15,922 matches
-
politico-religioasă, ajungând sub patronajul promotorului modernismului islamic, Ğamăl ad-Dīn Al-Afġănī, care s-a instalat la Cairo în 1879, punând acolo bazele unei noi școli a islamului. Începutul Renașterii arabe este dat de creștini în contextul specific al ansamblului siro-libanez. Acești intelectuali au constatat eșecul confesionalismului în promovarea, față de Europa, a unei patrii unite. Ei s-au preocupat de regruparea diferitele apartenențe religioase într-un sentiment comun care să le depășească. Astfel, au încercat definirea națiunii arabe prin trecutul său, prin tradițiile
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
Cuvântul liber. S-a afirmat ca un caricaturist militant, mai ales pe teme politice și sociale. I s-au organizat numeroase expoziții și a călătorit mult după cel de-al Doilea Război Mondial. Iosif Ross făcea parte din grupul de intelectuali evrei format din scriitorul Benjamin Fundoianu, gazetarul Filip Brunea-Fox, pictorul M. H. Maxy, Rodica Wechsler, sora lui Fundoianu, sociologul și criticul de film Siegfried Kracauer, etc. Fiica lui Iosif Ross, Lulu, era balerină la Operă și una dintre cele mai
Iosif Ross () [Corola-website/Science/328860_a_330189]
-
o lucrare importantă, ce ilustrează întâlnirea dintre Est și Vest. Criticii adesea îl aseamănă pe Mustafa Said, personajul principal al romanului, cu alte personaje din romane celebre, precum Kurtz din "Inima Întunericului" de Joseph Conrad. Romanul prezintă două generații de intelectuali sudanezi care pleacă din țară natală să studieze peste hotare, iar narațiunea principală are loc în preajma independenței statului Sudan la 1956. Romanul a fost apreciat pe plan mondial, și a fost tradus în peste 30 de limbi. Operă a fost
Sezonul migrației spre nord () [Corola-website/Science/329367_a_330696]
-
astfel ca șirul întâmplărilor să aibă sens, și etalând multă coeziune. Însuși titlul ne evidențiază elementele și motivele principale ale romanului pe care le descoperim de-a lungul său. Cele două personaje ale romanului care provin din două generații de intelectuali din Sudan sunt Mustafa Sa‘eed și naratorul. Mustafa Said, considerat un geniu, a studiat în timpul colonizării în Anglia, și a devenit profesor la Universitatea din Londra. După ce acesta comite niște acte de violență, revine în țara natală, și se
Sezonul migrației spre nord () [Corola-website/Science/329367_a_330696]
-
l-a cunoscut pe Mustafa Said care reprezintă omul colonizat, sfâșiat și împărțit între Est și Vest, și care răspunde într-o manieră agresivă acestui fapt, în timp ce naratorul reprezintă tânărul sudanez plin de speranță odată cu obținerea independenței, dar și a intelectualului arab al anilor 50’ și 60’, care spera să își ajute țara prin ceea ce a învățat chiar în țara colonizatoare. "Sezonul migrației spre nord" este un exemplu bine definit al literaturii postcoloniale. Acesta abordează prin evenimentele și personajele sale efectele
Sezonul migrației spre nord () [Corola-website/Science/329367_a_330696]
-
() a fost un intelectual de pe Valea Mureșului Superior, învățător emerit și pasionat muzeograf, care s-a consacrat în eforturile sale culturalizării marei mase a țărănimii. Acesta s-a născut într-o familie de țărani săraci din satul Maiorești din comuna Rușii-Munți din județul Mureș
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
formație de teatru este înființată în 1796. Pornind de la aceste modeste acțiuni și activități, vom putea aprecia toate eforturile ce au continuat pentru dezvoltarea învățământului băimărean. Manifestări culturale și artistice sunt organizate spre fârșitul sec. al XIX-lea de "Cazinoul Intelectualilor din Baia Mare" , care s-a înființat la inițiativa celor 15 intelectuali care luau cină împreună. Sediul se afla pe stradă Crișan și avea o sala centrală mare și două încăperi laterale. Prin contribuții și donații ale membrilor cazinoului s-a
Liceul de artă din Baia Mare () [Corola-website/Science/329451_a_330780]
-
acțiuni și activități, vom putea aprecia toate eforturile ce au continuat pentru dezvoltarea învățământului băimărean. Manifestări culturale și artistice sunt organizate spre fârșitul sec. al XIX-lea de "Cazinoul Intelectualilor din Baia Mare" , care s-a înființat la inițiativa celor 15 intelectuali care luau cină împreună. Sediul se afla pe stradă Crișan și avea o sala centrală mare și două încăperi laterale. Prin contribuții și donații ale membrilor cazinoului s-a putut înființa o bibliotecă, în același timp constituindu-se primele organizații
Liceul de artă din Baia Mare () [Corola-website/Science/329451_a_330780]
-
artistic, maestrul venind de la Munchen cu toți elevii săi. De la autoritățile locale au primit un șopron pe care l-au instalat în parc. realizând astfel o școală de vară în anul 1901. în 1902 cu ajutorul primit de la o parte din intelectualii înstăriți ai orașului se va înființa Școala Liberă de Pictură, ce va activa sub această denumire între 1902-1927. Clădirea coloniei și cea a școlii au fost terminate în 1911 așa cum ni se înfățișează astăzi pe str. Victoriei nr. 17, actual
Liceul de artă din Baia Mare () [Corola-website/Science/329451_a_330780]
-
mutat populația evreiască în Kazimierz. De atunci localitatea a găzduit mulți meșteșugari, comercianți, artiști. Evrei locuiau în aproximativ o cincime din Kazimierz, dar formau aproximativ jumătate din populația localității. De-a lungul secolelor, această localitate a devenit un centru al intelectualilor polonez evrei, devenind centrul cultural și spiritual, în care și-au desfășurat activitatea mai mulți teologi de renume. Dezvoltarea Kazimierz a încetinit în secolul al XVII-lea, când curtea regală s-a mutat la Varșovia, astfel încât meșteșugarii și artiștii au
Kazimierz () [Corola-website/Science/329510_a_330839]
-
algeriană, psihanalist și lingvist. Se preocupă constant de probleme precum rolul femeilor în societatea algeriană , extremismul islamic, traumele și memoriile victimelor. Este fiica unui renumit profesor algerian de matematică, Mohammad Benaouda Benmansour. Face parte dintre cei circa 400.000 de intelectuali algerieni care au decis să-și părăsească țara natală pentru a evita posibilele acțiuni violente realizate de fanaticii religioși împotriva intelectualilor. În ultimii 30 de ani a locuit în Franța, însă continuă să păstreze legătura cu oamenii de știință din
Latifa Ben Mansour () [Corola-website/Science/330905_a_332234]
-
Este fiica unui renumit profesor algerian de matematică, Mohammad Benaouda Benmansour. Face parte dintre cei circa 400.000 de intelectuali algerieni care au decis să-și părăsească țara natală pentru a evita posibilele acțiuni violente realizate de fanaticii religioși împotriva intelectualilor. În ultimii 30 de ani a locuit în Franța, însă continuă să păstreze legătura cu oamenii de știință din Algeria. În perioada 1969-1972 a urmat cursurile Școlii Normale Superioare din Alger, în cadrul secției de Litere și Științe Umane, specializându-se
Latifa Ben Mansour () [Corola-website/Science/330905_a_332234]
-
hotărăște să își trăiască noua viață în Franța de dragul copiilor). Deși este redactată la persoana a III-a, lucrarea se remarcă prin subiectivismul autoarei, mai ales în prezentarea părții politice, atunci când prin intermediul personajului aceasta denunță atrocitățile realizate de islamiști împotriva intelectualilor din Algeria prin anii 1990. Romanul prezintă puternice note psihologice și politice, autoarea descriind detaliat grupările "islamiste armate care au terorizat Algeria în perioada războiului civil". Un accent important îl pune pe Frăția Musulmană, cărora autoarea le-a adresat inclusiv
Latifa Ben Mansour () [Corola-website/Science/330905_a_332234]
-
ibn Ali ibn Ahmad al-Salmani) a fost poet, scriitor, istoric, filosof și politician în Emiratul Granadei. S-a născut la 16 noiembrie 1313 în Loja, în apropiere de Granada. A fost cel mai vestit scriitor din Granada, și ultimul mare intelectual, scriitor și om politic din Spania musulmană. Fiul unui oficial al curții regelui din Granada, s-a născut dintr-o familie de origine arabă din Yemen și a primit o excelentă educație. A fost vizir la curtea lui Yusuf I
Ibn al-Khatib () [Corola-website/Science/330925_a_332254]
-
în care au apărut articolele sale, Namik Kemal susține intens ideea de libertate, cu care se naște fiecare individ, această libertate fiindu-i vitală precum hrana. Mai mult, într-un faimos articol din ziarul "Ibret", scriitorul a subliniat faptul că intelectualii de la acea vreme erau persecutați, însă el continua să afirme și mai tare că dreptul și țelul omului nu se rezumă doar la a trăi, ci și la a trăi liber. Născut într-o familie musulmană, scriitorul a privit libertatea
Namik Kemal () [Corola-website/Science/330913_a_332242]
-
perspectivă bazată pe observații, reprezintă documentele vizuale ale Istanbulului secolului al XVI-lea. Și descrierile Istanbulului în stil miniaturistic de către miniaturiștii otomani descriu Istanbulul într-un stil deosebit. După cucerirea Istanbulului, prin apropierea geografică a Orientului și Occidentului și prin intermediul intelectualilor care au emigrat din Bizanț în Occident, s-a născut dorința de a cunoaștere a Orientului, iar în picturile europene din secolul al XVI-lea au început să apară motive legate de viața din Orient. Începând cu secolul al XVII
Konstantin Kapıdağlı () [Corola-website/Science/330935_a_332264]
-
globul. De asemenea, au fost puse bazele a numeroase organizații de voluntariat non-profit, fundații și asociații în Turcia și peste hotare care sprijină acordarea de burse școlare. În iulie 2008, el s-a aflat în topul celor o sută de intelectuali publici, în revista . Fethullah Gulen trăiește din 1999 în autoexil, în Pennsylvania, Statele Unite. Acesta relevă o versiune hanefită a islamului, fiind inspirat de ideile și cugetările lui Said Nursi. De asemenea, este un promotor al dialogului interconfesional (a inițiat dialogul
Fethullah Gülen () [Corola-website/Science/330942_a_332271]
-
-o ca fiind asociată cu gruparea Al-Qaeda, însă pe 2 august 2010 au scos-o de pe lista afiliaților. Al-Qaradawi a ieșit pe locul al treilea într-un sondaj din 2008 privind cea mai importantă personalitate intelectuală din lume, Top 100 Intelectuali, realizat de cititorii Foreign Policy din Statele Unite ale Americii și cei ai Prospect Magazine în Marea Britanie. Unele dintre opiniile sale au fost controversate în lumea occidentală, fiindu-i refuzată viza de intrare în Marea Britanie în 2008 și fiindu-i interzisă
Yusuf al-Qaradawi () [Corola-website/Science/330947_a_332276]
-
al-Islamiyya și-a asumat responsabilitatea . Înainte de moartea sa, fusese acuzat de blasfemie de universitatea Al-Azhar din Egipt . Ulemalele din Al-Azhar au adoptat o fată (sentința musulmană) emisă de Sheikh-ul de la al-Azhar, Jadd al-Haqq, care îi clasifică pe Foda și alți intelectuali drept "inamici ai islamului" Al-Gama'a al-Islamiyya explicitly referred to the Al-Azhar fatwă when claiming responsibility.. Gruparea islamistă Al-Gama'a al-Islamiyya face referire la această fatwa atunci când își asumă responsablitatea crimei. Un 'ulama de la Al-Azhar, Mohammed al-Ghazali, care îl numise
Farag Foda () [Corola-website/Science/331017_a_332346]
-
care îl batjocorește pe Profet și nevestele lui? Ce iți creează mai multă durere și suferința? Dacă spui că Farag Foda, atunci ar trebui să-ți reexaminezi credință." Farag Foda a scris 12 cărți în arabă: Foda nu este primul intelectual atacat în Egipt. Câștigătorul premiului Nobel, romancierul Najib Mahfuz a fost înjunghiat în apropierea casei sale datorită referințelor sale alegorice la profeți în scrierile sale, considerate blasfemiatoare. În urmă uciderii lui Foda, intelectualii egipteni formează "Societatea Egipteană pentru Iluminare"
Farag Foda () [Corola-website/Science/331017_a_332346]
-
cărți în arabă: Foda nu este primul intelectual atacat în Egipt. Câștigătorul premiului Nobel, romancierul Najib Mahfuz a fost înjunghiat în apropierea casei sale datorită referințelor sale alegorice la profeți în scrierile sale, considerate blasfemiatoare. În urmă uciderii lui Foda, intelectualii egipteni formează "Societatea Egipteană pentru Iluminare"
Farag Foda () [Corola-website/Science/331017_a_332346]
-
scena teatrului Metropolis, în piesa "Lautrec la bordel", în regia lui Horațiu Mălăele. Cu aceeași piesă a participat și la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. Iulia Vântur s-a născut în 1980 la Iași, într-o familie modestă de intelectuali, orientați în susținerea valorilor umane. Începe să practice încă din copilărie sporturi precum volei și baschet, formându-și bazele pentru cariera în modeling. Iulia Vântur este remarcată în adolescență de o casă de modă locală. A urcat pentru prima dată
Iulia Vântur () [Corola-website/Science/331007_a_332336]
-
Bernard Shaw și Piotr Kropotkin. Olga a învățat la North London Collegiate School, fiind o prietenă apropiată a Mariei Stopes. La sfârșitul secolului, familia Kapteyn s-a mutat la Zürich (Elveția), unde mama ei a devenit centrul unui grup de intelectuali cu idei novatoare. Acolo, Olga a studiat istoria artei, a devenit o schioare și alpinistă pasionată și în 1909 s-a căsătorit cu flautistul și dirijorul croato-austriac Iwan Hermann Fröbe, care împărtășea interesul profund față de aviație și fotografie al tatălui
Olga Fröbe-Kapteyn () [Corola-website/Science/334904_a_336233]
-
din această regiune a Imperiului Austro-Ungar aveau o conștiință socială mai dezvoltată decât cei aflați sub dominația rusă în Basarabia și erau conduși de o elită politică experimentată și activă, formată din reprezentanți ai clasei de mijloc a orașelor și intelectuali ai satelor (preoți ortodocși si greco-catolici, profesori, funcționari publici). La începutul secolului al XX-lea, comunitatea ucraineană era favorizată la nivelul administrației locale. În aceeași perioadă opțiunile politice ucrainene se îndreptau spre 3 curente politice: "Bătrânii ruteni", "Tinerii ruteni" și
Editura Bucovina în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334929_a_336258]
-
dintre publicațiile românești din Ungaria de azi, apărând din anul 1951 și fiind publicația tuturor românilor din Ungaria. Revista a fost, de-a lungul celor peste 65 de ani de apariție, principalul organ de presă care a dus la afirmarea intelectualilor români din Ungaria, a fost gazeta de afirmare culturală și literară a creatorilor români din Ungaria. Foaia românească informează și propune dezbateri ample asupra problematicii situației limbii române în comunitate, având și rubrici de îmbunătățire a limbii, punând accentul cu
Foaia românească () [Corola-website/Science/334968_a_336297]