156,997 matches
-
sudul Munților Rodnei. Rețeaua hidrografica a sitului este tributara râului Gersa, afluent de dreapta al Someșului Mare. La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere (lilieci), păsări și insecte ("Euphydryas maturna") enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică și aflate pe lista roșie a IUCN); precum și o gamă diversă specii floristice (arbori, arbuști, ierburi, flori). Mamifere: urs
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
Megacyclops viridis") ce aparține subspeciei Copepode și un miriapod din specia "Romanosoma birtei". Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori), dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992 Arbori și arbuști: molid (Picea abiesgorun, ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus ceris"), tei pucios ("Tilia cordata"), plop alb ("Populus albă"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
mai multe specii din fauna sălbatică și floră spontană caracteristice etajului piemontan ale acestei grupări montane de curbura a Munților Carpați. Fauna sitului are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte protejate la nivel european ("Directivă Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică), sau aflate pe lista IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos")), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
brun ("Ursus arctos")), lup cenușiu ("Caniș lupus"), râs ("Lynx lynx"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezure ("Meles meles"), iepure de câmp ("Lephus europaeus"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directivă CE" 147/CE (anexă I-a) din 30 noiembrie 2009: acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), gaia roșie ("Milvus milvus"), șorecar comun ("Buteo buteo"), pupăza ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), ciocănitoarea pestrița mare ("Dendrocopos major"), ciocănitoarea verde ("Picuș viridis"), cânepar ("Carduelis
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
două specii rare din ordinul coleopterelor; ultima aflată pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. Printre elementele vegetale semnalate în arealul sitului se află câteva rarități floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992: Arbori și arbuști: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), corn ("Cornus mas"), șoc ("Sambucus nigra
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin" și "Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar și montan". La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești și insecte (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică sau aflate pe lista roșie a IUCN); precum și gamă variată de arbori, arbusti, ierburi și flori. Mamifere cu specii
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mediteranean cu potcoavă ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul de amurg ("Nyctulus noctula"); Păsări protejate prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): uliu păsărar ("Accipiter nisus"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), șerpar ("Circaetus gallicus"), lăstun mare ("Apus melba"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), șoim călător ("Falco
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
liliacul mediteranean cu potcoavă ("Rhinolophus euryale"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"), liliacul de amurg ("Nyctulus noctula"); Păsări protejate prin "Directiva CE" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): uliu păsărar ("Accipiter nisus"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), șerpar ("Circaetus gallicus"), lăstun mare ("Apus melba"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), acvilă de munte ("Aquila
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
maturna ("Euphydryas maturna"), fluturele de stepă ("Catopta thrips"), fluturele purpuriu ("Lycaena dispar") și fluturele de noapte ("Eriogaster catax"). Flora ariei protejate este una diversă, alcătuită din specii de plante (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă a Consiliului European 92/43/CE" din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Aceasta este distribuită etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde vegetează. Arbori și
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Războiul Civil Spaniol. A fost mai târziu considerat liderul unei grupări mici de comuniști albanezi din Franța. Totuși, nu a existat nicio organizație unită în Albania până în 1941. După ce germanii au atacat Uniunea Sovietică liderul iugoslav Iosif Broz Tito, la directivele Cominternului, i-a trimis în Albania pe delegații iugoslavi Miladin Popović și Dušan Mugoša. După o muncă grea a fost format Partidul Comunist Albanez pe 8 noiembrie 1941 de cei doi delegați iugoslavi împreună cu Enver Hodja care a devenit primul
Partidul Muncitoresc Albanez () [Corola-website/Science/332038_a_333367]
-
de sănătate pentru creștere economică, al treilea program multianual de acțiune a UE în domeniul sănătate pentru perioada 2014-2020" , "propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene" , "propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2003/96/ CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității". În martie 2013 a scris raportul "cu privire la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului
Angelika Werthmann () [Corola-website/Science/332135_a_333464]
-
treilea program multianual de acțiune a UE în domeniul sănătate pentru perioada 2014-2020" , "propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Statutului Curții de Justiție a Uniunii Europene" , "propunerea de directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2003/96/ CE privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității". În martie 2013 a scris raportul "cu privire la propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind mobilizarea Fondului european de ajustare la globalizare, în conformitate cu
Angelika Werthmann () [Corola-website/Science/332135_a_333464]
-
are în componență o gamă diversă de arbori (molid, fag, stejar, carpen, mesteacăn), arbusti (alun, soc, cătină mică din specia "Myricaria germanica", afin, zmeur, mur, măceș), ierburi și flori. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de flori și ierburi: clopoțelul de munte ("Campanula serrata
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
mamifere, păsări (pitulice sfârâietoare, ieruncă, pițigoiul de munte, muscarul mic, muscarul negru, porumbelul gulerat, potârniche, gaiță, graur), reptile, amfibieni, pești (mreană vânătă, zglăvoacă) și insecte (fluture-tigru, croitorul de fag, croitorul albastru, țânțarul de frunză); dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
bioregiune geografică stepică a Podișului Casimcei; ce adăpostește o gamă variată de floră (halofilă, higrofilă, mezohigrofilă) și asigură condiții de găzduire, hrană și cuibărit pentru mai multe specii de păsări migratoare și de pasaj enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Situl prezintă un deosebit interes geologic (abrupturi calcaroase atribuite jurasicului), cheiuri și maluri de văii), paleontologic (faună fosilă), speologic și peisagistic. Specii de păsări protejate semnalate în
Cheile Dobrogei (sit SPA) () [Corola-website/Science/332403_a_333732]
-
Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase ("Molinion caeruleae"); Pajiști aluviale din "Cnidion dubii"; Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis") și Tufărișuri subcontinentale peri-panonice. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; dintre care unele protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), hodolean tătăresc ("Crambe tataria"), clopțelul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"), angelică ("Angelica palustris") sau
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis") și ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); o reptilă: broasca țestoasă de baltă ("Emys orbicularis") și un fluture ("Pseudophilotes bavius") din familia Lycaenidae. Cele cinci specii se află pe lista roșie a IUCN și sunt protejate prin aceeași "Directivă a CE" (anexa I-a) 92/43/CE din 21 mai 1992. În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Insulele stepice Șura Mică - Slimnic () [Corola-website/Science/332440_a_333769]
-
ca specie vulnerabilă (VU) și în Cartea Roșie a Republicii Moldova. În România, specia "Dolichophis caspius" este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993, pentru aderarea României la Convenția la Convenția de la Berna (Anexa II, unde este menționată ca "Coluber jugularis"), Directiva Europeană 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV, unde este menționată ca "Coluber jugularis") și de asemenea de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
quatuorlineata" - Șarpe cu patru dungi) este considerată ca o specie vulnerabilă (V) În România specia "Elaphe sauromates" este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993 pentru aderarea României la "Convenția de la Berna" (Anexa II, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata"), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexele II și IV, unde este menționată ca "Elaphe quatuorlineata"), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexele
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
Forțele Aeriene Regale britanice. În iunie 1940, aliații occidentali fuseseră înfrânți în Europa Occidentală și Scandinavia. Liderii britanici au hotărât să respingă orice propunere de negociere a păcii cu germanii și au continuat lupta. Hitler a emis pe 16 iulie Directiva nr. 16, prin care cerea "Wehrmachtului" și "Luftwaffe" organizarea unui asalt amfibiu de proporții pentru „pacificarea” Regatului Unit. Invazia militară germană a primit numele de cod Operațiunea Leul de Mare ("Unternehmen Seelöwe"). Mai înainte ca să înceapă invazia terestră, germanii trebuiau
Adlertag () [Corola-website/Science/333891_a_335220]
-
specia "Zamenis longissimus" este considerată ca o specie vulnerabilă (Vu). În România specia "Zamenis longissimus" este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993 pentru aderarea României la Convenția la Convenția de la Berna (Anexa II, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), Directiva Europeana 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene (Anexa IV, unde este menționată ca "Elaphe longissima"), Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice (Anexa IV, unde
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
habitat natural prioritar din clasa (9130) "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) și floristice (arbori, arbuști, ierburi și flori) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", cerb ("Cervus elaphus"), căprioara
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
Ursus arctos", cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), șoarecele pitic ("Micromys minutus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul de apă ("Myotis daubentonii"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directivă CE" 147/CE (anexă I-a) din 30 noiembrie 2009: uliu păsărar ("Accipiter nisus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), lăstun mare ("Apus apus"), lăstun de stâncă ("Hirundo rupestris"), rândunica roșcata ("Hirundo daurica"), fluturaș de stâncă ("Tichodroma muraria"), pupăza ("Upupa epops
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
broască verde de pădure ("Rană esculenta"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), clean ("Squalius cephalus"), clean mic ("Leuciscus leuciscus"), lipan ("Thymallus thymallus"), păstrăv de munte ("Salmo trutta fario"). În arealul sitului este semnalată prezenta câtorva rarități floristice, printre care unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică. Arbori și arbuști: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
din etajul montan până în cel alpin") ce adăpostesc și conserva a gamă diversă de floră spontană și fauna sălbatică rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos", capră neagră ("Rupicapra rupicapra
Târnovu Mare - Latorița () [Corola-website/Science/333964_a_335293]