire benedictină din Podlažice, de lângă Chrudim, distrusă în secolului 15. Însemnările din manuscris se încheie în anul 1229. Codexul a fost mai târziu făcut cadou mănăstirii cisterciene Sedlec și apoi, cumpărat de mănăstirea benedectină din Břevnov. Între 1444 - 1593 a fost păstrăt în biblioteca mănăstirii din Broumov până a fost luat și dus
Codex Gigas () [Corola-website/Science/317012_a_318341]
-
Broumov până a fost luat și dus la Praga în 1594 pentru a completa colecția Împăratului Roman Rudolf II. La sfârșitul războiului de treizeci de ani, în 1648, întreaga colecție a fost furată de armata suedeză. Din 1649 până în 2007, manuscrisul a fost păstrat în Librăria Națională din Stockholm. La 24 septembrie 2007, după 359 de ani, “Codex Gigas” revine la Praga în cadrul unei expoziții. De-a lungul timpului, codexul a trecut prin multe dezastre. A fost salvat dintr-un incendiu
Codex Gigas () [Corola-website/Science/317012_a_318341]
-
a lungul timpului, codexul a trecut prin multe dezastre. A fost salvat dintr-un incendiu de un călugăr, însă din pricina greutății sale, nu a putut fi coborât pe scări. Pentru a-l salva totuși, călugrul l-a aruncat pe geam. Manuscrisul nu a suferit deteriorări grave. Ultima mare lucrare din Codex este “Cronicile Boemiei” de Cosmas de la Praga (1045 - 1125). Aceasta este prima isotrie a Boemiei. În manuscris apar o serie de lucrări mici. Prima descrie pocăința pentru relele comise. A
Codex Gigas () [Corola-website/Science/317012_a_318341]
-
pe scări. Pentru a-l salva totuși, călugrul l-a aruncat pe geam. Manuscrisul nu a suferit deteriorări grave. Ultima mare lucrare din Codex este “Cronicile Boemiei” de Cosmas de la Praga (1045 - 1125). Aceasta este prima isotrie a Boemiei. În manuscris apar o serie de lucrări mici. Prima descrie pocăința pentru relele comise. A doua, după portretul Diavolului, este o lucrare destinată exorcizării. Ultima lucrare se numește “Calendarul” și conține o listă de sfinți, precum și zilele în care sunt comemorați aceștia
Codex Gigas () [Corola-website/Science/317012_a_318341]
-
șansă. Pe la mijlocul nopții, și-a dat seama că nu va reuși să ducă sarcina la bun sfârșit. La disperare, l-a convocat pe arhanghelul căzut Satan, cerându-i să-l ajute să termine cartea în schimbul sufletului său. Diavolul a terminat manuscrisul iar călugărul i-a adăugat portretul în semn de mulțumire pentru ajutorul oferit. A reușit să se salveze de la moarte, însă și-a pierdut liniștea sufletească. A implorat iertare Sfintei Fecioare Maria. Aceasta a fost de acord să-i slaveze
Codex Gigas () [Corola-website/Science/317012_a_318341]
-
să-i slaveze sufletul, însă pocăitul a murit cu foarte puțin înainte să fie izbâvit de pactul făcut cu Diavolul Se speculează că numeroasele scrieri din Codex legate de exorcizare, sunt încercările călugărului de a-și salva propriul suflet. Totuși, manuscrisul nu a fost interzis de Inchiziție și a fost intens studiat de mulți învățați.
Codex Gigas () [Corola-website/Science/317012_a_318341]
-
în anul 1960 și rămânând afiliat până la sfârșitul zilelor. Către sfârșitul anilor '90 a creat un fond de susținere a revistei literare și artistice a ENMU, "El Portal". În anii '80, el a făcut o donație consistentă de cărți și manuscrise originale către biblioteca ENMU, care a dus la formarea departamentului Colecții Speciale; biblioteca a devenit acum sediul Bibliotecii SF , pe care site-ul ENMU o descrie ca „una dintre cele mai bune colecții SF din lume”. Mai mult, Williamson a
Jack Williamson () [Corola-website/Science/317222_a_318551]
-
a determinat să țină două cursuri serale, unul de "Scriere creativă" și altul de "Fantasy și science fiction" (ultimul dintre ele inițiat de el pe vremea când încă nu se pensionase). După ce a donat către ENMU un număr considerabil de manuscrise originale și cărți rare din colecția personală, universitatea a alocat o zonă specială acestei colecții, intitulată "Jack Williamson Special Collection". În 1994, Williamson a primit premiul World Fantasy pentru întreaga activitate. Williamson a intrat în "Science Fiction and Fantasy Hall
Jack Williamson () [Corola-website/Science/317222_a_318551]
-
similară este și "Universitatea Al-Azhar" din Cairo, înființată un secol mai târziu, în 975. Prin secolul al X-lea, Córdoba avea 700 moschei, 60.000 de palate și 70 de biblioteci, cea mai mare dintre acestea având 600.000 de manuscrise. În întregul Al-Andalus, în fiecare an erau publicate peste 60.000 de tratate, poezii, polemici și compilații. Biblioteca din Cairo avea peste două milioane de volume, iar cea din Tripoli se pare că deținea peste trei milioane de lucrări până să
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
distrusă de cruciați. De asemenea, lucrările arabe în domeniul științelor matematice scrise în perioada evului mediu depășesc ca număr și importanță pe cele scrise în perioada clasică greco-romană. O transformare calitativă pronunțată au suferit-o bibliotecile, de la simple depozite de manuscrise la adevărate biblioteci publice în sensul modern al cuvântului, centre de știință și educație, de unde se răspândeau ideile și teoriile, unde aveau loc întâlniri pentru discuții și polemici. O altă caracteristică a Epocii de Aur a Islamului o constituie existența
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]
-
să-și scrie principala lucrare, despre istoria Ungariei. Principele Transilvaniei Ștefan Bocskai l-a numit istoric oficial al Curții. Istoria să neterminata a Ungariei n-a fost niciodată publicată și părți din ea au fost împrăștiate în mai multe copii manuscrise. Bethlen Farkas a salvat părți mai lungi din ea în a sa istorie a Transilvaniei. Szamosközy și-a conceput opera după modelul cărții lui Antonio Bonfini, "Rerum Ungaricarum decades". Sandor Szilagyi a publicat operele lui Szamosközy în patru volume, sub
István Szamosközy () [Corola-website/Science/317542_a_318871]