156,997 matches
-
ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), cuc ("Cuculus canorus"), pupăză ("Upupa epops"), nagâț ("Vanellus vanellus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), ciuf de câmp ("Assio flammeus"); toate protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice); Reptile și amfibieni: "Vipera ursinii ssp moldavica" - o reptilă (endemică pentru țara noastră) cunoscută sub denumirea populară de viperă de fâneață, șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla de câmp
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
Idiomacromerus phlomidis, Archirileya inopinata, Eridontomerus arrabonicus, Eurytoma sabulosa, Tetramesa cylindrica, Tetramesa scheppigi". Printre speciile de plante care vegetează în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbusti, ierburi și flori); dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Flori și ierburi: târtanul ("Crambe tataria"), capul șarpelui ("Echium russicum"), sânziana de stepă moldavă ("Galium moldavicum"), stânjenelul sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), sisinei ("Pulsatilla grandis"), pesmă ("Centaurea orientalis"), albăstriță ("Centaurea rutifolia
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
sitului este alcătuită din râurile Jijia, Bahlui, Jijioara și Vorona (și afluenții acestora). La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, insecte) și floristice (arbori, arbuști, ierburi, flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: cerb (Cervus epaphus), căprioara (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), pisica sălbatică
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
Mamifere: cerb (Cervus epaphus), căprioara (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), veverița ("Sciurus carolinensis"), vulpe ("Vulpes vulpes"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), popândău european ("Spermophilus citellus"), jder de copac (Martes martes);. Păsări protejate la nivel european prin "Directivă CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), gaia neagră ("Milvus migrans"), gaia roșie ("Milvus milvus"), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), cuc ("Cuculus canorus"), pupăza ("Upupa epops"), nagâț ("Vanellus vanellus"), sfrancioc roșiatic ("Lanius collurio
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
Saturnia pyri" (fluturele ochi de păun) și "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele vărgat). Printre speciile de plante care vegetează în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: tisa ("Taxus baccata"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), frasin ("Fraxinus excelsior"), frasin de câmp ("Fraxinus angustifolia"), ulm
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
migrațiilor. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri mixte, păduri caducifoliate, ape dulci continentale (stătătoare și curgătoare), pajiști ameliorate și culturi cerealiere extensive. La baza desemnării acestuia se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
caducifoliate, ape dulci continentale (stătătoare și curgătoare), pajiști ameliorate și culturi cerealiere extensive. La baza desemnării acestuia se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
pilaris"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), sturzul viilor ("Turdus iliacus"), sturzul de vâsc ("Turdus viscivorus") și pupăză "(Upupa epops"). Printre raritățile floristice semnalate în arealul sitului se află mai multe specii protejate; dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: clopoțel dobrogean ("Campanula romanica"), buruiana cu cinci degete ("Potentilla emilii-popii") și sisinei ("Pulsatilla grandis"), coada șoricelului ("Achillea leptophylla
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre sau acvatice. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, insecte ("Euphydryas maturna"), pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și câteva specii floristice. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
aspius"), fusar ("Zingel streber"), sabiță ("Pelecus cultratus"), zvârlugă ("Cobitis taenia"), țipar ("Misgurnus fossilis"). Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbusti, ierburi și flori), dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992; astfel: gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus ceris"), mojdrean (Fraxinus ornus), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), un arbust cunoscut sub denumirea populară de „ghimpe” ("Ruscus aculeatus
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
diversitate floristica și faunistica, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și gamă variată de arbori, arbuști, ierburi și flori. Mamifere cu specii
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
de pământ ("Microtus agrestis"), șoarecele subpământean ("Pitymys subterraneus"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu picioare lungi ("Myotis capaccinii"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii") și liliacul mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"); Păsări protejate prin "Directivă CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), ciuf de pădure ("Asio otus"), lăstun mare ("Apus melba"), fașa de pădure ("Anthus trivialis"), bufnita
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu picioare lungi ("Myotis capaccinii"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii") și liliacul mare cu potcoava ("Rhinolophus ferrumequinum"); Păsări protejate prin "Directivă CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), ciuf de pădure ("Asio otus"), lăstun mare ("Apus melba"), fașa de pădure ("Anthus trivialis"), bufnita ("Bubo bubo"), șorecar comun ("Buteo buteo"), cristei-de-câmp ("Crex crex
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
Hypodryas maturna, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea teleius, Gortyna borelii lunata"). Printre speciile de plante care vegetează în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori); dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), tei pucios ("Tilia cordata"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), sorb ("Sorbus torminalis"), clocotiș ("Staphylea pinata
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
și protejează o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere și păsări (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
brun ("Ursus arctos", lup ("Canis lupus"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), hermelină ("Mustela erminea"); Păsări protejate prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
căprioară (Capreolus capreolus), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), hermelină ("Mustela erminea"); Păsări protejate prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): ieruncă ("Tetrastes bonasia"), cocoșul de munte ("Tetrao urogallus"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), mierlă de apă ("Cinclus cinclus"), buhă ("Bubo bubo"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), ciocănitoarea
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
de apă ("Cinclus cinclus"), buhă ("Bubo bubo"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"). Printre raritățile floristice semnalate în sit se află câteva specii (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: Arbori și arbusti: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), brad ("Abies alba"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn pufos
Larion () [Corola-website/Science/334278_a_335607]
-
gamă floristica și faunistica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN). Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", lup ("Caniș lupus"), cerb
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), pisica sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veverița ("Ciurus vulgaris"), iepure comun ("Lepus europaeus"), liliac mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări: protejate prin "Directivă CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), pupăza ("Upupa
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), pisica sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), veverița ("Ciurus vulgaris"), iepure comun ("Lepus europaeus"), liliac mic cu potcoava ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări: protejate prin "Directivă CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierla ("Turdus merula"), mierla de
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
păstrăv de munte (Salmo trutta fario), mreana vânata ("Barbus meridionalis"), clean ("Squalius cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), scobar ("Chondrostoma nasus"). Printre raritățile floristice semnalate în sit se află câteva specii (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: Arbori și arbuști: molid ("Picea abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), brad ("Abies albă"), gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
dacice de stejar și carpen" și "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice") și protejează o gamă floristică diversă. La baza desemnării sitului se află mai multe specii floristice submediteraneene și de silvostepă (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (anexa I-a) privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; astfel: Arbori și arbusti: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar tătăresc ("Acer tataricum
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
lapidarea sau biciuirea. Alte forme de VIF, precum traficul de femei sau prostituția forțată sunt de obicei comise de organizații criminale. Recent s-a început rezolvarea acestor probleme la nivel international, prin tratate și convenții. Deasemenea, Uniunea Europeana a emis niște directive pentru combaterea hartuirii sexuale sau a traficului de persoane. Violența împotriva femeilor rămâne un subiect putin documentat de-a lungul istoriei, deoarece foarte multe tipuri de VIF precum violul, asaltul sexual sau violența în familie nu sunt raportate din cauza normelor
Violența împotriva femeilor () [Corola-website/Science/335093_a_336422]
-
prin răpire, prin fraudă, prin înșelăciune, prin abuz de putere sau profitând de starea de vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de bani sau de alte foloase pentru a obține consimțământul unei persoane care deține controlul asupra alteia, în vederea exploatării.” (Directiva 2011/36/ EU) În Europa, peste jumătate din victimele traficului de persoane sunt femei exploatate în scopuri sexuale. Victimele sunt bătute și violate în mod repetat, private de libertate și terorizate. În 2012, în România au fost înregistrate 1041 de
Violența împotriva femeilor () [Corola-website/Science/335093_a_336422]