17,770 matches
-
în cel mult 15 zile. Atât întrebările scrise, cât și răspunsurile aferente se publică pe site-ul Camerei. (2) Întrebările la care se solicită un răspuns oral de la tribuna Camerei Deputaților se înscriu pe ordinea de zi a ședinței în succesiunea primirii răspunsurilor, dar nu mai târziu de 15 zile de la data înregistrării acestora. ... (3) Răspunsurile la întrebările prevăzute la alin. (2) se dau în cele 30 de minute care urmează timpului afectat întrebărilor orale. Un răspuns nu poate depăși 3
REGULAMENT din 24 februarie 1994 (**republicat**)(*actualizat*) al Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267245_a_268574]
-
din bugetul național întrunește elementele constitutive ale infracțiunii unice prevăzute de art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, atât în situațiile în care nu ne aflăm în prezența unei succesiuni de norme penale în timp, cât și în situațiile tranzitorii, în care își găsește aplicarea textul art. 5 din Codul penal, indiferent dacă legea penală mai favorabilă este legea veche sau legea nouă. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 473
DECIZIE nr. 4 din 4 aprilie 2016 referitoare la recursul în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 18^1 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi art. 215 alin. 1, 2, 3 din Codul penal anterior, respectiv art. 306 din Codul penal în vigoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272313_a_273642]
-
care completează art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 214 din 4 decembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 847 din 16 decembrie 2008, cu pct. 30^4. Articolul 41 Dreptul de concesiune asupra terenului se transmite în caz de succesiune sau de înstrăinare a construcției pentru a carei realizare acesta a fost constituit. În aceleași condiții se transmite și autorizația de construire. Articolul 42 (1) Autorizația de construire pentru lucrările de intervenție în scopul asigurării cerințelor de rezistență, stabilitate și
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273827_a_275156]
-
care completează art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 214 din 4 decembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 847 din 16 decembrie 2008, cu pct. 30^4. Articolul 41 Dreptul de concesiune asupra terenului se transmite în caz de succesiune sau de înstrăinare a construcției pentru a carei realizare acesta a fost constituit. În aceleași condiții se transmite și autorizația de construire. Articolul 42 (1) Autorizația de construire pentru lucrările de intervenție în scopul asigurării cerințelor de rezistență, stabilitate și
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
statului și acordate cu titlu gratuit în conformitate cu prevederile legale în vigoare; ... d) destinate competițiilor sportive, definite conform prevederilor legale în vigoare; ... e) dobândite prin moștenire, în cazul în care aceasta a intervenit în intervalul de 2 ani de la data deschiderii succesiunii; ... f) abrogată. ... ------------ Lit. f) a art. 8 a fost abrogată de pct. 1 al art. IV din ORDONANȚA nr. 16 din 30 iulie 2013 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 490 din 2 august 2013. Articolul 9 (1) Suma reprezentând timbrul
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 9 din 19 februarie 2013 (*actualizată*) privind timbrul de mediu pentru autovehicule. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/249408_a_250737]
-
principala armată ungară și regele Ludovic al II-lea au fost învinși în Bătălia de la Mohács (1526), Ioan I Zápolya, voievod al Transilvaniei, a profitat de puterea sa militară și s-a proclamat cap al partidului naționalist ungar, opunându-se succesiunii lui Ferdinand de Austria (mai târziu Împăratul Ferdinand I) la tronul ungar. Ioan I a fost ales rege al Ungariei, în timp ce un alt partid îl recunoștea pe Ferdinand. În lupta pentru putere, Zápolya s-a bucurat de sprijinul sultanului Suliman
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
Țarinca) și cea minimă de 270 metri (în zona albiei râului Suceava). Trăsăturile generale ale reliefului sunt în mare parte o consecință a litologiei și a structurii monoclinale. Litologia este dominată de depozitele sarmațiene care reflectă regimul de platformă cu succesiuni de straturi argilonisipoase, marne, gresii și calcare oolitice. Relieful din zona orașului și din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline (cueste) și dealuri (Zamca - 385 metri; Viei - 376 metri; Mănăstirii - 375 metri; Țarinca - 435
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
și bizantinilor. Cetatea Severinului are o istorie particulară în raport cu alte cetăți din spațiul carpatic. Rolul și importanța sa au fost preponderent militare, comerțul aducător de bunăstare fiind dificil din cauza poziției geografice și a faptului că au stăpânit-o într-o succesiune permanentă, când regii Ungariei, când voivozii din Muntenia. La fel era și cu cele trei biserici medievale existente, care, odată cu schimbarea stăpânilor, își schimbau închinarea confesională devenind romano-catolice sau ortodoxe în funcție de momentul respectiv. În 1301 este pomenit ban de Severin
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Stanciu Marinache. Cert este faptul că pe Bucur Șinca îl găsim menționat, ca primar, pe un document din anul 1868. Este aproape imposibil de făcut o listă a tuturor primarilor pe care i-a avut Slobozia, cu indicarea exactă a succesiunii lor și cu precizarea perioadei în care ei și-au exercitat mandatul. Arhivele nu consemnează nicăieri o astfel de listă, iar alcătuirea ei acum este destul de dificilă. Numele primarilor identificați (cel puțin cinci dintre aceștia au fost primari în mai
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
bresle care erau conduse de șefi că cei ai bancherilor, ai negustorilor de mătase, ai torcătorilor, ai parfumeurilor. Nu existau norme speciale pentru aceștia. Șeful corporației era numit direct de către eparh, ales din rândurile membrilor breslei. În cazul corporației notarilor, succesiunea îi revenea celui mai în vârstă, aprobat de toți colegii săi. Șefii corporațiilor reglementau relațiile cu statul, reprezentat de eparh, asigurau respectarea normelor și reglementărilor care priveau corporația , anunțau abaterile grave și pedepseau pe cele mai puțin importante, comunicau reprezentantului
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
atunci când o persoană primea un obiect, acesta era transmis prin mâna unor intermediari, iar dacă era primit direct de la împărat, își acoperea mâinile cu poală mantiei pentru a nu veni în contact direct cu mâinile împăratului. Pentru a rezolva problema succesiunii la tron, de la mijlocul sec. IX se impune principiul ereditar. Împărații din dinastia macedoneană, Leon VI Înțeleptul introduce instituția porphyrogenetilor ( cei născuți în camera de purpură dobândeau drepturi de neconstestat la moștenirea tronului). Porphynogeneții apar și înainte de acest moment, însă
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
creștin era sinonim cu cel roman sau romeu. Harta lingvistică a imperiului s-a modificat, căci dintr-un imperiu biling, în urma pierderii teritoriilor romanizate din Balcani și a provinciilor orientale, Bizanțul devine un imperiu grec. Odată cu impunerea principiului ereditar privind succesiunea la tronul imperial s-au constituit marile dinastii pe o perioadă îndelungată. Perioada cuprinsă între secolele IX-XIII a cunoscut trei mari dinastii: Dinastia Macedoneană a fost fondată de Vasile I Macedoneanul în anul 867 după ce ascensiunea sa a fost marcată
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
o domnie lungă din 1081 până în 1118. A încercat să refacă prestigiul imperiului, restabilind controlul asupra pecenegilor și să recucerească teritorii din orient. Politica a fost continuată de Ioan al II-lea Comnenul (1118-1143) în timpul căruia au existat tensiuni privind succesiunea la tronul imperial. Fiica cea mare, Anna Comnena, emitea pretenții la conducerea imperiului, fiind porfyrogenetă. Ioan al II-lea s-a confruntat cu două comploturi realizate de mama sa și de fiica sa, Anna. Tronul a fost în cele din
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
cu apostolii. Juriștii bizantini au recunoscut autoritatea absolută a voinței împăratului. În conformitate cu această doctrină, orice jignire adusă împăratului era considerată un sacrilegiu; iar o răzvrătire împotriva autorității sale era pedepsită și cu excomunicarea. În consecință, o lege care să reglementeze succesiunea la tron nu exista și nici nu ar fi putut să existe, căci însăși voința Providenței, necesară și suficientă, o făcea absolut de prisos. Nici o familie regală în sânul căreia să fie limitat dreptul la succesiune nu exista. Puteau deveni
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
lege care să reglementeze succesiunea la tron nu exista și nici nu ar fi putut să existe, căci însăși voința Providenței, necesară și suficientă, o făcea absolut de prisos. Nici o familie regală în sânul căreia să fie limitat dreptul la succesiune nu exista. Puteau deveni împărați și candidații de cea mai umilă condiție socială. Împărații Iustin I și Vasile I fuseseră simpli țărani; Leon V și Mihail II, scutieri; Phocas, simplu soldat; iar Leon Isaurianul, un modest meseriaș. Și chiar dacă era
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
de abia doi ani. Iar Ana Comnena scrie că, la câteva zile după ce s-a născut, „părinții mei m-au onorat și pe mine cu coroana și diadema imperială”. Grație acestui mecanism prin care se putea asigura o continuitate a succesiunii, Bizanțul a avut timp de cinci secole (IV-IX) numai patru dinastii. Imperiul putea avea, concomitent, chiar și cinci asociați la domnie: în sec. X, Roman II Lecapenos, care domnea împreună cu Constantin VII Porphyrogenetul, îi proclamă împărați pe trei din fiii
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
intrarea țării în rândul națiunilor suverane, prin proclamarea României ca regat, în anul 1881, au fost toate urmări directe ale Războiului de independență, confirmat de sus-numitul "Tratat de la Berlin". Prestigiul intern și internațional a fost consolidat și de reglementarea la succesiunea tronului prin „pactul de familie” încheiat la 17 mai 1881 (nu existau succesori, singurul descendent al familiei, Măriuca, murind la 4 ani), prin care era declarat succesor Ferdinand, nepotul după frate al lui Carol. Tot în timpul domniei lui Carol I
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralelă cu brațul Sfântu Gheorghe. Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertură sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene și cuaternare, derminate prin forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonă. Depozitele de vârstă Paleozoică, ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
din argile și siltite feruginoase, cu intercalații de gresii fine sau dolomite gipsifere, ce conțin o fitocenoză săracă cu "Trilobosporilites apiverucatus", "Clavifera triplex" etc. Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmațian-Romanian - 13,5-1,8 milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumașelice, nisipuri, siltite și argile, cu "Mactra" sp., nisipuri, siltite și argile roșcate, cu "Dosinia maeotica", nisipuri fine cenușii (cu "Dreissena rimestiensis", "Limnocardium" sp., nisipuri cu "Stylodacna orientalis" și nisipuri cu intercalații de argile, ce conțin
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
de argile, ce conțin specimene de "Viviparus bifarcinatus", "Dreissena polymorpha" etc. Depozitele de vârstă Cuaternară (depozite deltaice ce aparțin etajelor Pleistocen-Holocen - 1,8-0,01 milioane de ani) sunt alcătuite, la bază, dintr-un strat de argile roșii-carămizii urmate de o succesiune de strate de pietrișuri, nisipuri, siltite, argile și strate de loess, iar la partea superioară se dispun aluviuni de origine fluviatilă și fluvio-lacustră. (Mutihac V., 1990; Ionesi L, 1994) Delta Dunării, situată în partea de N-V a Mării Negre (între
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
la Școala Superioară de Științe Politice și Economice din Tübingen, pe care le-a absolvit în 1889. Începând cu 1889 a devenit Principe de Coroană al Regatului României, în urma renunțării tatălui și fratelui său mai mare, Wilhelm, la drepturile de succesiune la coroana regală a României. Din acest moment s-a stabilit în România, unde și-a continuat cariera militară, având și o serie de comenzi onorifice, ajungând până la gradul de general de corp de armată. S-a căsătorit la 29
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
Mari. În anii care au urmat Primului Război Mondial România a cunoscut o serie de transformări profunde, în special prin aplicarea reformei agrare și a votului universal. În anul 1925 izbucnește „criza dinastică”, provocată de renunțarea principelui Carol la drepturile sale de succesiune la Coroana României, fapt ce l-a determinat pe Ferdinand să îl excludă pe Carol din Casa Regală a României și să îl numească drept moștenitor regal pe fiul acestuia, principele Mihai. Ferdinand a murit la Sinaia, la 20 iulie
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
sunt criticați pentru mai slabul interes în însușirea limbii române, li se găsesc circumstanțe atenuante în situația dinastică neclară. "„Auguștii nepoți ai Regelui nostru, nu își dau multă osteneală ca să învețe limba română. [...] Poate că incertitudinea care înconjură încă chestia succesiunei la Tronul României contribue și ea, în mare parte, la puțina îngrijire ce principii Ferdinand și Carol arată pentru limba română."” La 21 noiembrie 1880 șeful casei de Hohenzollern-Sigmaringen, principele Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, împreună cu fiii săi, Carol, rege al
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
pentru limba română."” La 21 noiembrie 1880 șeful casei de Hohenzollern-Sigmaringen, principele Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, împreună cu fiii săi, Carol, rege al României, prințul Leopold și prințul Frederic, încheie „"Pactul de familie"” prin care aceștia recunoșteau dispozițiile constituționale relative la succesiunea tronului României. Prin acest act, prințul Leopold a renunțat la drepturile sale de succesiune în favoarea fiilor săi. Astfel, conform documentului, cei trei fii ai prințului Leopold, prinții Wilhelm, Ferdinand și Carol, au devenit din acel moment „"moștenitori prezumtivi"” ai regelui
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
de Hohenzollern-Sigmaringen, împreună cu fiii săi, Carol, rege al României, prințul Leopold și prințul Frederic, încheie „"Pactul de familie"” prin care aceștia recunoșteau dispozițiile constituționale relative la succesiunea tronului României. Prin acest act, prințul Leopold a renunțat la drepturile sale de succesiune în favoarea fiilor săi. Astfel, conform documentului, cei trei fii ai prințului Leopold, prinții Wilhelm, Ferdinand și Carol, au devenit din acel moment „"moștenitori prezumtivi"” ai regelui României, Carol I. La 14 martie 1881 adunările legiuitoare aprobă modificarea Constituției României, care
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]