156,997 matches
-
1989. În paralel cu protestele, campania „Salvați Roșia Montană” a lansat o inițiativă națională de audiențe la parlamentari, pentru a le transmite că proiectul de lege încalcă grav Constituția, tratate și convenții internaționale ratificate de România și o serie de Directive europene. Dacă ar fi adoptate în forma propusă, prevederile amintite ar restrânge în mod dramatic drepturi garantate constituțional la proprietate privată, acces liber la justiție, mediu sănătos, moștenire culturală. Protestatarii provin dintr-o gamă largă de clase sociale: studenți, profesori
Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană din 2013-prezent () [Corola-website/Science/330144_a_331473]
-
specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege) și desemnat în scopul protejării unei colonii importante din specia "Falco vespertinus". La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Vânturel de seară ("Falco vespertinus"), sfrâncioc cu frunte neagră ("Lanius minor
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
prin lege) și desemnat în scopul protejării unei colonii importante din specia "Falco vespertinus". La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Vânturel de seară ("Falco vespertinus"), sfrâncioc cu frunte neagră ("Lanius minor"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de rogoz
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
cocoșului ("Ranunculus repens"), cașul popii ("Malva vulgaris"), obsigă ("Bromus ramosus"), troscot ("Polygonum aviculare") sau piciorul caprei ("Aegopodium podagraria"). Aria naturală adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor specii faunistice (mamifere, amfibieni, pești, insecte) enumerate în anexa a II-a Directivei Consiliului Europei 92/43/CEE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: Mamifere: pisică sălbatică ("Felis silvestris"), șobolan de apă de munte ("Arvicola terrestris scherman"), chițcan de apă ("Neomys fodiens
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"). Fauna este una diversă și alcătuită din mamifere, amfibieni, pești și insecte; dintre care unele protejate la nivel european prin "Directiva CE 92/43/CEE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: liliacul comun ("Myotis myotis"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie (înclusă în lista roșie a IUCN), precum și un fluture din specia "Euphydryas maturna" ("Hypodryas maturna"). Printre păsările semnalate în arealul sitului se află mai multe specii protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979, privind conservarea păsărilor sălbatice); printre care: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), grangur ("Oriolus oriolus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
roșie a IUCN), precum și un fluture din specia "Euphydryas maturna" ("Hypodryas maturna"). Printre păsările semnalate în arealul sitului se află mai multe specii protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979, privind conservarea păsărilor sălbatice); printre care: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), grangur ("Oriolus oriolus"), porumbel gulerat ("Columba palumbus"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea verde ("Picus viridis"), capîntorsul ("Jynx torquilla"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
arabile cultivate) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări protejate: lăcar mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), privighetoare-de-baltă ("Acrocephalus melanopogon"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope
Lacul Beibugeac (sit SPA) () [Corola-website/Science/330355_a_331684]
-
Putna și Milcov) reprezintă o zonă naturală (râuri, pășuni, păduri de foioase, terenuri arabile cultivate) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Printre păsările protejate semnalate în arealul sitului se află exemplare de: caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ieruncă ("Tetrastes bonasia"), ciocănitoare cu spate alb ("Dendrocopos leucotos"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos
Măgura Odobești (sit SPA) () [Corola-website/Science/330384_a_331713]
-
reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate, stepe, pajiști naturale, pășuni) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Printre păsările protejate semnalate în arealul sitului se află mai multe exemplare cu specii de: fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis
Limanu - Herghelia () [Corola-website/Science/330400_a_331729]
-
acetosella", mur - "Rubus hirtus") și faună diversă și conservă habitate naturale de tip: "Fânețe montane, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum" și "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea)". Printre raritățile faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) se află specii (protejate și incluse pe lista roșie a IUCN) de mamifere: urs brun ("Ursus arctos")), lup cenușiu
Șindrilița (sit SCI) () [Corola-website/Science/330395_a_331724]
-
Timiș; ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări protejate enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe Lista roșie a IUCN. Specii avifaunistice: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris"), barză albă ("Ciconia ciconia"), erete de stuf ("Circus aeruginosus
Pădurea Macedonia () [Corola-website/Science/330430_a_331759]
-
terenuri arabile cultivate, păduri de foioase) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări protejate: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), privighetoare-de-baltă (Acrocephalus melanopogon), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), stârc
Dunărea Veche – Brațul Măcin () [Corola-website/Science/330443_a_331772]
-
lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări protejate: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), lăcar mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), lăcarul de lac
Măxineni (sit SPA) () [Corola-website/Science/330438_a_331767]
-
deja traduse, ambele autorități pot comunica în propria limbă. Notificările sunt bazate pe schimburi de informații multilaterale (unu către mai mulți) în care autoritățile pot alertă sau notifică una sau mai multe autorități competențe și/sau Comisia Europeană. De exemplu, Directivă privind serviciile pe piața internă prevede că statele membre să se alerteze cu privire la posibile pericole la adresa sănătății și siguranței oamenilor sau a mediului înconjurător cauzate în prestarea de servicii. Bazele de date ÎMI stochează informații specifice pentru anumite arii legislative
Sistemul de Informare al Pieței Interne () [Corola-website/Science/328606_a_329935]
-
multilingve. Conținutul unei astfel de baze de date poate fi accesat fie de un grup restrâns de autorități competențe fie de toți utilizatorii ÎMI. ÎMI este folosit în toate statele membre ale Spațiului Economic European pentru cooperarea administrativă prevăzută de către Directivă privind recunoașterea calificărilor profesionale (2005/36/CE), Directivă privind serviciile (2006/123/ CE) și că proiect-pilot, de către Directivă privind detașarea lucrătorilor. Din noiembrie 2012, ÎMI prevede și o bază de date pentru schimbul de informații privind deținătorii de licențe pentru
Sistemul de Informare al Pieței Interne () [Corola-website/Science/328606_a_329935]
-
poate fi accesat fie de un grup restrâns de autorități competențe fie de toți utilizatorii ÎMI. ÎMI este folosit în toate statele membre ale Spațiului Economic European pentru cooperarea administrativă prevăzută de către Directivă privind recunoașterea calificărilor profesionale (2005/36/CE), Directivă privind serviciile (2006/123/ CE) și că proiect-pilot, de către Directivă privind detașarea lucrătorilor. Din noiembrie 2012, ÎMI prevede și o bază de date pentru schimbul de informații privind deținătorii de licențe pentru transportul transfrontalier de numerar în euro între statele
Sistemul de Informare al Pieței Interne () [Corola-website/Science/328606_a_329935]
-
competențe fie de toți utilizatorii ÎMI. ÎMI este folosit în toate statele membre ale Spațiului Economic European pentru cooperarea administrativă prevăzută de către Directivă privind recunoașterea calificărilor profesionale (2005/36/CE), Directivă privind serviciile (2006/123/ CE) și că proiect-pilot, de către Directivă privind detașarea lucrătorilor. Din noiembrie 2012, ÎMI prevede și o bază de date pentru schimbul de informații privind deținătorii de licențe pentru transportul transfrontalier de numerar în euro între statele membre din zona euro și o platformă IT pentru rețeaua
Sistemul de Informare al Pieței Interne () [Corola-website/Science/328606_a_329935]
-
informații privind deținătorii de licențe pentru transportul transfrontalier de numerar în euro între statele membre din zona euro și o platformă IT pentru rețeaua Solvit. Sistemul este în continuă extindere pentru a acoperi și alte arii legislative, cum ar fi Directivă privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere. Sistemul ÎMI își dorește "să devină un instrument flexibil în mâinile cooperării administrative, contribuind la o mai bună guvernanță a Pieței Interne". Regulamentul ÎMI care a intrat în vigoare în decembrie 2012
Sistemul de Informare al Pieței Interne () [Corola-website/Science/328606_a_329935]
-
cu aparate radio, ceea ce le asigura avantaj tactic. Se foloseau sisteme de cuvinte codate, se contracara interceptarea inamicului, se monitoriza și se bruia comunicația inamicului, se monitoriza propriul trafic pentru a se verifica respectarea măsurilor de securitate, se folosea radiobaliză directivă și sistem de ghid de navigație pentru avioane. Raza radiourilor era foarte limitată, radiourile funcționau în sistem simplex, adică se putea să vorbească doar într-un sens, vorbitorul nu putea fi întrerupt.. Erau două tipuri de radio: cu modulație de
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
Mussolini doar la forțele aflate în luptă, dar aceasta nu a influențat în niciun fel puterea dictatorului italian. Pe 4 iunie, Mussolini a emis un document prin a schițat noile responsabilități pentru "Stato Maggiore Generale" (pe scurt "Stamage") - să transforme directivele sale strategice în ordine de luptă pentru comandanții militari. Pe 7 iunie, "Superesercito" (Comandamentul suprem italian) a dat ordin Grupului de Armată Vest să păstreze un „comportament absolut defensiv, atât pe pământ cât și [în] aer”, ceea ce arăta îndoielile înalților
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
unul nerealist și prea ambițios. Badoglio a încercat să demonstreze că transformarea dispozitivului trupelor din unul defensiv în unul ofensiv ar dura pe puțin 25 de zile. Din acest motiv, Marele Stat Major a transformat ordinul lui Mussolini în două directive: prima permitea executarea de incursiuni în teritoriul francez, în timp ce cea de-a doua a abrogat planul de așteptare, care era în vigoare atunci, și care viza starea de război cu Regatul Unit și Franța și cu statele neutre Grecia, Turcia
Bătălia Alpilor Occidentali () [Corola-website/Science/334848_a_336177]
-
după care ei vor decide ce se va întâmpla mai departe. Dezvoltarea jocului a început în vara lui 2012. În timpul conferinței E3 2013, jocul a fost anunțat oficial, trailerul explicând deznodământul Operațiunii Dark Winter (22 iunie-23 iunie 2001) și motivul Directivei 51. În timpul conferinței, Ubisoft a anuțat un companion app care va permite jucătorului să joace jocul și pe tabletă. Jucătorii se vor putea conecta ca o dronă, oferind sprijin tactic pentru jucătorii care se joacă pe PC sau console. Pe
Tom Clancy's The Division () [Corola-website/Science/335424_a_336753]
-
în conformitate. Aceste ordine îl împuterniceau, printre altele, „să sancționeze fără milă pe toți cei care nu au înțeles să se încadreze în aceste idei fundamentale”. Prima problemă pe care guvernatorul avea datoria s-o rezolve era problema evreiască, în conformitate cu directiva simplă și clară că "„...evreii trebuie supuși unui regim corespunzător acțiunilor și faptelor (...) și comportării lor din epoca ocupației sovietice”" (a Basarabiei și Bucovinei de nord în iunie 1940, în timpul regimului sovietic și în primele faze ale războiului, în iunie
Ghetoul Chișinău () [Corola-website/Science/335502_a_336831]
-
tătăresc ("Acer tataricum"), jugastru ("Acer campestre"), alun ("Corylus avellana"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), prunus ("Prunus tenella"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), dârmoz ("Viburnum lantana"). La nivelul ierburilor vegetează trei rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), târtan ("Crambe tataria") și lintea-pratului ("Astragalus peterfii", specie endemică pentru acest sit). Alte specii de
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]