157,124 matches
-
poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. (2) Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. Art. 80 - (2) - Președintele României veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. Art. 90 - Președintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la probleme de interes național. Art. 115 - (4) Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
privesc activitatea autorității judecătorești. II. Motive: Curtea Constituțională a stabilit, în jurisprudența sa, că un conflict juridic de natură constituțională presupune acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor (Decizia nr. 53/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Totodată, prin Decizia nr. 270/2008 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008), Curtea a statuat că textul art. 146 lit. e) din Constituție „stabilește competența Curții de a soluționa în fond orice conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritățile p ublice, iar nu numai conflictele de competență născute între acestea". Prin urmare, potrivit jurisprudenței Curții, conflictele juridice de natură constituțională nu se
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
potrivit jurisprudenței Curții, conflictele juridice de natură constituțională nu se limitează numai la conflictele de competență, pozitive sau negative, care ar putea crea blocaje instituționale, ci vizează orice situații juridice conflictuale a căror naștere rezidă în mod direct în textul Constituției (Decizia nr. 901/2009, Decizia nr. 1525/2010). La data de 31 ianuarie a. c., Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. Apreciem că suntem în prezența unei situații juridice conflictuale a cărei naștere rezidă în mod direct în textul Constituției. Prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență Guvernul și-a exercitat competența de a adopta acte normative cu putere de lege cu încălcarea cadrului constituțional privind delegarea legislativă. Astfel, potrivit art. 61 alin.(1) din Constituție, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
în mod direct în textul Constituției. Prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență Guvernul și-a exercitat competența de a adopta acte normative cu putere de lege cu încălcarea cadrului constituțional privind delegarea legislativă. Astfel, potrivit art. 61 alin.(1) din Constituție, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. De asemenea, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul poate emite ordonanțe pe baza unei legi de abilitare adoptate de Parlament și poate emite ordonanțe de urgență în situații extraordinare a căror
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
competența de a adopta acte normative cu putere de lege cu încălcarea cadrului constituțional privind delegarea legislativă. Astfel, potrivit art. 61 alin.(1) din Constituție, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. De asemenea, potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul poate emite ordonanțe pe baza unei legi de abilitare adoptate de Parlament și poate emite ordonanțe de urgență în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora. Analizând dispozițiile
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
de a motiva urgența în cuprinsul acestora. Analizând dispozițiile constituționale mai sus-menționate rezultă că în sistemul constituțional românesc, Parlamentul dispune de plenitudine de competență în materie de legiferare, în timp ce Guvernul exercită această competență delegată numai în condițiile strict prevăzute de Constituție. Per a contrario, ori de câte ori Guvernul emite ordonanțe cu încălcarea normelor constituționale își exercită abuziv competența de legiferare. În jurisprudența constituțională, analiza îndeplinirii condițiilor de emitere a ordonanțelor de urgență a fost privită atât prin raportare la criteriul material, al conținutului
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
reglementare. În consecință, prin adoptarea ordonanței de urgență, al cărei conținut se îndepărtează atât de la necesitatea unei reacții prompte, în vederea apărării unui interes public, cât și de la argumentele prezentate în preambul, Guvernul a acționat abuziv, arogându-și competențe pe care Constituția nu i le conferă. Delegarea legislativă este o soluție de excepție la care Constituția recurge pentru rezolvarea unor situații care se abat de la obișnuit sau comun și care au un caracter obiectiv, în sensul că existența lor nu depinde de
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
de la necesitatea unei reacții prompte, în vederea apărării unui interes public, cât și de la argumentele prezentate în preambul, Guvernul a acționat abuziv, arogându-și competențe pe care Constituția nu i le conferă. Delegarea legislativă este o soluție de excepție la care Constituția recurge pentru rezolvarea unor situații care se abat de la obișnuit sau comun și care au un caracter obiectiv, în sensul că existența lor nu depinde de voința Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
17 aprilie 2006, "inexistența sau neexplicarea urgenței reglementării situațiilor extraordinare [...] constituie în mod evident o barieră constituțională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanțe de urgenț ă [...]. A decide altfel înseamnă a goli de conținut dispozițiile art. 115 din Constituție privind delegarea legislativă și a lăsa libertate Guvernului să adopte în regim de urgență acte normative cu putere de lege, oricând și - ținând seama de împrejurarea că prin ordonanță de urgență se poate reglementa și în materii care fac obiectul
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
de reglementare, proiectele de lege și propunerile legislative, precum și ordonanțele de urgență, sunt supuse avizării Consiliului Concurenței, Curții de Conturi, Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Consiliului Economic și Social, Autorității Electorale Permanente, etc. după caz. Potrivit art. 133 din Constituție, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. În realizarea acestui rol, potrivit art. 134 alin. (4), Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică. De aceea, în cazul inițiativelor legislative ce vizează activitatea autorității
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
ordonanță de urgență, deși C.S.M. a făcut public faptul că Plenul se va reuni în ședință în dimineața zilei următoare. Atribuția de avizare a proiectelor de acte normative de către instituțiile publice, cu atât mai mult cu cât aceasta izvorăște din Constituție, nu este una pur formală și nici nu trebuie înțeleasă în sensul că simpla solicitare a avizului este suficientă pentru a fi considerată îndeplinită cerința constituțională. Nimeni nu pune la îndoială dreptul inițiatorului de a promova un act normativ, însă
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
un act normativ, însă procedând într-o asemenea manieră, Guvernul a împiedicat Consiliul Superior al Magistraturii să realizeze o atribuție constituțională. Decizia Guvernului de a adopta O.U.G. nr. 13/2017 fără avizul C.S.M. denotă o conduită neloială față de Constituție și a afectat buna funcționare a unei alte autorități publice constituționale. Dintr-o altă perspectivă, învederăm Curții Constituționale că intenția Guvernului de a promova prin ordonanță de urgență modificări ale Codului Penal și ale Codului de Procedură Penală a dat
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
naștere unor puternice reacții critice din partea societății civile, încă din momentul aflării acesteia. Aceste opinii converg către ideea că intervențiile legislative preconizate nu sunt oportune și vin în contradicție cu principiile democratice ale statului de drept. Potrivit art. 2 din Constituție suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum. Totodată, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
posibilitatea să se exprime. De asemenea, prin efectele sale, acțiunea Guvernului de a adopta O.U.G. nr. 13/2017, golește de conținut și punctul de vedere al Parlamentului pe care acesta trebuie să-l exprime potrivit art. 90 din Constituție. În considerarea argumentelor expuse mai sus, vă solicit să constatați existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern, pe de o parte, și Parlament și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, determinat de decizia Guvernului de adopta
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
cu structuri ale societății civile, atunci când se constată că ambele părți manifestă interes în realizarea unor scopuri comune, în condițiile în care acestea nu intră în contradicție cu Programul sau Statutul PRU, cu hotărârile Congresului sau Consiliului Național, cu dispozițiile Constituției și cu respectarea principiilor ordinii de drept". 10. Alegeri corecte și democratice la nivelul fiecărei filiale teritoriale care să ofere legitimitate acestora în vederea participării la Congres, conform Capitolului VIII Organizare internă din Statutul PRU de la art. 41 la art. 65
Moțiune PRU. Bogdan Diaconu, pe făraș în partid by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102615_a_103907]
-
statului de drept de la revoluția engleză și de la Jean Jacques Rousseau încoace se bazează tocmai pe ideile că sistemul judiciar trebuie etanșeizat față de celelalte puteri și instituții, că își păstrează singur independența. Le regăsiți în Legea fundamentală a statului nostru. Constituția are o redactare simplă, foarte accesibilă. Unii preiau cuvintele ei ca pe vorbe oarecare pentru retorica politicianistă. Dar fiecare vocabulă a legii fundamentale are sens exact care trebuie înțeles și respectat. Independența justiției este consacrată în Constituția României prin două
Sergiu Andon, scrisoare deschisă către Klaus Iohannis. ”Foarte greșit, foarte periculos și grav anticonstituțional” by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102625_a_103917]
-
a statului nostru. Constituția are o redactare simplă, foarte accesibilă. Unii preiau cuvintele ei ca pe vorbe oarecare pentru retorica politicianistă. Dar fiecare vocabulă a legii fundamentale are sens exact care trebuie înțeles și respectat. Independența justiției este consacrată în Constituția României prin două texte fundamentale pe care le-ați nesocotit prin tezele Domniei Voastre. Articolul 124 alineatul (3) consacră: „Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii”. Iată cheia independenței! Nu ați rostit nimic ce să amintească de principiul fundamental
Sergiu Andon, scrisoare deschisă către Klaus Iohannis. ”Foarte greșit, foarte periculos și grav anticonstituțional” by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102625_a_103917]
-
o „pârghie”. Într-un stat de drept, independența justiției nu presupune ca instituțiile celelalte „să se implice” în treburile instanțelor, ci să nu se implice. Obligă la această abținere un alt principiu fundamental, consacrat prin articolul 1 alineatul (4) din Constituția României, pe care de asemeni l-ați ignorat: „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor- legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale”. Separație și echilibru atât prevede Constituția, Domnule Președinte! Nu „o colaborare loială cu toate instituțiile și
Sergiu Andon, scrisoare deschisă către Klaus Iohannis. ”Foarte greșit, foarte periculos și grav anticonstituțional” by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102625_a_103917]
-
alt principiu fundamental, consacrat prin articolul 1 alineatul (4) din Constituția României, pe care de asemeni l-ați ignorat: „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor- legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale”. Separație și echilibru atât prevede Constituția, Domnule Președinte! Nu „o colaborare loială cu toate instituțiile și autoritățile statului”! Sintagma „colaborare loială” e uzitată mai mult de Serviciile secrete (S.I.E. a avut-o o perioadă ca deviză: Semper fidelis). Serviciile secrete sunt necesare, trebuie întărite, atât prin
Sergiu Andon, scrisoare deschisă către Klaus Iohannis. ”Foarte greșit, foarte periculos și grav anticonstituțional” by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102625_a_103917]
-
sunt necesare, trebuie întărite, atât prin colaborare loială cât și prin responsabilitate loială, însă justiția are o altă deviză: Fiat iustitia pereat mundus! Pentru aceasta, judecătorii aplică legea, „colaborând” numai cu propria știință și conștiință, supuși „numai legii” cum spune Constituția. Anii trecuți a fost o persoană dintre judecători care, într-un moment de exaltare, s-a declarat de aceeași parte a baricadei cu procurorii. Urmările erorii s-au văzut în starea generală a actului de judecată, în scăderea încrederii populației
Sergiu Andon, scrisoare deschisă către Klaus Iohannis. ”Foarte greșit, foarte periculos și grav anticonstituțional” by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102625_a_103917]
-
a putut independența justiției. Nimeni nu are cum să influențeze actul de justiție decât Președintele - care numește judecătorii - și instituțiile care îi pot șantaja „legal”. Pentru ceilalți e imposibil. Oricât s-ar vitupera în cadrul liberei exprimări, de asemeni garantată de Constituție, magistratul are condiții să rămână impasibil. Independența îi e asigurată de statutul de inamovabilitate, care este real, darși de obligația de a se conforma numai legii, nu „colaborărilor loiale”. Vorbele frumoase pot fi fruct otrăvit pe tipsie de argint. Adevărul
Sergiu Andon, scrisoare deschisă către Klaus Iohannis. ”Foarte greșit, foarte periculos și grav anticonstituțional” by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102625_a_103917]
-
Adevărul stă în principii, iar principiile trebuie să fie sacre. Suveranitatea națională, ordinea de drept sunt deziderate supreme. Dar ele trebuie asigurate numai în cadrul constituțional strict, nu prin retorică lejeră urmată de perturbări în echilibrul puterilor. Anticorupția nu justifică încălcarea Constituției, după cum - la vremea ei - lupta de clasă nu a justificat dictatura. Sper că ideile combătute prin prezenta scrisoare nu vă aparțin. Pe semne că v-au fost induse de sfătuitori incompetenți sau de rea intenție. Feriți-vă de ei ! Fiți
Sergiu Andon, scrisoare deschisă către Klaus Iohannis. ”Foarte greșit, foarte periculos și grav anticonstituțional” by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102625_a_103917]
-
societăți căreia acestea îi erau străine. De aceea, nu este posibil ca membrii Parlamentului să facă abstracție de opinia majoritară cu privire la familie, mai ales în împrejurările actuale în care, în urma susținerii a 3 milioane de cetățeni, așteptăm o revizuire a Constituției și un referendum, exact în scopul protejării definiției corecte a familiei. Parteneriatul civil va avea ca efect major diminuarea importanței căsătoriei și a familiei nucleare și schimbarea radicală a structurii și rolului determinant pe care familia încă îl joacă în
Controverse legate de parteneriatul civil. Coaliția pentru Familie, reacție vehementă by Andreea Marinaș () [Corola-website/Journalistic/102626_a_103918]