157,124 matches
-
al celui mandatat de aceștia în acest scop, instituindu-se, astfel, vânătorilor un drept de servitute legală asupra terenurilor aflate în proprietatea altor persoane. Considerăm că o astfel de prevedere contravine flagrant dreptului de proprietate, consacrat de art. 44 din Constituția României, republicată. Totodată, constatăm că dreptul de proprietate, garantat de art. 44 din Constituție, republicată, este încălcat și prin introducerea, la articolul 15 din Legea nr. 407/2006 a alineatului (72)-art. I pct. 18 din lege -, potrivit căruia „Proprietarii
KLAUS IOHANNIS a respins noua Lege a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. A retrimis-o în Parlament () [Corola-website/Journalistic/103647_a_104939]
-
de servitute legală asupra terenurilor aflate în proprietatea altor persoane. Considerăm că o astfel de prevedere contravine flagrant dreptului de proprietate, consacrat de art. 44 din Constituția României, republicată. Totodată, constatăm că dreptul de proprietate, garantat de art. 44 din Constituție, republicată, este încălcat și prin introducerea, la articolul 15 din Legea nr. 407/2006 a alineatului (72)-art. I pct. 18 din lege -, potrivit căruia „Proprietarii și administratorii terenurilor cuprinse în fondurile cinegetice au obligația de a permite amplasarea gratuită
KLAUS IOHANNIS a respins noua Lege a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. A retrimis-o în Parlament () [Corola-website/Journalistic/103647_a_104939]
-
care nu afectează folosința de bază a terenurilor”. În consecință, considerăm că modificările și completările dispozițiilor menționate anterior, dar și a celor conexe acestora afectează grav dreptul de proprietate și, prin urmare, se impune reanalizarea acestora în acord cu prevederile Constituției. Constatăm, de asemenea că, prin modificarea Anexei 1 a Legii nr. 407/2006, perioadele de vânătoare pentru o serie de specii de păsări au fost prelungite. O asemenea reglementare contravine însă legislației europene în materie și poate conduce la declanșarea
KLAUS IOHANNIS a respins noua Lege a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. A retrimis-o în Parlament () [Corola-website/Journalistic/103647_a_104939]
-
protecției speciilor cinegetice, atât prin ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2010, cât și prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 154/2008 - aceasta din urmă fiind încă în dezbaterea Parlamentului -, precum și de prevederile articolului 148 alineatul (4) din Constituția României, potrivit căruia „Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării”, considerăm că promulgarea Legii privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, în forma
KLAUS IOHANNIS a respins noua Lege a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. A retrimis-o în Parlament () [Corola-website/Journalistic/103647_a_104939]
-
Camera Deputaților, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor și contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament și în conformitate cu principiul bicameralismului consacrat de prevederilor art. 61 alin.(2) din Constituție, republicată. Având în vedere necesitatea clarificării aspectelor de mai sus și ținând cont de competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicit reexaminarea Legii privind modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006”.
KLAUS IOHANNIS a respins noua Lege a vânătorii și a protecției fondului cinegetic. A retrimis-o în Parlament () [Corola-website/Journalistic/103647_a_104939]
-
lui Avram Iancu, pentru viața închinata și jertfita spre propășirea neamului românesc, potrivit căruia acest titlu se conferă prin efectul legii, urmează să aveți în vedere și incidența dispozițiilor Art. 94 lit. a) coroborate cu cele ale Art. 100 din Constituția României republicata, care stipulează prerogativă exclusivă a Președintelui României de a conferi titluri de onoare, prin decret contrasemnat de către Prim-ministru, si nu Parlamentului, prin lege. Având în vedere necesitatea clarificării aspectelor de mai sus și ținând cont de competență
Lege Avram Iancu. Iohanns retrimite la Parlament inițiativa lui Crin Antonescu. Reacția senatorului PNL () [Corola-website/Journalistic/103658_a_104950]
-
din Legea nr. 334/2006 - introduce principiul independenței partidelor politice și al candidaților. În absența unor clarificări suplimentare cu privire la conținutul noțiunii de „independență" acesta pare a nu fi corelat cu principiul pluralismului politic prevăzut în Art. 8 alin. (1) din Constituție. Partidele politice canalizează opțiunile politice ale cetățenilor și este greu de crezut că ar putea fi independente față de influențe politice. Pe de altă parte, partidele politice își propun și au vocația guvernării, ceea ce înseamnă că nu pot fi indiferente față de
Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii finanțării partidelor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103630_a_104922]
-
că este permisă acceptarea donațiilor de bunuri materiale ori sume de bani sau prestarea de servicii gratuite, făcute cu scopul evident de a obține un avantaj politic, cu consecința încălcării principiului pluralismului politic, prevăzut în Art. 8 alin. (1) din Constituție; aceasta cu atât mai mult cu cât o asemenea interdicție este expres reglementată în actualul Art. 5 alin. (11) din Legea nr. 334/2006, ale cărui prevederi sunt reluate în Art. 5 alin. (9) din legea transmisă la promulgare. 5
Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii finanțării partidelor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103630_a_104922]
-
civil, la care este de presupus că donatorul nu va recurge niciodată, atunci când donația este făcută cu scopul evident de a obține un avantaj politic, cu aceeași consecință a încălcării principiului pluralismului politic prevăzut în Art. 8 alin. (1) din Constituție. 6. Pentru unitate de redactare, semnalăm că dispozițiile Art. I pct. 8 din legea transmisă la promulgare - Art. 9 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 - se referă numai la donatori, în condițiile în care lista prevăzută la alin. (1
Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii finanțării partidelor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103630_a_104922]
-
că subvențiile de la bugetul de stat acordate partidelor politice nu sunt supuse executării silite prin poprire. În opinia noastră, această normă creează premisele încălcării principiului egalei protecții a proprietății private indiferent de titular, prevăzut în Art. 44 alin. (1) din Constituție. Întrucât veniturile rezultate din subvențiile de la bugetul de stat pot finanța activități specifice pentru un anume partid în baza unor contracte cu diverși furnizori nu este justificată exceptarea acestora de la executarea silită. În fapt, atunci când se încheie un contract cu
Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii finanțării partidelor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103630_a_104922]
-
prin abrogarea Art. 35 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, care stabilea competența Curții de Conturi de a controla, alături de Autoritatea Electorală Permanentă, respectarea prevederilor legale privind finanțarea partidelor politice, se aduce atingere dispozițiilor Art. 140 alin. (1) din Constituție. Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. În condițiile în care o parte din veniturile partidelor politice provin de la bugetul de stat, abrogarea Art.
Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii finanțării partidelor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103630_a_104922]
-
statului și ale sectorului public. În condițiile în care o parte din veniturile partidelor politice provin de la bugetul de stat, abrogarea Art. 35 alin. (2) din lege echivalează cu limitarea competenței Curții de Conturi, așa cum a fost aceasta stabilită prin Constituție. În plus, Art. 35 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 are o logică substanțială în sensul în care combină expertiza Autorității Electorale Permanente cu privire la specificul activităților electorale și expertiza Curții de Conturi cu privire la administrarea și întrebuințarea resurselor financiare ale
Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii finanțării partidelor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103630_a_104922]
-
procedura legislativă, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale prin conținutul său normativ face parte din categoria legilor organice, fiind incidente dispozițiile Art. 73 alin. (3) lit. b) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea Art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul care a respins această inițiativă legislativă în ședința din data de 25.02.2014. Ulterior, în data de 18.03.2015, această lege
Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii finanțării partidelor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103630_a_104922]
-
schimbă fundamental substanța textului propunerii legislative, nu au fost avute în vedere de către inițiatorii propunerii legislative și nici nu au fost dezbătute în cadrul Senatului, ca primă Cameră sesizată, aspecte care constituie încălcări ale principiului bicameralismului, așa cum a fost prevăzut în Constituție și interpretat de Curtea Constituțională printr-o bogată jurisprudență. Din această perspectivă, considerăm că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, fiind adoptată numai de către Camera Deputaților, nu respectă
Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii finanțării partidelor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103630_a_104922]
-
de către Camera Deputaților, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor și contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament, în conformitate cu principiul bicameralismului, consacrat de prevederilor Art. 61 alin. (2) din Constituție, republicată. Având în vedere necesitatea clarificării aspectelor de mai sus și ținând cont de competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale
Klaus Iohannis cere reexaminarea Legii finanțării partidelor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103630_a_104922]
-
tuturor împotriva tuturor. Cine nu învață din lecțiile istoriei e condamnat să repete trecutul și nu poate construi un alt viitor. Eu nu am de gând să-l repet. (...) - Românii trebuie să știe că reperul meu este litera și spiritul Constituției. Preocuparea mea este să fac ce am spus că fac, conduita mea este cea pe care deja o cunoașteți și singura direcție este viitorul pe care-l creăm împreună, al unei Românii în care-și regăsesc locul încrederea, calmul și
KLAUS IOHANIS, bilanț după 100 de zile de președinte by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103636_a_104928]
-
critici este rezultatul votului și nu presupusul conflict, deci, putem vorbi despre o încercare de uzurpare a competențelor Senatului de către alte autorități, prin tentativa de a impune o soluție (deci, de a exercita în locul Senatului o competență dată acestuia prin Constituție). Art. 72, alin. 1, teza I din Constituție, prevede că deputații și senatorii nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte. Textul constituțional recunoaște astfel dreptul necenzurabil al Camerei parlamentare de a decide cu privire la
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]
-
deci, putem vorbi despre o încercare de uzurpare a competențelor Senatului de către alte autorități, prin tentativa de a impune o soluție (deci, de a exercita în locul Senatului o competență dată acestuia prin Constituție). Art. 72, alin. 1, teza I din Constituție, prevede că deputații și senatorii nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte. Textul constituțional recunoaște astfel dreptul necenzurabil al Camerei parlamentare de a decide cu privire la reținerea și arestarea unui membru al său, procedură
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]
-
utilizată chiar și în Parlamentul European. Se poate observa că celor două autorități menționate încearcă negarea acestui drept al Parlamentului, prin tentativa impunerii unei soluții exterioare legislativului. Această situație ar anula principiul independenței puterilor în stat. Or, art. 69 din Constituție interzice orice mandat imperativ. Un cap de acuzare vehiculat după vot se referă la aplicarea de către Senat în cazul Șova a art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor și deputaților) și art.173 din regulamentul Senatului, din care reiese
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]
-
critici este rezultatul votului și nu presupusul conflict, deci, putem vorbi despre o încercare de uzurpare a competențelor Senatului de către alte autorități, prin tentativa de a impune o soluție (deci, de a exercita în locul Senatului o competență dată acestuia prin Constituție). Art. 72, alin. 1, teza I din Constituție, prevede că deputații și senatorii nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte. Textul constituțional recunoaște astfel dreptul necenzurabil al Camerei parlamentare de a decide cu privire la
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]
-
deci, putem vorbi despre o încercare de uzurpare a competențelor Senatului de către alte autorități, prin tentativa de a impune o soluție (deci, de a exercita în locul Senatului o competență dată acestuia prin Constituție). Art. 72, alin. 1, teza I din Constituție, prevede că deputații și senatorii nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea Camerei din care fac parte. Textul constituțional recunoaște astfel dreptul necenzurabil al Camerei parlamentare de a decide cu privire la reținerea și arestarea unui membru al său, procedură
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]
-
utilizată chiar și în Parlamentul European. Se poate observa că cele două autorități menționate încearcă negarea acestui drept al Parlamentului, prin tentativa impunerii unei soluții exterioare legislativului. Această situație ar anula principiul independenței puterilor în stat. Or, art. 69 din Constituție interzice orice mandat imperativ. Un cap de acuzare vehiculat după vot se referă la aplicarea de către Senat în cazul Șova a art. 24 din Legea 96/2006 (statutul senatorilor și deputaților) și art.172 din regulamentul Senatului, din care reiese
C.P. Tăriceanu, reacție la criticile după votul în cazul Șova: Încercare de uzurpare a competențelor Senatului by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103640_a_104932]
-
și activismul Diasporei românești, votul prin corespondența reprezintă soluția cea mai corectă și responsabilă prin care toți romanii de peste hotare să aibă acces la un vot rapid, eficient, fără eforturi disproporționate și fără blocaje birocratice. Este un drept consfințit prin Constituția României! În vederea transformării acestui obiectiv important într-o realitate legislativă durabilă, avem însă nevoie de ajutorul dvs: fiind destinatarii acestei reforme importante, trebuie să fiți și coautorii ei! Trei dimensiuni de comunicare PNL-Diaspora Dorim să știm, așadar, dacă comunitățile, asociațiile
PNL, scrisoare către Diaspora. Trei metode de consultare pentru votul prin corespondență by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103671_a_104963]
-
Dan Șova, la Antena 3, în emisiunea "Sinteza Zilei". "Ținerea în arest preventiv a unei persoane se pune problema dacă nu reprezintă o presiune pe magistratul care va da sentința finală" Avocatul a adăugat că " Nu este firesc, nici pe Constituția României, nici pe concepția penală din UE, nici pe toate cele trei convenții internaționale să ții un om în arest, atât timp cât nu este condamnat. Dacă ții un om în arest foarte mult timp, maximum șase luni pe un mandat, cum
Dan Șova: De ce a fost Elena Udrea plasată în arest la domiciliu by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103698_a_104990]
-
concepția penală din UE, nici pe toate cele trei convenții internaționale să ții un om în arest, atât timp cât nu este condamnat. Dacă ții un om în arest foarte mult timp, maximum șase luni pe un mandat, cum este prevăzut în Constituție, apare următoarea problemă strict juridică care se pune și care nu este doar teoretică, este și practică: Dacă l-ai ținut șase luni, o instanță care-l judecă poate să-l mai achite vreodată? Dacă-l achită, omul ăla, pentru
Dan Șova: De ce a fost Elena Udrea plasată în arest la domiciliu by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103698_a_104990]