156,997 matches
-
calcaroase, turboase sau argiloase"; "Mlaștini alcaline și Turbării cu vegetație forestieră"), ce adăpostesc o gamă diversă de ierburi și flori rare. La baza desemnării sitului se află câteva specii de reptile, amfibieni și insecte enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și aflate pe lista roșie a IUCN; dintre care: șopârla de munte ("Zootoca vivipara"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra
Tinovul Apa Lină - Honcsok () [Corola-website/Science/335102_a_336431]
-
ienupăr ("Juniperus communis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor vegetează o plantă rară din specia "Leucorchis albida", o orhidee sinonum al speciei "Pseudorchis albida" În arealul rezervației este semnalată prezența tritonului de munte (""Triturus alpestris"), un amfibian protejat prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflați pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva
Iezerul Șurianul () [Corola-website/Science/331583_a_332912]
-
adăpostesc, conserva și protejază o gamă floristica și faunistica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), altele endemice pentru acesta zona sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: patru mamifere: urs brun ("Ursus arctos
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
două nevertebrate: croitorul alpin ("Rosalia alpina") și un cărăbuș din specia "Cărăbuș variolosus". La baza desemnării sitului se află trei plante ocrotite: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), ruginita ("Asplenium adulterinum") și curechiul de munte ("Ligularia sibirica"); specii protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexă I-a). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice, printre care: angelica ("Angelica archangelica"), brânca-ursului ("Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum"), coada șoricelului ("Achillea lingulata"), strugurii ursului ("Arctostaphylos uva-ursi"), căldărușa ("Aquilegia nigricans
Obcinele Bucovinei (sit SCI) () [Corola-website/Science/331611_a_332940]
-
de un habitat natural ("Peșteri în care accesul publicului este interzis") care adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor comunități de lilieci. Fauna sitului are în componență câteva specii de mamifere, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac
Tășad (sit SCI) () [Corola-website/Science/331641_a_332970]
-
este un sit Natura 2000 înființat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice; la baza desemnării acestuia aflându-se șase specii faunistice (doi amfibieni și patru lepidoptere) protejate prin prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflate pe lista roșie a IUCN. Printre speciile din fauna protejată a sitului se află: buhaiul de baltă
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
cu burta roșie ("Bombina bombina") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); precum și patru fluturi din speciile: "Pseudophilotes bavius, Catopta thrips, Cucullia mixta" și "Gortyna borelii lunata". La nivelul ierburilor vegetează târtanul ("Crambe tataria"), o specie floristică protejată, enumerate în aceeași anexă a "Directivei 92/43/CE". În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, situri arheologice); astfel:
Coasta Lunii () [Corola-website/Science/331722_a_333051]
-
alpin; Turbării active și Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat); ce adăpostesc specii rare din fauna și flora Maramureșului. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), altele aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: jder de copac ("Martes martes"), șoarecele de Tatra ("Microtus tatricus"), vipră
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor sunt întâlnite două rarități floristice: clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și curechiul de munte ("Ligularia sibirica") (specii floristice protejate prin acceași "Directivă Europeană 92/43/CE" din 21 mai 1992); care vegetează alături de: vuitoare ("Empetrum nigrum ssp. nigrum"), șuvară ("Molinia caerulea"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), ruin ("Succisa pratensis"), târsă ("Deschampsia cespitosa"), ruginare ("Andromeda polifolia"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), coada racului ("Potentilla erecta"), bozățel ("Veratrum
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
cu "Quercus spp." și Zăvoaie cu "Salix alba" și "Populus alba"; ce adăpostesc specii rare din fauna și flora Câmpiei Someșene. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, dintre care unele enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: vidra de râu ("Lutra lutra"), popândău ("Spermophilus citellus"), țestoasa de baltă
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
sitului găzduiește și trei specii rare de lepidoptere: "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele-tigru), "Hypodryas maturna", "Lycaena dispar" (fluturele-purpuriu) și "Leptidea morsei" (fluturele de muștar). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice, printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/CE (anexa I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: pălămida ("Cirsium brachycephalum"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), pipiriguț ("Eleocharis carniolica"), forfecuța bălții ("Stratiotes aloides"), peștișoară ("Salvinia
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
bună. Încă din 1914 au avut loc mai multe ciocniri mici între flota britanică și cea germană, în care s-au implicat în principal mici unități de crucișătoare, cu superioritate germană. Pierderile britanice erau mai semnificative. Ambele flote aveau ca directivă să nu se implice în bătălie de mare anvergură, pentru a evita eventuale pierderi mari. Acest lucru a însemnat însă că nici flota britanică nu mai era foarte sigură pe ea. Planul amiralității britanice era să atragă flota germană în
Bătălia Iutlandei () [Corola-website/Science/331757_a_333086]
-
fiind „severă” dispunerea anulării aplicării răspunderii penale asupra militarilor, vinovați de uciderea populației civile și asasinarea prizonierilor de război, precum și un ordin de lichidare obligatorie a evreilor, comuniștilor și lucrătorilor politici ai Armatei Roșii. Guderian menționează că a refuzat efectuarea directivei cu privire la comisarii politici. Guderian scrie că este un susținător al unui atac timpuriu asupra Moscovei, și nu în direcția Kievului. Pe 23 august, la o întâlnire cu Hitler, Guderian a subliniat argumentele sale: forțele inamice sunt pe punctul de a
Erinnerungen eines Soldaten () [Corola-website/Science/335572_a_336901]
-
naval german de vest cu sediul în Paris. Deși întreaga operațiune avea să fie plasată sub comanda viceamiralului Otto Ciliax, (care și-a înălțat pavilionul pe "Scharnhorst"), amiralul Alfred Saalwächter și subordonații săi au fost responsabili pentru planificarea și emiterea directivelor operaționale. Cum operațiunea fusese ordonată personal de Hitler, pentru reușita ei au fost mobilizate dragoare de mine, au fost puse în funcțiune stații suplimentare de bruiere radar, au fost trimise submarine pentru culegerea de date meteo, iar mai multe distrugătoare
Operațiunea Cerberus () [Corola-website/Science/335573_a_336902]
-
71 Infanterie austro-ungară, Divizia 1 Cavalerie austro-ungară și Divizia 3 Cavalerie germană. Comandant al Armatei de Nord Comandant al "Grupului Oituz" Comandanți de divizie Comandanți de brigadă Comandant al Armatei 9 Comandanț al "Grupului von Schmettow" Comandanți de divizie în directiva primită de la conducerea superioară de război germană, la data de 12/25 septembrie, se prevedea ca, pe lângă efortul „în direcția generală București", să se întreprindă "o acțiune imediată, cu infanterie și cavalerie puternică prin trecătoarea Oituz spre Târgu Ocna, pentru
Prima bătălie de la Oituz (1916) () [Corola-website/Science/335679_a_337008]
-
367. Hashirama și Madara 368. Era Statelor Militante 369. Adevăratul meu vis 370. Răspunsul lui Sasuke 371. Gaura 372. Ceva care să umple gaura 373. Adunarea Echipei 7 374. Noul impas în trei 375. Kakashi vs Obito 376. Ediție Extra - Directiva de a-l lua pe Nouă Cozi! 377. Ediție Extra - Naruto vs Mecha Naruto 378. Jinchuuriki-ul lui Zece Cozi 379. O deschidere 380. Ziua în care s-a Născut Naruto 381. Copacul divin 382. Visul unui Shinobi 383. Pe urmele
Lista episoadelor din anime-uri () [Corola-website/Science/335644_a_336973]
-
frontului român, fie în defileul Jiului fie la Oituz.. Comandant al Armatei de Nord Comandant al "Grupului Oituz" Comandanți de divizie Comandant al Armatei I austro-ungare Comandanț al "Grupului von Gerock" Comandanți de divizie Acțiune militară proiectată se încadra în directiva primită de la conducerea superioară de război germană, la data de 12/25 septembrie, se prevedea ca, pe lângă efortul „în direcția generală București", să se întreprindă "o acțiune imediată, cu infanterie și cavalerie puternică prin trecătoarea Oituz spre Târgu Ocna, pentru
A doua bătălie de la Oituz (1916) () [Corola-website/Science/335716_a_337045]
-
al apărării a început să se conformeze, dar transferul de armament a fost în curând oprit. În cursul intervalului noiembrie-decembrie, înființarea Gărzilor a cunoscut o amploare deosebită, la sfârșitul lunii noiembrie numărul celor înrolați fiind de 8.000-10.000. Conform cu directivele Consiliului, exista obligația de a fi înființată în fiecare comună cu majoritate română o Gardă Națională, aceste structuri locale fiind organe executive ale Consiliilor Naționale din arealele respective, care au avut rolul de a le înființa. Cei trimiși de Consiliul
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
și include cinci rezervații naturale: Calcarele de Rona, Lunca cu lalea pestriță - Valea Sălajului, Pădurea „La Castani”, Pietrele Moșu și Baba și Stanii Clițului . La baza desemnării sitului se află mai multe specii de păsări protejate la nivel european (prin directivele "147/ CE din 30 noiembrie 2009" și "79/409/CEE din 2 aprilie 1979" - privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări semnalate în arealul sitului: uliu porumbar (Accipiter gentilis), stârc cenușiu ("Ardea cinerea
Cursul mijlociu al Someșului () [Corola-website/Science/332622_a_333951]
-
păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl include rezervația naturală (de tip paleontologic) - Locul fosilifer Aliman. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de păsări; dintre care unele protejate la nivel european (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European 147/CE" din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor ) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări semnalate în arealul sitului: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), ciuf de pădure
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]
-
cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Turbării active și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase. La baza desemnării sitului se află o gamă diversă de specii faunistice, dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), vidră de râu ("Lutra lutra"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări protejate la nivel european prin "Directiva CE" nr. 147 (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice): cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciuvică ("Glaucidium passerinum"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina", afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin-vânăt ("Vaccinium uliginosum"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care șase specii protejate prin aceeași Directivă 92/43/ CE din 21 mai 1992, a Consiliului European (anexa I-a); astfel: clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"), precum și patru specii rare de mușchi ("Buxbaumia viridis, Drepanocladus vernicosus, Dicranum viride" și "Meesia longiseta"). Alte specii
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
turbării, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de păsări protejate la nivel european (prin "Directiva CE 147/CE" din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice - anexa I-a)) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Specii avifaunistice semnalate în arealul sitului: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcarul de mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus
Lacul Oltina (sit SPA) () [Corola-website/Science/332904_a_334233]
-
pajiști calcifile alpine și subalpine, grohotișuri calcaroase) care adăpostesc o gamă floristică diversificată și faună sălbatică (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, insecte) caracteristică Apusenilor. La baza desemnării sitului se află câteva specii de păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: uliu păsărar ("Accipiter nisus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), lăstun mare ("Apus melba"), acvilă de munte
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]