17,833 matches
-
numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului ori, pentru persoane juridice, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare, codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori convențional, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, precum și indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute. ... ---------- Alin. (2) al art. 289 a fost modificat de pct. 193 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272319_a_273648]
-
soluționată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare. ... (3) Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului ori, pentru persoana juridică, denumirea, sediul, indicarea reprezentantului legal ori convențional, data ordonanței sau a rechizitoriului atacat, numărul de dosar și denumirea parchetului, indicarea motivelor plângerii. ... ---------- Alin. (3) al art. 340 a fost introdus de pct. 90 al art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 18 din 18 mai 2016 , publicată
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272319_a_273648]
-
pacienți cu tumori cerebrale operate, hidrocefalii interne operate, pacienți oxigenodependenți, malformații arterio venoase - rupte neoperate, malformații vasculare cerebrale - anevrisme, malformații arterio venoase - operate, hemoragii subarahnoidiene de natură neprecizată, și care necesită transport la externare, nefiind transportabili cu mijloace de transport convenționale, pot fi transportați inclusiv în alt județ. 2.4. Transportul de la și la domiciliu al bolnavilor cu talasemie majoră în vederea efectuării transfuziei. 2.5. Transportul persoanelor peste 18 ani cu nanism care nu pot fi preluate în centrele de dializă
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273432_a_274761]
-
pacienți cu tumori cerebrale operate, hidrocefalii interne operate, pacienți oxigenodependenți, malformații vasculare cerebrale - anevrisme, malformații arterio venoase - rupte neoperate, malformații arterio venoase - operate, hemoragii subarahnoidiene de natură neprecizată, și care necesită transport la externare, nefiind transportabili cu mijloace de transport convenționale, pot fi transportați inclusiv în alt județ. 2.5. Transportul de la și la domiciliu al bolnavilor cu talasemie majoră în vederea efectuării transfuziei. 2.6. Transportul asiguraților nedeplasabili cu tetrapareze sau insuficiență motorie a trenului inferior, la spital pentru internare pe
NORME METODOLOGICE din 22 iunie 2016 (*actualizate*) de aplicare în anul 2016 a Hotărârii Guvernului nr. 161/2016 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2016-2017*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273432_a_274761]
-
de aplicare a fondurilor dedicate 1.41. În procesul de identificare a fondurilor dedicate, societățile ar trebui să considere că următoarele acorduri și produse se situează, în general, în afara sferei de aplicare a fondurilor dedicate: (a) produsele de tip unit-linked convenționale, prevăzute la articolul 132 alineatul (3) din Directiva Solvabilitate II; (b) produsele de tip index-linked convenționale, prevăzute la articolul 132 alineatul (3) din Directiva Solvabilitate II; (c) rezervele, inclusiv rezervele tehnice, rezervele de egalizare și rezervele constituite în conturi sau
NORMĂ nr. 34 din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272476_a_273805]
-
trebui să considere că următoarele acorduri și produse se situează, în general, în afara sferei de aplicare a fondurilor dedicate: (a) produsele de tip unit-linked convenționale, prevăzute la articolul 132 alineatul (3) din Directiva Solvabilitate II; (b) produsele de tip index-linked convenționale, prevăzute la articolul 132 alineatul (3) din Directiva Solvabilitate II; (c) rezervele, inclusiv rezervele tehnice, rezervele de egalizare și rezervele constituite în conturi sau situații financiare întocmite în conformitate cu cerințele aplicabile într o anumită jurisdicție nu sunt fonduri dedicate exclusiv din cauza
NORMĂ nr. 34 din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272476_a_273805]
-
rezervele tehnice, rezervele de egalizare și rezervele constituite în conturi sau situații financiare întocmite în conformitate cu cerințele aplicabile într o anumită jurisdicție nu sunt fonduri dedicate exclusiv din cauza faptului că sunt constituite în astfel de situații financiare; (d) activitățile de reasigurare convenționale, în condițiile în care contractele individuale nu dau naștere unor restricții privind activele societăților; (e) activele de acoperire și acordurile similare care sunt stabilite pentru protecția deținătorilor de polițe, în cazul procedurilor de lichidare, fie pentru totalitatea deținătorilor de polițe
NORMĂ nr. 34 din 23 decembrie 2015 (*actualizată*) privind cerinţele cantitative stabilite de Autoritatea Europeană de Supraveghere pentru Asigurări şi Pensii Ocupaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272476_a_273805]
-
d) planurile topografice digitale și planul cadastral digital sunt structurate pe straturi și vor conține toate informațiile prevăzute în anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice; ... e) reprezentarea detaliilor de conținut se va face, în funcție de scară, respectând "Atlasul de semne convenționale pentru planurile topografice la scările 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000 și 1:500", ediția 1978, până la elaborarea, aprobarea și publicarea unui nou atlas de semne convenționale. ... Articolul 16 (1) Principalele elemente care trebuie să fie incluse
NORME METODOLOGICE din 23 mai 2002 (*actualizate*) privind executarea lucrărilor de sistem informaţional specific al căii ferate**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270672_a_272001]
-
conținut se va face, în funcție de scară, respectând "Atlasul de semne convenționale pentru planurile topografice la scările 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000 și 1:500", ediția 1978, până la elaborarea, aprobarea și publicarea unui nou atlas de semne convenționale. ... Articolul 16 (1) Principalele elemente care trebuie să fie incluse în planul cadastral feroviar sunt: ... a) limitele zonei de siguranța a infrastructurii feroviare; ... b) limitele zonei de protecție aferente infrastructurii feroviare; ... c) parcelele aferente unităților feroviare; ... d) axul caii ferate
NORME METODOLOGICE din 23 mai 2002 (*actualizate*) privind executarea lucrărilor de sistem informaţional specific al căii ferate**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270672_a_272001]
-
0,1 mm. Plan cadastral digital Planul cadastral este un derivat al planului topografic și va înfățișa parcelele structurate conform pct. 6.3.4 și 6.3.5 din Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general și prin reprezentarea cu semnele convenționale specifice. Planul cadastral conține reprezentarea parcelelor aflate în patrimoniul unităților feroviare și a parcelelor limitrofe, cu numerotarea cadastrală sau cu numerotarea interna, pe teritoriile administrative pe care nu a fost introdus cadastrul general. Pe limitele parcelelor deținute de unitățile feroviare
NORME METODOLOGICE din 23 mai 2002 (*actualizate*) privind executarea lucrărilor de sistem informaţional specific al căii ferate**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270672_a_272001]
-
art. 32 alin. (2) din Codul de procedură penală, acestea fiind: inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente. Potrivit art. 86 din același cod, partea responsabilă civilmente este persoana (fizică sau juridică) care, potrivit legii civile, are obligația legală sau convențională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracțiune și care este chemată să răspundă în proces. Prin noua definiție a părții responsabile civilmente, intenția legiuitorului a fost aceea "de a rezolva deplin
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
al reparării pagubelor cauzate, prin infracțiune, în limitele impuse de desfășurarea într-un termen rezonabil a procesului penal", fiind "extinsă sfera persoanelor care fac parte din noțiunea de parte responsabilă civilmente prin includerea persoanelor care, potrivit legii civile, au obligația convențională de a repara prejudiciul cauzat prin infracțiune". Alegând să arate expres că obligația de reparare a pagubei, care incumbă părții responsabile civilmente, poate avea atât natură legală, cât și convențională, se poate conchide că legiuitorul a dorit să nu lase
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
civilmente prin includerea persoanelor care, potrivit legii civile, au obligația convențională de a repara prejudiciul cauzat prin infracțiune". Alegând să arate expres că obligația de reparare a pagubei, care incumbă părții responsabile civilmente, poate avea atât natură legală, cât și convențională, se poate conchide că legiuitorul a dorit să nu lase loc de interpretări în ipoteza unor raporturi juridice precum cele care se nasc între asigurătorul de răspundere civilă, asigurat și persoana păgubită. Conform art. 87 alin. (2) din Codul de
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
a cărei proprietate se află vehiculul asigurat, raport ce dă naștere, în condițiile producerii riscului asigurat, unor drepturi în beneficiul unor terțe persoane, respectiv persoanele prejudiciate prin fapta celui asigurat. Împrejurarea că răspunderea părții responsabile civilmente poate fi de natură convențională implică faptul ca între inculpat și partea responsabilă civilmente să se fi încheiat un contract prin care acesta din urmă să fi preluat răspunderea civilă pentru prejudicii produse prin infracțiuni comise de inculpat. Specificul acestor raporturi juridice este generat de
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
partea civilă și partea responsabilă civilmente." Art. 84 alin. (1). - "Persoana vătămată care exercită acțiunea civilă în cadrul procesului penal este parte în procesul penal și se numește parte civilă." Art. 86. - "Persoana care, potrivit legii civile, are obligația legală sau convențională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracțiune și care este chemată să răspundă în proces este parte în procesul penal și se numește parte responsabilă civilmente." Art. 87. - "(1) În cursul
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
al aceluiași articol prevede că părțile din procesul penal sunt inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente. Dispozițiile art. 86 din Codul de procedură penală definesc partea responsabilă civilmente ca fiind persoana care, potrivit legii civile, are obligația legală sau convențională de a repara în întregime sau în parte, singură sau în solidar, prejudiciul cauzat prin infracțiune și care este chemată să răspundă în proces, aceste dispoziții legale consacrând, astfel, calitatea procesuală pasivă a părții responsabile civilmente pe latura civilă a
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
desprinde concluzia că partea responsabilă civilmente este parte în procesul penal și răspunde în acest cadru numai pe latură civilă pentru prejudiciul cauzat prin infracțiune de către inculpat, însă numai în condițiile legii civile, respectiv în baza unei obligații legale sau convenționale. În ceea ce privește Decizia nr. I/2005, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, se constată că aceasta nu mai este de actualitate, întrucât prin art. 86 din Legea nr. 135/2010 legiuitorul a extins expres sfera răspunderii civile
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
din Legea nr. 136/1995 și în temeiul contractului de asigurare, se poate reține ca întrunită cerința art. 86 din Codul de procedură penală, anume aceea ca asigurătorului de răspundere civilă obligatorie să îi incumbe o obligație legală și deopotrivă convențională de reparare a prejudiciului cauzat prin infracțiune, ca urmare acesta trebuie să participe în procesul penal în calitate de parte responsabilă civilmente. Cu privire la limitele răspunderii, Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că acestea reies din interpretarea dispozițiilor art. 3, coroborat cu
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
și același eveniment au fost prejudiciate mai multe persoane și valoarea totală a prejudiciilor depășește limitele de despăgubire specificate în polița R.C.A., despăgubirea va fi stabilită în funcție de cota-parte din valoarea prejudiciului ce revine fiecărei persoane îndreptățite la despăgubire. Limitele convenționale ale despăgubirii se deduc din interpretarea art. 49 din Legea nr. 136/1995 , care prevăd in terminis, pe de o parte, că asigurătorul acordă despăgubiri în baza contractului de asigurare și, pe de altă parte, că nivelul despăgubirilor se stabilește
DECIZIE nr. 1 din 15 februarie 2016 referitoare la recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia judiciară - Serviciul judiciar penal prin Sesizarea nr. 9.366/1792/III-5 din 11 noiembrie 2015, vizând stabilirea calităţii procesuale a societăţii de asigurare în ipoteza asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule, prin prisma dispoziţiilor art. 86 din Codul de procedură penală, precum şi limitele răspunderii în procesul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270655_a_271984]
-
d) planurile topografice digitale și planul cadastral digital sunt structurate pe straturi și vor conține toate informațiile prevăzute în anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice; ... e) reprezentarea detaliilor de conținut se va face, în funcție de scară, respectând "Atlasul de semne convenționale pentru planurile topografice la scările 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000 și 1:500", ediția 1978, până la elaborarea, aprobarea și publicarea unui nou atlas de semne convenționale. ... Articolul 16 (1) Principalele elemente care trebuie să fie incluse
NORME METODOLOGICE din 31 iulie 2002 (*actualizate*) privind executarea lucrărilor de sistem informaţional specific al căii ferate**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270670_a_271999]
-
conținut se va face, în funcție de scară, respectând "Atlasul de semne convenționale pentru planurile topografice la scările 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000 și 1:500", ediția 1978, până la elaborarea, aprobarea și publicarea unui nou atlas de semne convenționale. ... Articolul 16 (1) Principalele elemente care trebuie să fie incluse în planul cadastral feroviar sunt: ... a) limitele zonei de siguran��a a infrastructurii feroviare; ... b) limitele zonei de protecție aferente infrastructurii feroviare; ... c) parcelele aferente unităților feroviare; ... d) axul caii
NORME METODOLOGICE din 31 iulie 2002 (*actualizate*) privind executarea lucrărilor de sistem informaţional specific al căii ferate**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270670_a_271999]
-
0,1 mm. Plan cadastral digital Planul cadastral este un derivat al planului topografic și va înfățișa parcelele structurate conform pct. 6.3.4 și 6.3.5 din Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general și prin reprezentarea cu semnele convenționale specifice. Planul cadastral conține reprezentarea parcelelor aflate în patrimoniul unităților feroviare și a parcelelor limitrofe, cu numerotarea cadastrală sau cu numerotarea interna, pe teritoriile administrative pe care nu a fost introdus cadastrul general. Pe limitele parcelelor deținute de unitățile feroviare
NORME METODOLOGICE din 31 iulie 2002 (*actualizate*) privind executarea lucrărilor de sistem informaţional specific al căii ferate**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270670_a_271999]
-
credibilității și a profilului regional, menținându-și statutul de furnizor de securitate. Riscuri și amenințări Principalele riscuri și amenințări la adresa securității naționale, cu impact asupra domeniului apărării, vizează o abordare extinsă, în contextul existenței unui mix de componente neconvenționale și convenționale. Riscul unei agresiuni militare convenționale, de joasă intensitate, dar persistentă, are o probabilitate redusă, însă poate avea un impact major asupra României sau a aliaților săi și constituie un element de interes pentru apărarea națională. Constituirea și dislocarea unor structuri
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]
-
menținându-și statutul de furnizor de securitate. Riscuri și amenințări Principalele riscuri și amenințări la adresa securității naționale, cu impact asupra domeniului apărării, vizează o abordare extinsă, în contextul existenței unui mix de componente neconvenționale și convenționale. Riscul unei agresiuni militare convenționale, de joasă intensitate, dar persistentă, are o probabilitate redusă, însă poate avea un impact major asupra României sau a aliaților săi și constituie un element de interes pentru apărarea națională. Constituirea și dislocarea unor structuri militare în proximitatea României de către
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]
-
din unele zone de criză și conflict pot constitui factori favorizanți ai unor eventuale acțiuni neconvenționale la adresa țării noastre. Contingentele naționale care participă la misiuni în afara teritoriului României, conform angajamentelor statului român, vor fi în continuare expuse riscurilor și amenințărilor convenționale și neconvenționale generate de acțiunile forțelor, organizațiilor și grupărilor extremist-teroriste. Radicalismul cu origini în zona Orientului Mijlociu și nordul Africii și conexiunile cu activitățile de crimă organizată de pe continentul european se vor amplifica odată cu reîntoarcerea "luptătorilor europeni" către statele de
CARTA ALBĂ A APĂRĂRII din 11 aprilie 2016 de planificare a apărării la nivel departamental. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271218_a_272547]