17,036 matches
-
țaristă și în cea sovietică, istoriografia oficială a propus, pentru cât mai multe așezări moldovenești, denumiri și etimologii provenite cu precădere din limbile tătară și slavă, bunăoară Cahul pentru Frumoasa sau, aici, "tembosarî" însemnând „dîmburi galbene”, sau "dub" însemnând „stejar”. Legenda locală, deformare a studiilor lui Ion Casian Suruceanu, susține că aici Nistrul ar fi fost traversat de un pod din luntre de stejar, dar un astfel de pod nu ar fi rezistat curentului, pe când dubasele da : rotunde, solide dar suple
Dubăsari () [Corola-website/Science/297404_a_298733]
-
gestiunea a 4 gospodării agricole. Fondul acvatic este formatde bazinul râului Lunga care ocupă o suprafață de 18,4 ha, 2 iazuri cu osuprafață totală de 40 hași 2 lacuri cu o suprafață totală de 7,4 ha. Conform unei legende, până nu demult se considera că orașul Ceadîr-Lunga a fost întemeiat în anul 1819 de către preotul Iahar Cechirov, care s-a strămutat aici împreună cu un grup de coloniști din Bulgaria de nord-est, după o perioadă de mai mulți ani de
Ceadîr-Lunga () [Corola-website/Science/297403_a_298732]
-
toată Uniunea sovietică, printr-o criză economico-socială acută. Odată cu adoptarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova din 12.XI.1998, Soroca obține statut de municipiu și devine, pentru cinci ani, capitala județului Soroca, apoi redevine centru raional. Există mai multe legende referitoare la trecutul istoric al Sorocăi. De exemplu, se pretinde că pe acest loc, cu câteva secole înaintea erei noastre, se găsea colonia greacă „Olihonia” (în fapte, s-au găsit arteface grecești atestând comerțul Tyrgeților și Sciților cu cetatea Tyras
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
exemplu, se pretinde că pe acest loc, cu câteva secole înaintea erei noastre, se găsea colonia greacă „Olihonia” (în fapte, s-au găsit arteface grecești atestând comerțul Tyrgeților și Sciților cu cetatea Tyras, dar nu urme de așezare). O altă legendă plasează aici orașul geților „Serghidava” sau „Sergus”, care apoi ar fi purtat numele de „Crachidava”. Datele epigrafice și arheologice nu confirmă aceste legende, născute în sec. XIX prin transmiterea orală, cu deformări, a unor conferințe date de arheologul Ion Casian
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
arteface grecești atestând comerțul Tyrgeților și Sciților cu cetatea Tyras, dar nu urme de așezare). O altă legendă plasează aici orașul geților „Serghidava” sau „Sergus”, care apoi ar fi purtat numele de „Crachidava”. Datele epigrafice și arheologice nu confirmă aceste legende, născute în sec. XIX prin transmiterea orală, cu deformări, a unor conferințe date de arheologul Ion Casian Suruceanu în oraș despre antichitatea Dacilor (Arcidava este în Banat, Sucidava în Oltenia) și despre evul mediu („Krak” este denumirea unui zeu al
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
este denumirea unui zeu al Tiverților, proslăvit la picioarele unor stejari bătrâni și uriași, iar numele corecte, din cronicile genoveze, este „Alciona” însemnând „albastră” sau „Polihromia” însemnând „colorată” în grecește, dar aceste denumiri sînt tardive, din perioada bizantină). Există o legendă mai veche, din perioada moldovenească medievală, despre „"Barza albă a cetății Soroca"”, în care se spune că pe timpul unui îndelungat asediu de către Tătari, o barză albă ar fi adus struguri apărătorilor înfometați și însetați ai cetății, salvându-le astfel viața
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
poezie de scoică bolnavă", cum o definește comentatorul într-o inspirată metaforă. De o înaltă apreciere s-a bucurat și Lucian Blaga, la care admira miracolul ca izvor al poeziei pe care poetul îl căuta în epoca miturilor și a legendelor creștine. După opinia și formula foarte personală a lui Vladimir Streinu, Blaga, pe care-l apropie de Rainer Maria Rilke, e un tip nou de creator în literatura română, nu un filosof și un poet, ci un lirosof, cu o
Vladimir Streinu () [Corola-website/Science/297567_a_298896]
-
său îl știa a-l acoperi”), neîntrecut strateg („la lucruri de războaie meșter”), știind să-și transforme chiar înfrîngerea în victorie („...că știindu-se căzut gios se rădica deasupra învingătorilor”); c) sentimentele poporului la moartea lui Ștefan (jalea, intrarea în legendă à domnitorului); d) participarea naturii la durerea generală; e) o scurtă și precisă informare istoriografică. Cronica lui Ureche este prima scriere din literatura română care se depărtează de stilul bisericesc. Arta scriitorului se valorifică îndeosebi în capacitatea de a creiona
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
1876 se publică volumul "Proza". În 1877, odată cu poezia "Balcanul și Carpatul" începe seria "Ostașilor noștri". În 1878 apare volumul "Ostașii noștri", închinat eroismului românilor în războiul din 1877. În 1881 apare ultimul volum din "Opere complete", care cuprinde ciclurile "Legende nouă" și "Ostașii noștri". Tot în anul 1881, cu prilejul încoronării regelui Carol I, Vasile Alecsandri a scris textul „Imnului regal român”. În evoluția artistică a lui Alecsandri se pot distinge cel puțin trei momente, trei vârste aflate în deplină
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
texte până după Unire. O a doua etapă, așa-zisă de limpezire, de obiectivare a viziunii și a mijloacelor artistice, se poate observa începând cu prozele călătoriei în Africa și terminând cu expresia artistică matură din pasteluri și din unele legende. Cea de-a treia etapă îl face să revină spre teatru, cu o viziune în general romantică, viziune filtrată însă printr-un echilibru al sentimentelor, printr-o seninătate a înțelegerii care îl apropie de clasicism. Epoca în care trăiește Alecsandri
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
1910). A debutat editorial cu "Traduceri din Paul Verlaine" în 1903. În 1905 a publicat volumul de versuri " În grădină", urmat, în 1909, de "Fantazii". Între timp au apărut operele scrise de D. Anghel în colaborare cu Ștefan O. Iosif: "Legenda funigeilor" (poem dramatic, 1907), "Cometa" (comedie, 1908, 1912), "Caleidoscopul lui A. Mirea" (1908), "Carmen saeculare" (poem istoric, 1909), iar în 1910, "Cireșul lui Lucullus" (proză). A mai scris și alte volume de proză, între care amintim doar câteva: "Povestea celor
Dimitrie Anghel () [Corola-website/Science/297599_a_298928]
-
românească din Moldova, Albina Românească (1829). A organizat primele reprezentații teatrale în limba română (1816) și Conservatorul filarmonic dramatic (1836). Traduce și adaptează piese de teatru străine. În poezie, abordează toate speciile: ode, elegii, sonete, imnuri, fabule, meditații, balade. Versifica legendele istorice Dochia și Traian, Ștefan cel Mare înaintea Cetății Neamț. A scris și nuvele istorice (Dragoș, Petru Rareș, Rucsandra Doamna ș.a.), care au constituit sursă de inspirație pentru nuvelele lui Costache Negruzzi. În 1830 era Venerabilul unei loji din Iași
Gheorghe Asachi () [Corola-website/Science/297627_a_298956]
-
epopei complete, foarte diferite în spirit, au fost scrise în Grecia antică și i-au fost întotdeauna atribuite poetului Homer. Acestea sunt Iliada și Odiseea, opere atât de adorate de greci, încât aproape că ar putea fi numite cărți sfinte. Legenda îl prezintă pe Homer ca pe un bard orb, recitându-și poeziile la curtea vreunui conducător și acompaniindu-se cu un instrument asemănător cu harfa, numit liră. Însă de fapt nu se știe nimic despre Homer și savanții încă nu
Epopee () [Corola-website/Science/297635_a_298964]
-
titlul: "O samă de cuvinte ce sîntu audzite din om în om, de oameni vechi și bătrâni și în letopiseții nu sînt scrise...". Aici se cuprind o serie de tradiții relative la diferiți domni și care ulterior au format subiectele legendelor și poemelor din literatura noastră modernă, precum: "Daniil Sihastru" de Bolintineanu, "Aprodul Purice" de Negruzzi, "Altarul mănăstirii Putna" de Alecsandri, "Cupa lui Ștefan" de Bolintineanu, "Dumbrava roșie" de Alecsandri, "Visul lui Petru Rareș" de Alecsandri ș.a. Aproape toți domnii, despre
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
New York Unix" și, mai târziu, "Linux Journal". În acea perioadă Bob vindea deja distribuții de Linux, Yggdrasil, InfoMagic și, după acestea, Slackware Pro. În 1994 Marc Ewing a produs pentru prima oară o distributie de Linux numită "Red Hat Linux" (legenda spune că numele îi vine de la primul lucru interesant pe care l-a zărit prin cameră atunci când căuta un nume: o pălărie roșie atârnată în cuier), apărută prin octombrie 1993 (numită de aceea și „ediția de Halloween”). În 1995 Bob
Red Hat () [Corola-website/Science/297652_a_298981]
-
este un concept teoretic central în psihanaliză. Sigmund Freud (1856-1939) a descris această noțiune, referindu-se la o legendă a Greciei antice, în care Oedip, fiul regelui din Teba, fără să știe, își ucide propriul tată, Laios, și se căsătorește cu mama lui, Iocasta. În psihanaliză, complexul Oedip simbolizează legătura erotică inconștientă cu părintele de sex opus și rivalitatea
Complexul Oedip () [Corola-website/Science/297675_a_299004]
-
Freud nu e ceva nou, iar ceea ce este nou nu este adevărat”". Freud era el însuși conștient de dificultățile adaptării complexului Oedip în cazul copiilor de sex feminin. Există astfel o asimetrie, care a condus - recurgându-se din nou la legendele Greciei antice - la noțiunea de "„complex Electra”" (Electra, fiica lui Agamemnon și a Clitemnestrei, îl determină pe fratele ei Oreste să-și ucidă mama și pe amantul acesteia, Aegist, pentru a răzbuna uciderea tatălui lor, Agamemnon). Un curent „dizident” a
Complexul Oedip () [Corola-website/Science/297675_a_299004]
-
Plumbului” este invocat „decemvre”, la Botta „bate novembre pădurile moarte”. El este altfel și eminescian. Codrii lui Botta nu au euritmiile valurilor marine, ci austeritatea statuară a singurătății: „Și singur e codru acuma și-n veci”. Pare un poet al legendelor acest poet în tulburătorul său discurs: „Rob codru, cum te suferi supus/ și vânzării dat singurel sub lună?/ O, frățâie, de-am fi împreună/ pe muntele Daciei, în lumina de sus!” „Dor” și „Neliniște” nu sunt doar două tragice dar
Emil Botta () [Corola-website/Science/297693_a_299022]
-
au temperaturi medii de 26 °C sau 27 °C, dar în munți este cu mult mai frig. Cele mai secetoase regiuni sunt în sud-est. Indonezia are o cultură foarte diversificată. În Bali și Java sunt cele mai frumoase obiceiuri și legende, și tot aici se găsesc cele mai originale și mai frumoase obiecte de artizanat din Indonezia, dar și în celelalte regiuni se întâlnesc dansuri și muzică specific zonelor, și care sunt cunoscute în lume ca fiind unicat. Batikul și Gamelanul
Indonezia () [Corola-website/Science/297702_a_299031]
-
thailandezii au creat un tip uman deosebit, care este considerat una dintre cele mai sugestive expresii ale artei asiatice. În ce privește ornamentele, acestea au copiat caracterul luxuriant al vegetației tropicale. Contrar altor popoare budiste care au utilizat sculptura pentru a reprezenta legende ori mituri, ei au folosit această artă numai pentru a-l personifica pe Buddha și pentru împodobirea monumentelor religioase. În plus, în Thailanda reprezentarea Iluminatului este unică: prezentat adesea în starea de meditație profundă, cu fața senină, familiară, cu un
Thailanda () [Corola-website/Science/297703_a_299032]
-
folosește aici reprezentări ale halucinantului și oniricului pentru a evidenția zbuciumul interior al personajelor și pentru a pătrunde în subconștientul acestora. Procedeul va fi întâlnit și în opera sa târzie. Atât "Jungfrukällan" ("Izvorul fecioarei" - 1959), o prelucrare a unei vechi legende suedeze, cât și "Printr-o sticlă întunecată" din 1961 sunt încununate cu premii Oscar pentru cel mai bun film străin. Ambele pelicule au fost turnate împreună cu cameramanul Sven Nykvist. "Lumină de iarnă" (1951/62) și "Tăcerea" (1963) sunt ultimele filme
Ingmar Bergman () [Corola-website/Science/297706_a_299035]
-
Fragii," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 163, 24 mai 1900. "Cântec uitat," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 173, 3 iunie 1900. "Fecioara necunoscută," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 175, 5 iunie 1900. "Nopțile de legende," semnat Trubadur, în „România Jună”, II, nr. 178, 8 iunie 1900. "Cântă!," semnat Narcis, în „România Jună”, II, nr. 190, 20 iunie 1900. "Bătrânul care cântă," semnat Sentino, în „România Jună”, II, nr. 200, 1 iulie 1900. "Noaptea ochilor," semnat
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
II, nr. 97, 16 martie 1900. "Moștenirea conservatorilor," semnat Ștefan, II, nr. 100, 19 martie 1900. "În robie financiară," semnat Ștefan, II, nr. 101, 20 martie 1900. "Pericolul dela răsărit," semnat Ștefan, II, nr. 103, 22 martie 1900. "Istoria unei legende," semnat Sentino, II, nr. 103, 22 martie 1900. "Deficitul bugetar", semnat Ștefan, II, nr. 104, 23 martie 1900. "În arenă", semnat Sentino, II, nr. 104, 23, martie 1900. "Edilitate", semnat Sentino, II, nr. 105, 24 martie 1900. "O sinucidere", semnat
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
două fețe ale realului în unitatea lor contradictorie, domesticul și demonicul, din punctul de observație privilegiat al cumpenei, observare nu de dincolo de existență, ci în numele ei. Cu "Ucenicul neascultător" (1977), se încearcă ridicarea personajelor în zona mitului sau măcar a legendei, prin frecvente referiri la literatura, tradiții, basme, prin parafraze și citate incorporate, livresc, uneori ostentativ (din "Dicționarul Scriitorilor Români", coord. Mircea Zaciu). Premiul Uniunii Scriitorilor (1975); Premiul "Ion Creangă" al Academiei Române (1977). Opinii critice: ”Ai senzația uneori că Bălăiță, alergic
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
în cel ionic, Ἀθήνη ), cu înțelesul „atenienii”. În greaca folosită de Homer, numele orașului apărea în forma de singular ("Ἀθήνη") apoi a luat forma de plural, ca și Θῆβαι ("Thēbai"), Μυκῆναι ("Mukēnai") și Δελφοί ("Delphoi"). Printre atenienii antici circula o legendă care explica felul în care și-a luat orașul numele, legendă care a stat la baza sculpturii de pe frontonul vestic al Parthenonului. Conform acestei legende, atât Atena cât și Poseidon au cerut să fie patroni ai orașului și să-i
Atena () [Corola-website/Science/296594_a_297923]