24,313 matches
-
și în Africa. De menționat faptul că politica de aliniere nu este una exclusiv a puterilor minore, ea putând fi folosită și de marile puteri. Un exemplu în acest sens este Războiul Crimeii (1854-1856), al cărui sfârșit este grăbit de amenințarea lansată de Austria că va intra în război alături de Marea Britanie. Folosirea politicii de aliniere de către puterile majore este însă într-o foarte mare măsură una nenaturală, întrucât conduce la destabilizarea sistemului și la distrugerea statu-quo-ului prin susținerea părții deja percepute
Balanța de putere. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
deținut politic, adică refuzau să Îmi facă mutația. Și nu puteai să ocupi servici, pentru că astea erau legate: dacă Îți căutai un servici, Îți cereau mutație, dacă te duceai la mutație, Îți cereau adeverință din câmpul muncii... După insistențe, după amenințări chiar, am reușit să obțin și mutația și m-am angajat. Am fost dat afară la intervenția Securității, m-am reangajat... În final, Partidul, atunci când au simțit că este pericolul să mă revolt mai mult decât eram, mi-a aranjat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a desființat, că nu mai activăm, că... nu mai știm nimic din tot ce-a fost și fiecare Își vede Înainte de viața lui. Ș-atuncea, când ne-a dus la Securitate, a Încercat Întâi să ne interogheze prin Întrebări, prin amenințări, chiar și prin loviri, da’ ușoare... Na, și-a văzut că nu merge și l-a adus pe Vișovan, care arăta extraordinar de bătut și schingiuit, și ne-a spus că se știe totul, că n-are rost să suferim
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
numai ofițerul de servici. Dar a fost cineva anume care a inițiat greva? Noi ne-am Înțeles dinainte. Toate ne-am Înțeles dinainte că, dacă nu ne lasă, nu intrăm În atelier. Și-apoi, după multe tergiversări și după multe amenințări, și după aceea și cu vorba bună, așa frumos venea la noi... Că pe noi ne-o izolat acolo unde era cămăruțele alea, unde se stătea În carantină. Și-acolo ne-o dezbrăcat, și era iarna, În februarie, ne-o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și zice: „Popa ăsta e cuminte, dom’le, nu trebuia băgat cu ăștia”... Da’ Îi zice procurorul: „Bă, da’ tu ai uitat ce declarații ai dat? Sau vrei și tu să vii lângă el În boxă?”. Când a auzit ăsta amenințarea a Început să tremure și a lăsat-o moartă... Au mai adus la proces pe una Anca Arion, care a lucrat după aia la televiziune. A fost prietenă cu mine, da’ tot ne-a acuzat. Zice: „Nu știu ce a zis Popa
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
revizioniste, constatând că fascismul nu este altceva decât „o modernizare a tiraniei, modernizare impusă tocmai de marele ascendent al democrațiilor moderne.“29 Totodată el se arăta la fel de îngrijorat de consolidarea comunismului bolșevic - o denaturare grosolană a ideologiei social-democrate, devenit o amenințare din ce în ce mai evident la adresa statelor democrate, inclusiv a României: „Comunismul - arăta Bacalbașa în mai 1927 - se manifestă pretutindeni ca o agentură a imperialismului rusesc de culoare roșie“ pregătind „hegemonia rusească asupra lumii.“30 18 studiu introductiv 27. Gala Galaction, Jurnal, vol
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unei atmosfere favorabile acestei mișcări de stradă care era să provoace abdicarea principelui Carol. În urma acestui vot Catargiu cere domnitorului dizolvarea Camerei, care i se acordă.5 Dar evenimentul de la 11 martie, atât atacarea germanilor la sala Slătineanu, cât și amenințarea domnitorului cu revoluția poporului spre a-l sili să abdice, avea o origină mai depărtată. După căderea cabinetului Ion Brătianu la 1868, în contra domnitorului s-a pornit o campanie vehementă și de multe ori injurioasă; cu încetul domnitorul devenea tot
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dinăuntru, războiul ruso-turc izbucnește în primăvara anului 1877.101 anul 1876 315 ulterior. Brătianu - care venise însoțit de ministrul de Război, colonelul Slăniceanu - s-a purtat cu demnitate și nu a tranzacționat nici o clipă asupra integrității teritoriului național românesc; la amenințările cancelarului țarist, prințul Gorceakov: „România tre buie să permită fără condițiuni trecerea trupelor ruse pe teritoriul său; altfel Rusia se va raporta la tratatele după care Moldova și Valahia fac parte integrantă din teritoriul turcesc și va înainta fără nici o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rezistau eroic și înregistrau vic torii asupra turcilor. În aceste condiții, după pierderea văii Moravei, turcii având cale deschisă către Belgrad, Rusia adresează, la solicitarea disperată a prințului Milan, un ul timatum de 48 de ore Turciei cerându-i - sub amenințarea ruperii relațiilor diplomatice - La București lumea politică este îngrijorată fiindcă acum nu mai rămâne îndoială că Rusia, spre a nu-și pierde prestigiul față de lumea slavă, va trebui să intre în luptă. La Budapesta însă ungurii jubilează. Studenții universitari deschid
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ocupau localitatea Lom Palanka au fost nevoite să o părăsească, la 16/28-17/29 noiembrie 1877, aceasta fiind ocupată de unități românești venite de peste Dunăre și de regimentele 2 și 8 călărași, în această zonă continuând să mai constituie o amenințare pentru spatele frontului ruso-român de la Plevna numai cetățile Vidin și Belogradcik (ultima, în interiorul Bulgariei, la sud de Vidin). Aceeași mulțime care două ceasuri mai-nainte n avea destule laude pentru ziarul care știuse să dea, cel dintâi, fericita noutate, acum
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
explicații, cu idei grandioase despre „personalitatea” lor, gata să-l ia în brațe pe „N-a fost așa!” în trecutul mai depărtat sau mai apropiat, unii din aceștia din urmă nu s au dat în lături de la „replici” insultătoare și amenințări cu tribunalul. Detestabilă specie!... Ca publicist (cronicar literar și teatral, cercetător în domeniul istoriei literare, autor de note culturale și politice), am vorbit mai bine de patru decenii despre alții. Și încă o mai fac. îmi iau acum libertatea să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
intelectuală acumulată și le stabilesc caratele după criteriile mele referitoare la adevăr. în cronică, le-am reținut numai pe cele frapante, de-o evidență aproape dureroasă. Evoluînd în „climate” nesigure, printre „solomonari” imprevizibili, atenția mea s-a concentrat pe depistarea amenințărilor, insinuărilor răuvoitoare, criticilor nedrepte, precum și a limbajului dublu, greșelilor de limbă, alunecărilor în grotesc. Organic, n-am suferit și nu sufăr limbuția, trăncăneala, retorica oficială, recitările zgomotoase, relatările afectate, chichi-urile, exprimările simandicoase, schimonoselile didactice, certurile furibunde, confesiunile de bețivi, povestirile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
răspuns, alb, că n-am încercat niciodată să-mi imaginez cum ar fi procedat „Eminescu după 40 de ani”. Lăsînd-o ceva mai moale (convorbirea era telefonică), mi-a mărturisit că ultimul său „compromis” e un „poem ocazional” „făcut” ieri sub „amenințarea” lui Corneliu Sturzu, redactorul său șef („Ioanid, te ucid dacă nu mi dai o poezie de-a-ntîia!”). „N-ai vrea, totuși, ca acel «compromis» să fie penultimul?”, am reluat eu, aproape convins că are să cedeze. „Numai pentru că ne cunoaștem de-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cronologică”, reală? și nu realizez pe cine viza CVT cu frazele despre intelectuali (care aveau o oarecare bătaie ritmică) și nici dacă chestia cu „centrifuga” era o presimțire a unui pericol ce ar fi putut să-l pască sau o amenințare adresată vreunuia dintre noi. Cert, cele două „fișe” le-am făcut într-o ședință comună cu „Steagul roșu”, pentru că, imediat după ele, se găsește una cu aceeași dată, în care l-am surprins pe un buldog de la ziar hămăind opor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a susținut doamna Margareta Godeanu, autoarea unui experiment referitor la sensibilitatea plantelor. În ce a constat acesta? în trecerea prin fața unei plante a douăzeci de inși, fiecare cu un bilet în mînă: nouăsprezece dintre bilete erau albe, iar unul conținea amenințarea: „Am să te rup!” Nici unul din cei douăzeci nu știa ce scrie pe biletul său. Aparatul a vibrat însă o singură dată: la trecerea celui cu biletul marcat! La fel de stranie mi s-a părut și povestea că - după ce, privind într-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
al vieții noastre, la aprovizionarea ritmică a populației, să-și primească pedeapsa pe măsura faptelor lor! [Î]” Textul ar merita o analiză minuțioasă: cuvinte care îndeamnă la vigilență și cuvinte care asmut, invită la delațiuni colective; cuvinte care sugerează o amenințare și cuvinte care sugerează o protecție. Sînt juxtapuse semne ale crizei (văzută ca un dezechilibru momentan) și semne ale încrederii că, prin măsuri excepționale, criza se va remedia. *„Trebuie să strîngi din dinți și să aștepti. Altminteri riști să pățești
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
i-am răspuns. *„Aștept să se întîmple ceva, să intervină ceva dinafară”. Cine mi-a spus vorba asta „parcă m-a-ntrebat pe mine”! Cînd mă trezesc, aproape de fiecare dată, sînt neliniștit, îmi tremură sufletul, de parcă aș vrea să scap de o amenințare din ultimele vise, dar care nu-i prea clară. *Întors de la Congres, G. ne convoacă în ședință să ne explice „importanța documentului” și ne atrage atenția să nu-l citim „pe diagonală”. Din cînd în cînd uită să fie oficial
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
secretari de raioane; a dat afară peste 800 de responsabili de magazine (în urma unor vizite inopinate, în postura de cumpărător obișnuit), a închis magazinele nomenclaturii, a grăbit unele reforme. Dar, iritîndu-i prea tare pe „conservatori”, la adresa cărora stă ca o amenințare, a fost, la rîndu-i, înlăturat din funcție! *Venind de la București în același compartiment cu un procuror, acesta i-a povestit lui Carmen că, după aflarea decretului de amnistie, pușcăriașii din închisoarea de dincolo de linie (Cartierul CFR) au strigat întruna două
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că în fiecare din noi, inclusiv în cei mai dotați, există, fatalmente, un sediu al slăbiciunii care, mai devreme sau mai tîrziu, poate fi atins de rău. Iar ideea acestui loc al vulnerabilității ne însoțește prin viață ca o veșnică amenințare. Mai ales pe cei care „iau” de la Dumnezeu darul de a și-l cunoaște. Chiar de la prima pagină a povestirii „Fariseu...” de Ioan Alexandru Brătescu Voinești (pe care o citesc într-o „Viața Romînească” din 1913) dau peste niște rînduri
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de 23 de ani În 1920. A fost decorat cu Crucea de aur Sf. Gheorghe În gradul de cavaler, pentru că prin mari primejdii a salvat viața unui general rus de Stat Major, În războiul cu germanii. Chiar În revoluție, sub amenințare cu Împușcarea, a salvat foarte mulți adverși (...). A făcut fapte frumoase, ca un om de caracter și civilizat (...)133. Păcat că frumusețea Brașovului nu a fost răsplătită anul acesta cu un timp frumos. A fost mai mult ploaie și frig
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
proză ritmată, care urmează să apară În Bpt. (dacă se vor ține de cuvânt), În 1974. E jale cu editurile, mai ales de când s-au „pritocit” și Înmulțit. Nu izbutești decât cu intervenții din afară, cu dedesubturi, sau și cu... amenințări cu proces pentru nerespectarea clauzelor contractuale (Cum am făcut eu). Sunt foarte Îngrijorat de dl. prof. Popa. Nu-mi scrii unde locuiește fiul său, la care s-a dus. Poate București? Ar fi bine să se ducă la Ascar. Mi-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Lovinescu și I. Tudoese și au stat de dimineață până pe la 5 p.m. Mi-au făgăduit solemn, că te vor susține, dragă domnule Dimitriu, În orice Împrejurare. (O remarcă: fotografia cu Iorga - la 603 Pe măsură ce trecea timpul, campania de mizerii, amenințări, reclamații, anonime etc., concertate Împotriva noastră, a celor de la „Galerie”, lua proporții. De aici gândul de a părăsi - cu tristețe și regret - Fălticenii. Poate că o dată, cineva va așterne pe hârtie În ce condiții a trebuit să facem cultură! Autoritățile
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Comitetului Județean de Cultură de acolo, mi-a propus să vin la ei. Bine Înțeles, nu puteam accepta dintr-o dată. Aveam familie, era departe, o lume necunoscută. Totuși, mă zbăteam să găsesc un liman liniștit, unde să lucrez fără umilințe, amenințări și mizerii cazone, venite din partea unor... 975 masă la Hârtop, unde e și mama Lovineștilor, susțin că e prea jos pusă (...). Ați mărit-o? Puneți-o, vă rog, la un loc ceva mai sus, ca să le satisfacem dorința. Vor colabora
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și L'Autre Europe. În 1980, a editat suplimentul special dedicat României de revista L'Alternative: Roumanie. Crise et repression. Susținerea rezistenței din țară și, în particular, implicarea sa în solidarizarea exilului românesc și a celui maghiar i-au atras amenințări din partea Securității. După revoluție a inițiat Grupul pentru Dialog Social și a mobilizat resurse importante din Franța pentru finanțarea emergentei societăți civile și a partidelor democratice. S-a implicat și în sprijinirea noilor democrații din Albania și Republica Moldova. A făcut
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dvs. de radio pentru serviciile ce le aduceți cetățenilor patriei noastre, printr-o corectă informare a lor cu privire la ce se întâmplă atât în țara noastră, cât și în lumea întreagă. Aici domnesc minciuna, dezinformarea, frica, teroarea, iar pentru credincioși, prigoana, amenințarea, segregația etc... De aceea socotim că postul de radio Europa Liberă e necesar națiunii noastre și vă dorim multă pace de la Dumnezeu, fericire și sănătate, dvs. și întregului personal al Europei Libere. Domnule director, doresc să vă aduc la cunoștință
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]