19,182 matches
-
Păcatul 13.04.2006 Să cuget și altfel, Așa-i vrăjmașul, Ne trage după el. Ațâțe curse-ntinde, Ma-ncearca în fel și fel. O, Cruce Sfântă cu Putere, Te chem în ajutor, Să fugă și ispita, Cu-al ei stăpân înșelător. Suflet trist și zbuciumat, De ce ești trist si-nlacrimat ? Tu de Domnul ai uitat ? Doar treci prin Valea Plângerii, Aici nu poți fi vesel, Calea-i strâmta și e grea, Greu se urcă pe Golgota, Așa a urcat și Fiul
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
milă și iubire, Îl apropii tot mereu, Te iubesc și-mi pare bine M-ai găsit în drumul meu, Ne unim în gând și-n vorba În credința și prin fapte, Făcând voia Lui Hristos, Căutând a Sa cale, Mulțumesc, Stăpânul meu, Ca în cale Tu mi-ai scos Un popas, cu dar frumos, O Bătrânica, văduva era... Și Mandica se numea. Glas Divin 09.03.2006 Aud clopotul bătând, Ne cheamă tainic să venim, Să ne unim cu toti-n
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
interesați, dar și de aceia care sunt numai niște onești informatori, asigură că totul merge bine ; supt dominația străină «ordinea», care s-a făgăduit și care e singura scuză, domnește în toate : hrana de toate zilele, firește câtă rămâne de la stăpân, liniștea, fără care se așteaptă o teribilă represiune, școli deschise, cu anume dascăli și programul corespunzător, literatura care nu ațâță spiritele și, în loc de teatru, se revarsă valurile de armonie ale reprezintațiii de operă./ .../ Așa, cred unii, poate să meargă până la
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
drept însă că în invenția și mai cu seamă în realizarea poetică a d-lui Topîrceanu inteligența joacă un rol neobișnuit. Aceasta este însă o forță și o slăbiciune, în același timp. O forță, căci prin inteligență d. Topîrceanu este stăpân pe toate mijloacele sale, senzații, imagini, sentimente, din care știe să scoată maximum de randament. O slăbiciune, căci intervenția prea pronunțată a inteligenței în procesul sufletesc de creațiune este inoportună. Această intervenție stânjenește jocul forțelor inconștiente, care sunt rezervorul poeziei
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și eclatant) ; era momentul când cel mai adesea se producea efectul marii inspirații. Marea inspirație, firește cu hiatusurile inerente, era regimul lui natural. Va fi liniște va fi seară Un vers de Virgil Mazilescu : „vorbește limpede și vei fi mâine stăpânul lumii”. Virgil Mazilescu nu vorbea limpede și nu a fost niciodată stăpânul lumii. Cu toate acestea, Virgil Mazilescu vorbea foarte limpede și a fost nu o dată stăpânul lumii. De câte ori își recita câte o poezie el era stăpânul lumii. Nu totdeauna
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
inspirații. Marea inspirație, firește cu hiatusurile inerente, era regimul lui natural. Va fi liniște va fi seară Un vers de Virgil Mazilescu : „vorbește limpede și vei fi mâine stăpânul lumii”. Virgil Mazilescu nu vorbea limpede și nu a fost niciodată stăpânul lumii. Cu toate acestea, Virgil Mazilescu vorbea foarte limpede și a fost nu o dată stăpânul lumii. De câte ori își recita câte o poezie el era stăpânul lumii. Nu totdeauna erai dispus să-l asculți, dar nu era scăpare și de fiecare
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
fi seară Un vers de Virgil Mazilescu : „vorbește limpede și vei fi mâine stăpânul lumii”. Virgil Mazilescu nu vorbea limpede și nu a fost niciodată stăpânul lumii. Cu toate acestea, Virgil Mazilescu vorbea foarte limpede și a fost nu o dată stăpânul lumii. De câte ori își recita câte o poezie el era stăpânul lumii. Nu totdeauna erai dispus să-l asculți, dar nu era scăpare și de fiecare dată erai subjugat chiar dacă nu o auzeai pentru prima oară. Avea atunci Virgil Mazilescu o
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
vei fi mâine stăpânul lumii”. Virgil Mazilescu nu vorbea limpede și nu a fost niciodată stăpânul lumii. Cu toate acestea, Virgil Mazilescu vorbea foarte limpede și a fost nu o dată stăpânul lumii. De câte ori își recita câte o poezie el era stăpânul lumii. Nu totdeauna erai dispus să-l asculți, dar nu era scăpare și de fiecare dată erai subjugat chiar dacă nu o auzeai pentru prima oară. Avea atunci Virgil Mazilescu o autoritate, o siguranță absolut suverană. Poezia lui e o poezie
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
recolta era mai mică decât cota impusă. I s-au pus amenzi, i s-au confiscat materiale. În cele din urmă a trecut la colectivă în condiți dramatice. Din munca lui de o viață, din ambiția lui de a fi stăpân în gospodăria sa, de a arăta că știe să fie stăpân, că poate să se administreze singur, că este în stare să răzbească în viață; prin colectivizare, la bătrânețe, a ajuns sluga celor mai răi și mai leneși oameni din
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
amenzi, i s-au confiscat materiale. În cele din urmă a trecut la colectivă în condiți dramatice. Din munca lui de o viață, din ambiția lui de a fi stăpân în gospodăria sa, de a arăta că știe să fie stăpân, că poate să se administreze singur, că este în stare să răzbească în viață; prin colectivizare, la bătrânețe, a ajuns sluga celor mai răi și mai leneși oameni din sat; o slugă bătrână și săracă. Întrat în colectivă, a fost
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de o furie care-l orbește, încât dă ordin imediat ca iubitul să fie pus în țeapă și să i se scoată pielea de pe el ca pe o cămașă murdară. Servitorii și călăul sultanului, cei care trebuiau să execute ordinul stăpânului lor, sunt zguduiți de atâta cruzime. Tatăl băiatului, vizirul, vine la ei spunând că sultanul va regreta amar această decizie plină de cruzime și că ei vor plăti scump că au executat ordinul dat de sultan în stare de beție
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
se practică astăzi, în mod curent, cu multe colective, în afara țării). Fiecare soprană are, bineînțeles, personalitatea ei, dar când sunt asigurate condiții corespunzătoare și are cu cine intra în competiție, drumul spre performanță e ca și garantat. Deseori vedem artiști (stăpâni la un moment dat pe situație) excelând în anumite roluri, dar care se plafonează pe parcurs, secătuiți, părând neputincioși și nemaiavând resurse de a da mai mult din ceea ce ar putea fi în stare! În spectacolul ieșean din 2 iulie
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
dirijorul putea să se ocupe fără alte griji de interpretare și de stimularea prin gestică a ansamblurilor, punându-și mai bine în valoare concepția asupra partiturii. În cazul de față, talentatul Ciprian Ion a apărut ca un dirijor experimentat, foarte stăpân pe partitură, cu aplomb în solicitarea atacului, atât din partea orchestranților, cât și, în egală măsură, din partea soliștilor. Cât privește pe cei din urmă, au avut în dirijor un profesionist care i-a ajutat cu mână sigură, cu gesturi economicoase, măiestrit
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Irina Zahharenkova, Estonia. Câștigătoarea premiului I la concursul de pian, ediția 2005, laureată a mai multor premii I și II la diverse întreceri internaționale, în pofida declarațiilor făcute în cuprinsul programului, cum că este „...foarte obosită”, a făcut dovada unui profesionist stăpân pe meseria aleasă). Cu un tușeu delicat și cu o sensibilitate naturală, ne-a impresionat plăcut prin bogăția de nuanțe! Dacă vom mai adăuga și finețea, și siguranța acompaniamentului asigurat de dirijorul Alexandru Lăscae, vom avea imaginea completă a unui
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
atât de necesară pregătirii pentru viață. și iată-mă la Slobozia Panu, un sat al comunei Colonești, undeva la 8o de kilometri depărtare de casa părintească. Panu era așezat între trei dealuri străjuite la nord de pădurea lui Panu Calimach, stăpânul de robi de altă oară. La cel mai ridicat nivel am cunoscut notabilitățile: Mitică - gardistul, Alecu Petrișor - odagiul școlii și Ion Broscoi - proprietar, cârciumar și negustor fără concurență. Toamna a trecut frumos, cu multe mese înlocuite cu praznice și hramuri
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
sub mâinile lui când o fi cazul”. Întâlnirea avea loc pe teren neutru, la o țiitoare de-a lui. Am intrat, m-a poftit pe scaun și mi-a dat mâna: - Eu sunt Corneliu Panu Calimach, viță de boier, foști stăpâni pe aceste locuri până la împroprietărirea din nouă sute șai' șpe. Mai am ceva avere. Pădurea. Am vrut să te cunosc. Am aflat că ești tânăr dar nu foarte, că te porți bine cu oamenii, cu copiii, că le intri în case
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
curat, cu multe parcuri și biserici, așezat pe partea stângă a Dunării. La revizoratul școlar sunase demult ora închiderii așa că am luat direcția căminului învățătorilor. Căminul avea mai bine de 20 de paturi într-o sală mare peste care era stăpân un profesor de muzică, Colurub. Acest cămin era de fapt proprietatea Asociației Județene a Învățătorilor, dar devenise adăpostul celor fără posturi care așteptau să fie numiți în învățământ din zi în zi, iar ziua era mereu înserată. Am aflat că
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
lentilelor groase ale ochelarilor, privindu-ne blând, blând de tot, părintește, cu bunătate. Ne-a povestit neînțelegerea de la revizoratul școlar, la care eu de colo, am dat drumul la gură fără să gândesc prea mult repetând proverbul cu bătaia între stăpâni și părul bieților servitori, la care vorbe Iancu s-a uitat urât și îngrijorat la mine, în timp ce domnul Balș se omora râzând. Mi-a spus apoi: Tinere, dar bine ai brodit-o cu vorbele astea și tare mai ai multă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
acel moment am observat că eram foarte puțini în sala de curs. În seara dinaintea cursului, după miezul nopții, am fost treziți din somn de voci puternice care cântau: „Noi suntem români, noi suntem români/ Noi suntem aici pe veci stăpâni...”. Într-o pornire inexplicabilă de entuziasm și solidaritate cu cei care cântau, am început și noi să cântăm tare, iar vocile ni s-au unit cu alte și alte voci într-un cor magnific și ireal care a durat doar
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pășunat. Oamenii erau veseli, mai siguri pe ei și mai prietenoși. Era frumos la țară. Mergeam încet, la pas, iar bătrânul cal înainta nepăsător pe drumul străbătut de mii de ori cu aceia care, vremelnic, asemenea mie, i-au fost stăpâni. Uneori mă opream pentru a culege flori primăvăratice sau pentru a mângâia grâul încolțit. Trăgeam în piept aerul înmiresmat. Doream ca timpul să se oprească în loc, iar bucuria renașterii naturii să fie veșnică. Am iubit dintotdeauna primăvara! Calul mă cunoștea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cu aprobarea primului secretar. Ar fi trebuit să învăț multe în acea zi despre relația mea cu cei din Palat! Din păcate, odată problemele momentului rezolvate, am redevenit același activist supus, umil, cuminte, mulțumit cu firmiturile care cădeau de la masa stăpânilor județului. DOUĂ SALAMURI DE VARĂ În fiecare lună, de obicei în ultimele zile, se organizau instruirile cu primarii și cu ceilalți activiști de partid. Era analizată situația politică, economică, socială și culturală a fiecărei comune. Primeam notă telefonică prin care
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
materie, Ștefan Andrei, fost membru supleant al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, fost Secretar pentru Relații Internaționale al CC., fost ministru al afacerilor externe în perioada 1978-1985. În volumul de interviuri cu Ștefan Andrei al istoricului Lavinia Betea, "Stăpânul secretelor lui Ceaușescu. I se spunea Machiavelli" (Editura Adevărul, 2011), "Machiavelli'', un excelent diplomat, dar care, ca și alții care i-au succedat la conducerea diplomației, a cedat, practic fără luptă, teren în fața ofensivei "ochilor albaștri", atât în Centrala MAE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
afectate picioarele și, ca atare, nu-i bun de vânătoare. Mi-am exprimat părerea de rău, gândind în sinea mea că nu numai câinii erau prost hrăniți în România, ci și oamenii și am propus să ducem "patrupedul" înapoi, la stăpânul lui. Propunerea mea a fost primită de "tablagiul șef" cu remarca: "Dă-l dracului, să-l aruncăm în lac, mama lui de javră, cu stăpân cu tot!". Am insistat și cu un gest de lehamite a fost de acord, tov.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
prost hrăniți în România, ci și oamenii și am propus să ducem "patrupedul" înapoi, la stăpânul lui. Propunerea mea a fost primită de "tablagiul șef" cu remarca: "Dă-l dracului, să-l aruncăm în lac, mama lui de javră, cu stăpân cu tot!". Am insistat și cu un gest de lehamite a fost de acord, tov. Plutonier aruncându-l peste gardul din Colentina cu supărarea celui conștient că se ratase o ocazie importantă pentru consolidarea prieteniei româno-turce! În iulie 1976 ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
Așa încît ni se pare oportun și util să punem alături de amintirile domnului Petru Rezuș cîteva (foarte succinte) repere ale istoricului satului, cu precizarea că, pînă în secolul al XIX - lea, știrile sunt puține, „petele albe” nu lipsesc, iar șirul stăpînilor de la Hlipiceni - la care dorim să ne referim aproape exclusiv - nu poate fi reconstituit în întregime. Hlipiceni (apare în documente și formele Hlipceanii, Hlibceanii, Clipicenii) este un sat vechi, prima atestare documentară fiind din 1546, mai 17. În adevăr, la
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]