16,785 matches
-
o conotație peiorativă, fiind perceput ca sistem de idei și dogme ale unui grup (partid) prezentat ca emanție a rațiunii și sensului istoriei, dar vizînd de fapt propaganda. Pentru Althusser ideologia este un sistem de reprezentări (imagini, mituri, idei, concepte) dotate cu un rol istoric în cadrul unei societăți date. Aceste reprezentări nu configurează raporturile reale care guvernează existența indivizilor, ci raporturi imaginare. INDICIAL Semn aflat în raport de contiguitate cu obiectul (fumul față de foc, urma pașilor pe nisip, temperatura simptom al
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pomenește însărcinată. După nouă luni, împărăteasa și roaba nasc doi feciori, Busuioc și Siminoc, ce seamănă ca două picături de apă. Se observă aici o abatere de la normalitate: peștele pescuit este din aur, semn ambivalent, al norocului și al perfecțiunii, dotat cu atribute apotropaice. În Trandafir și Busuioc [Oprișan, III], înghițirea peștelui cu "solzi de aur" (de către împărăteasă, țigancă, iapă și cățea) duce la nașterea a doi feciori, Trandafir și Busuioc, "cu soarili în piept, luna-n spati și luceferii pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
părăsește noaptea corpul sub formă de animal ori de pasăre, care vine să se ascundă la sânul împărătesei; iar pe de alta, Sburătorul, sub forma unui șarpe, vizitează împărăteasa în vis, care apoi rămâne îngreunată și dă naștere unui copil dotat cu puteri supranaturale. Copilul poate fi conceput și pe baza lacrimilor adunate într-un pahar. După ce i-a murit mirele la nuntă, mireasa a plâns 40 de zile și 40 de nopți; apoi, a. strâns într-o cană lacrimile și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ele se înscriu într-un sistem sacrificial. Astfel, ele își părăsesc condiția obișnuită de animal. Prin consacrare, ele devin și obiect al divinației și pot transmite social ceva. Pe de altă parte, o serie de credințe arată că animalele sunt dotate cu simțuri speciale. Antoaneta Olteanu, în Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, prezintă diverse situații de acest gen. De pildă, singurele viețuitoare care pot vedea vântul sunt animalele 252. "Caii, dar și alte animale simt, văd ce noi nu putem
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
unei identități fără nici o legătură cu peroana reală: "[...] jucătorul își construiește personajul cum vrea el. Îi alege sexul și rasa imaginară: elf, pitic sau troll, de exemplu. Apoi îi definește înfățișarea: culoarea părului, talia, capul. Poate, de asemenea, să îl doteze cu anumite caracteristici fizice precum agilitate sau forță, dar și cu calități psihologice precum curaj, tenacitate, voință, inteligență. Construirea avatarului este o activitare ce presupune un grad mare de implicare a jucătorului în măsura în care ea angajează o adevărată reflecție asupra reprezentării
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
putea fi alcătuit numai din intelect, el ar putea ajunge să creadă la modul superstițios într-un dumnezeu real, dar nu ar putea niciodată să dobîn-dească credința, viziunea unui Dumnezeu-mister sau a imaginii sale activ motivante. Dimpotrivă, dacă omul este dotat cu spirit și nu obține imaginea legală, aceasta înseamnă că spiritul său suferă de tulburări afective (așa cum lentila optică nu poate crea focarul dacă este murdară). Nu este deloc nevoie să apelăm la ajutorul intelectului și să-l punem să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
meargă pe cale împreună cu copiii lor, să-și adapteze pasul cu ei „pentru a-i lăsa liberi să continue singuri imediat ce sunt în stare de aceasta". Ei au datoria de a le forma copiilor conștiința, caracterul, voința, să le construiască personalitatea dotată cu sens critic pentru a fi capabili să aleagă liber binele, să fie responsabili și deschiși cu generozitate slujirii celorlalți, angajați în realizarea planului lui Dumnezeu în viața lor. Pentru a-și putea îndeplini misiunea încredințată lor de Creator, părinții
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
umane neclintit în aspirația lui spre bunătate și iubire (Demnitatea, Cinstea, Vrednicia, Cuviința, Adevărul, Dreptatea, Blândețea, Răbdarea, Încrederea, Curajul, Speranța, Bucuria versus Prostia, Mediocritatea, Prejudecățile, Intolereanța, Suferința zadarnică, Văicăreala, Superficialitatea, Nepăsarea, Vorba fără rost), relevă un înțelept din speța celor dotați cu harul formulărilor gnomice: „Dac-am înșira tot ce nu face și nu este omul cinstit, am cădea peste portretul mincinosului, al măsluitorului, al iscoadei, al defăimătorului, al fariseului, al tâlharului, al vânătorului de frate. Și le-am găsi vrednice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
definiție prea restrânsă nu înseamnă oare un colonialism cultural? O metodologie unică nu duce la sărăcirea științei? Pentru a elucida acest aspect, vom folosi o comparație simplă, reluată și modificată pentru nevoile cauzei: metafora cămilei și a elicopterului. Un zoolog, dotat cu fonduri excepționale (deci nu-i francez), vrea să cunoască totul despre cămilă (să-și facă o reprezentare perfectă a ei). În acest scop, se îmbarcă în elicopterul său și survolează nisipurile Africii. În mijlocul Saharei, survolând dunele, zărește o formă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
South” a grupului de artiști ilustrează aceste configurații practice prin intermediul agenților cunoașterii echipați cu algoritmi genetici (knowbotsă care mediază între natura referențială (continentul de la Polul Sudă și simulările computerului sau operațiile telerobotice prin generarea de viziuni în Internet. Sistemelor digitale dotate cu senzori le revine rolul de a analiza porțiuni de realitate naturală și de a construi o natură computațională sau un model cybersimulațional (o natură creată din ecuații matematice care reflectă „efectele sistemului” așa cum ar putea să aibă loc în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
obișnuite ale lumii virtuale, de la clădiri la reprezentările avatarice, care sunt limitate la un răspuns conform cu preprogramarea lor, agenții raționează cu privire la (interăacțiunile lor, fiind în stare să permită sau să restricționeze accesul unui anumit utilizator. Aceste „obiecte” cognitive virtuale sunt dotate cu „memorie” și dispun de autonomie reglată prin parametrii programării, își adaptează și își reglează comportamentul în funcție de schimbările din spațiul digital și din cel fizic-uman. Agenții cognitivi operează în lumile virtuale, putând să „perceapă”, grație senzorilor, să raționeze și să
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ale realității fizice (pet-urile electronice sau teleroboțiiă. Pe de o parte, percepțiile umane sunt interfațate și protezate, iar pe de altă parte teritoriile abstracte de date se „organicizează” și înfățișările sau relațiile dintre ele se „animă”. Entitățile virtuale sunt dotate cu un anume simț al sinelui și al celorlalți, dar și cu mecanisme emoționale, comunicaționale sau sociale, în funcție de contextul programării. Fie că sunt parteneri virtuali ai umanului în situații de teleexistență și de teleoperare, fie că sunt sisteme evolutive hibride
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
evoluează în cyberlume și în spațiul virtual sau care își va putea construi propriile progenituri electronice prin intermediul roboților computerizați (vezi în primul capitol discuția critică cu privire la inteligența și viața artificialeă. Transumaniștii își imaginează un viitor tehnologic în care ordinatoarele sunt dotate cu o „voință” (chiar dacă rudimentarăă și cu un „instinct” de autoapărare, cu o capacitate de a „gândi” pe cont propriu și de a lua propriile decizii. Indiferent dacă omenirea va pierde controlul și dominația în fața mașinilor inteligente sau dacă va
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
asociază progresul tehnologic cu demersul umanist, Virilio critică anexarea percepției, a identității și a corporalității la viteza și la automatizarea mașinilor numerice. Astfel, dacă pentru Negroponte (1999Ă, sistemele de calcul „tind” să semene tot mai mult cu oamenii, să fie dotate cu o interfață multimodală ale cărei componente să fie exprimarea vorbită, indicarea și privirea, să înțeleagă idiosincrasiile umane ca niște adevărați „majordomi” digitali, pentru Virilio umanul devine, în aceste condiții, un „handicapat”, incapabil de a acționa, decide și interveni în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
copil, a upgraderii propriei inteligențe, nu se va opune, dimpotrivă, va susține oferta tehnocapitaliștilor. De pildă, părinții înstăriți vor plăti bani mulți pentru ca să-și protejeze copiii încă nenăscuți de boli, să-i ajute să trăiască mai mult și să fie dotați cu talente și abilități sporite, începând cu „cele mai bune” gene. Se prevede chiar posibilitatea formării a două noi clase sociale, „naturalii” și „îmbogățiții genetici” (Silver, 1997Ă, aceștia din urmă având gene sintetice și dominând toate compartimentele vieții. De la fertilizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ca și orișice obiect de primă necesitate”. S-a găsit un om cu suflet care să rezolve acestă problemă și acesta a fost banul Nicolai Chiriac care, „după ce pe cheltuiala sa ridicase cea mai frumoasă casă pentru școala publică a dotat orașul cu un apeduct, care la o distanță de 400 stânjeni aduce apa de izvor în piața Vasluiului. Pentru aceasta banul Nicolai Chiriac a dat 600 de ducați consacrați execuției și separate a depus la „Sf. Spiridon” o sumă de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
realizat progrese însemnate în ocrotirea sănătății populației din orașul Vaslui. După dr. Jack Ungar, la conducerea spitalului vine dr. Andreescu Gheorghe, ca medic șef pe cele două secții importante: interne și chirurgie. Pentru prima dată se organizează sala de operații, dotată cu utilaj modern și împreună cu dr. Alexandrina Holban, organizează serviciul de radiologie și un laborator de analize medicale, ceea ce va permite ca în spital să se poată efectua orice fel de intervenții chirurgicale și obstetricale. Numele doctorului Gheorghe Andreescu rămâne
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
și dotarea lui. Considera că medicul trebuie să fie un „doctus” adică un cunoscător a celor mai noi și avansate metode de diagnostic și tratament pe care să le introducă în practica medicală. A restructurat și modernizat funcționalul spitalului, a dotat și modernizat sala de operații la nivel european (ulterior în semn de recunoaștere sala îi va purta numele), a pus bazele laboratorului de analize medicale și serviciului de radiologie. Clinician desăvârșit, cercetător pasionat, este autorul a numeroase lucrări științifice publicate
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
înființarea în 1906 împreună cu profesorul Nicolae Minovici a Societății de „Salvare” din București, prima unitate de ambulanțe din România. Aceasta a început modest cu o ambulanță cu cai și a ajuns repede să aibă un parc de automobile ultramoderne și dotate potrivit epocii. A fost o instituție nonguvernamentală, nonprofit, bazată pe donații și condusă de un comitet în care bunica a fost președintă. Profesorul N. Minovici și cu Elena Bălăceanu în cadrul aceleiași instituții nonguvernamentale au contribuit la crearea primului spital de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
fost președintă. Profesorul N. Minovici și cu Elena Bălăceanu în cadrul aceleiași instituții nonguvernamentale au contribuit la crearea primului spital de urgență din București în 1934 pe care l-au pus sub conducerea profesorului Iacob Iacobovici și pe care l-au dotat cu un local de excepție. Pentru această activitate a primit Crucea Meritul Sanitar clasa I. Din nefericire localul a fost distrus de bombardamentul german din 24 august 1944. După 1931 Elena Bălăceanu s-a retras la Stolnici cu familia; a
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
actualul ministru dr. Costinescu, să aibă mulțumirea sufletească de a asista la deschiderea oficială a spitalului. Spitalul cu 50 de paturi este deci inaugurat oficial la 5 mai 1934 și va funcționa (inițial) în clădirea Salvării - așa cum preconizase și îl dotase profesorul Nicolae Minovici. În spital se intervenea în toate problemele chirurgiei de urgență: de la leziuni craniofaciale, politraumatisme de gât, torace, abdomen, cât și cele de coloană vertebrală, fracturi de bazin, membre superioare și inferioare, răni multiple, ca și afecțiuni acute
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
erau amplasate cabinetele de consultații, laboratoarele de chimie, radiologia, bacteriologie etc., farmacia și centrala telefonică. La primul nivel se afla sectorul septic - 4 saloane, cu sală de operație și anexele ei, iar deasupra radiologiei un salon cu bolnavii pentru fracturi, dotat cu aparat de radiologie alimentat de la serviciul central de radiologie. Salonul dispunea de paturi cu mare mobilitate și de plan orizontal din material radiotransparent care permitea reducerea fracturilor sub control, fără deplasarea bolnavilor. La nivelul al doilea se afla secția
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Frimu, s-au înregistrat, în perioada a doi ani (1961-1962) 604 insuficiențe circulatorii acute, ceea ce reprezintă aproximativ 8% din totalul bolnavilor internați. Cazurile cele mai grave, însumând 293 bolnavi au fost îngrijiți în salonul de terapie intensivă, special amenajat și dotat cu aparatură complexă (oxigenoterapie, respirație, proteză mecanică respiratorie, defibrilator etc.). Se mai face precizarea că, dintre acești bolnavi, 30% au decedat - ceea ce reprezintă un anume progres față de trecut, afirmă autorii - când mortalitatea în cazurile grave atingea 95%. Și în alte
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
fața pământului... Desemnarea, doctorului Topa în consiliu a însemnat fără îndoială o alegere fericită; era de mult indicat pentru postul de comandă unde se află astăzi. Om format la școala aspră și grea - dar atât de onorantă a muncii cinstite, dotat cu o perseverență care nu cunoaște oboseala, obișnuit să învingă obstacolele - nu să le ocolească - doctorul Topa este o personalitate de seamă a corpului medical român. El și-a dobândit toate galoanele în ierarhia spitalicească prin muncă cinstită. A voit
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pariziene); îmbunătățește practici specifice noului său domeniu: rahianestezia la copii, rahisinteza pentru morbul lui Pott, artrodezele în coxalgia copilului, osteosinteza în ortopedia pediatrică. Clinica se modernizează: se separă secția septică de cea aseptică; sunt funcționale 3 săli de operație, fiecare dotată cu instalație proprie de sterilizare și sală de anestezie, sunt amenajate săli pentru aparate gipsate, serviciul de radiologie, săli de gimnastică și mecanoterapie. Se acordă un interes sporit și organizării bibliotecii. Cunoscând activitatea institutelor similare din țările Vest -Europene, profesorul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]