157,129 matches
-
păcăleli, niște țepe ontologice. Să nu se neglijeze problema de design, Țeapa să fie suplă, să satisfacă clientul, Să se potrivească perfect cu clima și ambientul. Și atunci, cînd persoana respectivă povestea preocupată, iar eu dădeam sfătos din cap și ziceam “da, da, cum să nu, bineînțeles”, timp în care în mintea mea deja văzusem tot procesul de desprindere, de moarte, de putrezire, de dizolvare în cele ale naturii, atom la atom, viermișor la viermișor, calciu la piatră, dust to dust
CUTREMURĂTOR. Mirel Palada, despre MOARTE: Voi fi plecat ceva mai mult timp by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/106049_a_107341]
-
de corupție, cu 5 voturi pentru (PSD) și 3 împotrivă (USR, PNL și UDMR) a trecut OUG 14 actualmente Legea 14/2017. Dacă azi la sedința Comisiei Juridice participau toți membrii PNL aceste amendamente NU ar fi fost votate!", a zis reprezentantul USR din Comisia Juridică.
Vot grațiere. PROTEST Piața VICTORIEI: Ziua, ca hoții - LIVE TEXT / VIDEO by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/106045_a_107337]
-
Aveam o colegă de facultate care lucra la corectură la 'Libertatea'. A venit într-o seară să îmi spună că au nevoie de un corector la ziar. Când am auzit ce program au, adică de la 05:00 - 12:00... am zis Doamne ferește! Prima dată m-am dus de rușine că vorbise prietena mea acolo. M-am dus și pe urmă m-am gândit că-i bun programul, puteam să ajung și la școală. Am făcut un an corectură la 'Libertatea', după
Mirela Voicu (Antena 3), despre ziua care i-a schimbat viața: M-am dus de rușine by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106047_a_107339]
-
și jumătate. Am trăit toate problemele pe care românii le aveau doar pentru că erau români. Pe buletin nu scria 'zingaro' (n.r - rom), scria român. Am venit de acolo, am plecat în altă parte și tot așa. După cum ți-am zis, adunat așa, nu am stat un an în România. DC News: Cum vedeți faptul că înainte se făcea presă de analiză, iar acum aproape orice postare de pe Facebook devine știre? Mirela Voicu: Toți tinerii de astăzi visează să fie prezentatori
Mirela Voicu (Antena 3), despre ziua care i-a schimbat viața: M-am dus de rușine by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/106047_a_107339]
-
-i denunța aberațiile, abuzurile și crimele, a vorbi despre corupția endemică a acestuia, pentru ca apoi să te milogești să te primească rândaș în veșnic murdarele grajduri augiasiene ale acestuia întrece orice închipuire. Mai subtil, Regele a jucat cartea patriotismului, ca să zic așa, suprastatal, făcând caz de înrudirea cu câțiva șefi de stat europeni. Dl. Constantinescu nu s-a încurcat în finețuri: el vrea rolul de valet al puterii pentru că are mari abilități în acest domeniu, și basta! „Nu vrem funcții și
Nerozia - studiu de caz - by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/14299_a_15624]
-
dintîi, ultima în ordinea cronologică, e un jargon al actualilor învățăcei, ,minimalist, stereotip și cvasiludic": ,Reporterița, o Nadine locală, îi întreba pe harnicii elevi ai unui liceu special din urbe (arhitectură sau construcții) cum li se pare școala lor. Unul zice super, alta fain; o alta (sau un altul), super fain; a patra (sau al patrulea), beton! Profii erau, și ei, mișto, haioși... Și ștafeta se relua da capo: ,fain, super, super fain, mișto, beton". E un substitut (eliberator?!) al limbii
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
beton! Profii erau, și ei, mișto, haioși... Și ștafeta se relua da capo: ,fain, super, super fain, mișto, beton". E un substitut (eliberator?!) al limbii de lemn comuniste, atestînd că lui ,Strîmbă-Lemne i-a luat locul Sfarmă-Piatră" (în treacăt fie zis, al doilea personaj fabulos a figurat ca titlu al unui periodic legionar): ,Limba elevilor, acum, e de... beton! O limbă de beton sună mai fain în gura unor viitori constructori, a arhitecților și betoniștilor de mîine. O limbă de beton
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
pare-mi-se, reflexiune)". în continuare sînt menționate cîteva trăsături ale acestei buclucașe ,limbi". Ea ar constitui un fel de onomatopee, monosilabică, deoarece ,nu-i poți cere fierului lovit să scoată un alt sunet decît Ťzdrang!ť, nici damigenelor să zică și altceva decît Ťgîl-gîlť". Urcînd în amonte, autorul glosează asupra ,limbii de zid", nume sugerat de două stihuri ale lui Dan Deșliu (desigur cel din faza proletcultistă de care s-a mîntuit, avem impresia că, unicat între congenerii colaboraționiști, prin
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu () [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
-ul;/ cumătra, cu Matra;/ taică-su, cu Tatra") sau rare (,mai nasol fi'nd pe u / sau pe o, să pui tremele/ unor nemți care nu/ știu ce grele ni-s temele,/ ni le luară maghiarii/ ce-și rezolvă problemele/ zicînd Schröder, nu Șroder/ cînd își mînă triremele/ pe Main sau pe Oder,/ pe unde-i duc temele,-/(n)eurotemele/ unui examen/ lung ca poemele/ vedice... Amen!"). Sondajele de opinie, textele reclamelor publicitare, programele de televiziune, subiectele de la bacalaureat, culegătorii de
Rime la gazetă by Tudorel Urian () [Corola-website/Journalistic/10959_a_12284]
-
paleta de pictură. Iaromira Popovici pictează, în tonuri foarte tari, o lume altminteri pastelată. E, în istorisirile ei, mult gallus (netoxic...) care transformă șoricei și prințese, motani, pisici și zîne în coaja decorativă a unor ouă pascale. Sparte sau - nu zic bine ,sparte" - ciocnite delicat, apucate de mijloc și făcute cumva să plesnească, dau la iveală bucăți de manuscris rătăcite la noi dintr-o țară legiuită de copii. Care, cu vopseluri și hîrtie chinezească (vorba lui Arghezi!), se descurcă minunat să
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
basmele. Doar că istoriile astea de fermă păstrează acroșul la real, pe cînd în romanul lui Bălăiță eroul, Cantemir, are ajutoare (Frica-de-întuneric, bunăoară) și se poartă, în lumea lui vag campestră, după scenarii din Andersen și Frații Grimm. S-ar zice, atunci, că e pur și simplu relatarea (am renunțat la alte categorisiri...) poveștii care devine lumea copiilor știutori de povești. Vorba mătușii Magdalena către mătușa Amalia (două ,capre" din povestea iedului cu trei capre, doar că a treia mătușă lipsește
Moșii roșii by Simona Vasilache () [Corola-website/Journalistic/10963_a_12288]
-
la urma urmei; deși dicționarul italienesc îl include doar ca termen geologic, ca și pe ditroite "rocă eruptivă", cuvînt derivat de la toponimul Ditrău). Nu ne-am fi așteptat poate nici la zigaia (= țigaie) și zurcana (țurcană) - care însă, am putea zice, ilustrează latura tehnică a specificului mioritico. Cuvintele românești sînt prezentate cu acuratețe, mai ales în ceea privește indicarea ortografiei și a pronunției originare. în italiană ele apar ca invariabile, cu excepția lui cot, la care e indicat un plural coti. Faptul
Cuvinte românești- cuvinte străine by Rodica Zafiu () [Corola-website/Journalistic/14628_a_15953]
-
trucul cu miluirea electoratului ține și acum a fost pus în practică la tot natul. La fel cum amenințarea cu moartea la adresa ziariștilor, scoasă experimental din gura lui Ioan Mircea Pașcu, a devenit deja mod de acțiune oficioasă, ca să nu zic oficială, la nivel național. Așadar, noi tot cu micul și lipia tradiționale, tot cu uiaga de tărie contra vremurilor potrivnice, pe când vecinii noștri s-au săltatîn șaua europeană. Frumosul poster al unguroaicei pe pieptul căreia sclipesc stelele Uniunii Europene e
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
cu trecutul, complacereaîntr-o mentalitate sinucigașă, ilustrată de faimoasele exemple de gândire capitulativă Merge și așa ori Mai rău să nu fie au paralizat și ceea ce, din când în când, se încerca în direcția schimbării. Popularitatea alarmantă de care nulitățile așa-zis de stânga se bucură în sânul populației derutate nu anunță decât continuarea glorioasă a dezastrului. Resentimentarul, iresponsabilul Iliescu,în chiar ziua când foștii noștri colegi de lagăr socialist pășeau triumfător spre Europa, n-are ceva mai bun de spus decât
Liniște, bizonul național paște din palma pesedistă! by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/12867_a_14192]
-
aluzie clară la o presupusă stare inconvenabilă a Uniunii. Lângă mine, în dreapta, se afla confratele Octavian Paler. În spate, un pic mai departe, tânărul poet cu plete mari, atât de promițător, M. Dinescu din Slobozia. Într-o clipită, mi-am zis în gând Țoiule, dacă te aleseră, fă și tu ceva, ca să arăți măcar că nu s-au înșelat... Așa că m-am ridicat brusc în picioare de lângă Paler și pe cel mai politicos ton cu putință i-am cerut vorbitorului, temutului ideolog
Asinus asinum fricat (revenire) by Constantin Țoiu () [Corola-website/Journalistic/14600_a_15925]
-
se părea că visează, că viața aceea n-a existat aievea niciodată, cu toate că nu trecuse mai mult de zece zile de cînd primise telegrama cea grozavă. Parcă era alt om. Cel din Năsăud amorțise, făcînd loc unui somnambul ce-și zicea mereu, ca o încurajare și o mîngîiere: Îmi voi face datoria"... Nu îndrăznea, poate nici nu era în stare, să-și dea seama ce s-a petrecut în sufletul său. Nici prin gînd nu i-a trecut să se întrebe
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
prozei moderne, condiția deplorabilă a individului masificat și abia apoi relevă, numai ca pe o circumstanță istorică, situația tragică a unui român victimă a imperiului austro-ungar. Tema psihologică a nuvelei Catastrofa e de natură existențială, nu națională (sau mai bine zis: nu doar națională). Pentru a-i înțelege modernitatea, trebuie să observăm accentul psihologic-existențial pus de autor. David Pop nu este o ființă pascaliană, adică o trestie gînditoare, ci este numai o trestie inertă. E o victimă a istoriei, o victimă
Frica de a gîndi by Ion Simuț () [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
puncte de vedere, un debut spectaculos. E spectaculos, în primul rînd, modul profesionist în care sînt rezolvate problemele, în așa fel încît handicapul sărăciei din timpul filmărilor devine absolut invizibil (de la imaginea semnată de Vivi Drăgan Vasile pînă la, să zicem, zgomotele coloanei sonore, realizate de regizor în persoană, din înalte rațiuni economice!). Amănuntul (amuzant, nu-i așa?) că regizorul a făcut zgomotele propriului film l-am aflat la conferința de presă de la Cannes; tot acolo am mai aflat că regizorul
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
an și ceva m-am întîlnit cu niște elvețieni, Aude Possel și Serge Oumow, ei mi-au deschis ochii asupra traficului uman de la noi. Pentru că, de fapt, noi vedem haosul, deruta societății, violența, dar nu-i percepem clar mecanismele. Aș zice chiar că există o proastă tradiție de a considera că aceste femei sînt vinovate, și atunci ele sînt ostracizate și există un fel de sentiment general de jubilație cînd se aude că cineva a sfîrșit-o prost. M.N.-P.: în spectacol
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
reală este cea a unei fete vîndută de opt ori. Cea de a șaptea kafana a fost pentru ea kafanaua tragică unde era cît pe ce să moară. Și în momentul cînd am ajuns să caut un titlu, mi-am zis că acest cuvînt, "Kafana" este un cuvînt destul de sugestiv, parcă-l vezi, parcă-l cunoști și în același timp este enigmatic. L-am scris în plus cu litera K, o literă străină limbii române, cu ceva amenințător, pentru că vine din
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
enigmatic. L-am scris în plus cu litera K, o literă străină limbii române, cu ceva amenințător, pentru că vine din alfabetul rus sau german, popoare cu care am fost adesea în război. Apoi are și o conotație metafizică, mi-am zis că cifra șapte este o cifră magică, există a șaptea pecete, poate fi și unul din cercurile infernului, există al șaptelea cer, deci cifra șapte are ceva mistic în ea. M.N.-P.: E interesant cum titlul spectacolului rezumă, într-un
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
se tîrîie, se înlănțuie, triumfă sau dispar într-o sintaxă riguroasă. în același timp, e evidentă dimensiunea psihologică, deși rămîne în subteran. Este o tradiție a școlii românești sau a școlii ruse de teatru, care pleacă în-tr-un fel, să zicem de la metoda lui Stanislavski. Cînd ați vorbit despre actrițele care s-au întîlnit cu personajele reale ale dramei, m-am gîndit la actorii lui Stanislavski care, cînd au jucat Azilul de noapte, au petrecut cîteva nopți sau cîteva săptămîni în-
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
azil de noapte. M.F.: Da, așa este. Școala din Est, nu pot să-i spun numai rusă, pentru că de fapt la fel e și în școala românească, ambele au dimensiunea interiorității, a trăirii (cuvîntul nu-mi prea place), să-i zicem a autenticului. Și acest reper a fost extrem de important. în ceea ce privește scenariul, cred că am fost atras de școala anglo-saxonă, de școala scenariului american, pentru că de fapt l-am scris ca pe un scenariu de film, fiind conștient că motorul nu
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
aspiră/ la iertare: copac uscat, nu verde/ semn al mântuirii." E ciudat cum fredonezi muzica imaginilor intime ale lui T.S. Eliot și totuși ești extrem de diferită, ții cu totul de altă epocă. îl întreci pe Eliot pe teren propriu, ca să zicem așa. E Eliot un model pentru tine? Cine sau cine altcineva ar mai fi? în ce relație te afli cu epoca poetică anterioară, aceea a fluxului conștiinței? RF. Ca tânără poetă, Eliot a fost extrem de important pentru mine și n-
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
ți-a fost adresată niciodată? RF. Cred că va trebui să prelungim interviul ca să descopăr ce întrebare aș fi vrut să mi se pună în interviuri și totuși nu mi-a fost adresată niciodată. Ce aștept de la poezie? Greu de zis. Tot ce cunoaștem despre trecut, despre cei ce au fost, a fost scris și transmis prin literatură. Calitatea aceasta de document - nu singurul, și nu numai al marilor evenimente istorice, ci și al celor mai mărunte, celor mai simple intime
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]