KorAP: Find »[drukola/base=normativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...6275 6276 6277 ...6340 >

158,499 matches

Corola-website/Law/270455_a_271784

lor - inclusiv prin raportare la anexele acestora. Autoritățile administrative autonome Autoritățile administrative autonome sunt organizate și funcționează în diferite domenii, o parte a acestora fiind reglementate în mod expres în Constituție, în timp ce multe altele sunt înființate și reglementate prin acte normative specifice; numărul destul de mare al acestora din urmă face ca reglementarea lor disparată să contribuie la neclaritatea regimului juridic aplicabil (inclusiv regimul juridic al actelor pe care le emit și poziția acestora în ierarhia actelor normative). B.2. Prefectul, instituția

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
și reglementate prin acte normative specifice; numărul destul de mare al acestora din urmă face ca reglementarea lor disparată să contribuie la neclaritatea regimului juridic aplicabil (inclusiv regimul juridic al actelor pe care le emit și poziția acestora în ierarhia actelor normative). B.2. Prefectul, instituția prefectului și serviciile publice deconcentrate Prefectul și instituția prefectului 1. Din perspectiva eficientizării modului de funcționare a instituției prefectului, este necesară o reglementare clară și coerentă a statutului prefectului în sensul întăririi rolului prefectului în calitate de reprezentant

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
bugetului și situațiile financiare ale serviciului public deconcentrat) și, pe de altă parte, ministerului de resort (care le aprobă). B.3. Administrația publică locală Disfuncționalitățile evidențiate de analiza reglementărilor privitoare la administrația publică locală vizează: 1. dispoziții paralele în acte normative diferite ( Legea nr. 215/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 , Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
de cea prevăzută de Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, cu modificările ulterioare, coroborat cu faptul că fiecare procedură determină efecte juridice distincte, respectiv suspendarea mandatului ( Legea nr. 393/2004 , cu modificările și completările ulterioare) și, în același timp, contravenție sancționată cu amendă ( Legea nr. 176/2010 , cu modificările ulterioare

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
domeniu asupra instanțelor, creând, de asemenea, situații de incertitudine pentru funcționarii publici. ... 7. Statutul juridic aplicabil personalului contractual care își desfășoară activitatea la nivelul autorităților administrației publice prezintă o serie de neclarități determinate de: a) reglementarea prin mai multe acte normative a unor aspecte privind cariera personalului contractual: Legea-cadru nr. 284/2010 , cu modificările și completările ulterioare, care conține în acest sens prevederi care excedează însuși obiectului său de reglementare, Codul muncii etc. și inexistența unei structuri responsabile de gestiunea informațiilor

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
B.5. Exercitarea dreptului de proprietate publică și privată al statului și al unităților administrativ-teritoriale Elementele definitorii ale regimului proprietății în general, inclusiv al proprietății publice, se regăsesc în Legea nr. 287/2009 , republicată, cu modificările ulterioare, (Codul civil), act normativ care reglementează raporturile între persoane de drept privat, fiind completate de Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, cu modificările și completările ulterioare, în special în ceea ce privește modalitățile specifice de dobândire, procedura de inventariere și lista unor bunuri care alcătuiesc

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
lista unor bunuri care alcătuiesc domeniul public, în timp ce proprietatea privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale este reglementată prin extrapolarea aspectelor privind proprietatea persoanelor private din Codul civil. În ce privește forma reglementărilor, disfuncționalitățile privesc paralelismele, necorelările și contradicțiile dintre diversele acte normative incidente în domeniul proprietății. Multitudinea de acte normative, în cea mai mare parte cuprinzând doar referiri punctuale la acest domeniu, precum și existența unei legislații a retrocedărilor, care, în mod inevitabil, prevede excepții de la cadrul general de reglementare a dreptului de

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
proprietatea privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale este reglementată prin extrapolarea aspectelor privind proprietatea persoanelor private din Codul civil. În ce privește forma reglementărilor, disfuncționalitățile privesc paralelismele, necorelările și contradicțiile dintre diversele acte normative incidente în domeniul proprietății. Multitudinea de acte normative, în cea mai mare parte cuprinzând doar referiri punctuale la acest domeniu, precum și existența unei legislații a retrocedărilor, care, în mod inevitabil, prevede excepții de la cadrul general de reglementare a dreptului de proprietate, au condus la apariția unor disfuncționalități, grupate

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
din domeniul public în domeniul privat al statului sau unităților administrativ-teritoriale; ... d) trecerea bunurilor din domeniul privat al statului în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, cu privire la care prin aceeași decizie menționată anterior, Curtea Constituțională observă că "nu există niciun act normativ care să reglementeze în mod expres condițiile în care se poate face acest transfer", subliniind totodată faptul că în această privință raporturile dintre autoritățile administrației publice centrale și autoritățile administrației publice locale sunt "marcate de scopul, destinația acestor bunuri, care

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
conturate în legislația specifică, răspunderea administrativ-patrimonială nu cunoaște o dezvoltare pe măsură. Astfel, Constituția reglementează la nivel de principiu acest tip de răspundere, Legea nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare, stabilește cadrul juridic procedural din fața instanțelor, iar actele normative sectoriale doar enunță sau stabilesc în linii foarte generale subiecții răspunderii administrativ-patrimoniale și condițiile angajării acestei răspunderi. În prezent: a) răspunderea administrativ-patrimonială este reglementată expres în anumite sectoare de activitate (achiziții publice, construcții, angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
administrativ-patrimonială este reglementată expres în anumite sectoare de activitate (achiziții publice, construcții, angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice etc.), neexistând un regim juridic cadru aplicabil oricărei activități/proceduri din administrația publică; ... b) răspunderea administrativ-disciplinară este reglementată în actele normative care reglementează statutul funcționarilor publici/aleșilor locali/personalului contractual. Pentru membrii Guvernului, deși este statuată răspunderea administrativ-disciplinară la nivel de principiu, nu sunt reglementate formele și condițiile acestui tip de răspundere; ... c) răspunderea administrativ-contravențională este reglementată printr-un act normativ

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
normative care reglementează statutul funcționarilor publici/aleșilor locali/personalului contractual. Pentru membrii Guvernului, deși este statuată răspunderea administrativ-disciplinară la nivel de principiu, nu sunt reglementate formele și condițiile acestui tip de răspundere; ... c) răspunderea administrativ-contravențională este reglementată printr-un act normativ special ( Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare), precum și prin reglementări specifice în funcție de categoriile de subiecte active ale răspunderii contravenționale: Legea nr.

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
și categorii de servicii relevante, modalități de gestiune. Principalele concluzii ale Raportului de cercetare sociologică privind identificarea de disfuncționalități ale cadrului legislativ din administrația publică: a) 75% dintre instituțiile respondente au sesizat cazuri de contradicții între anumite prevederi ale actelor normative; ... b) 50% dintre instituțiile participante la studiu s-au confruntat cu cazuri de suprapuneri între acte normative; c) peste 50% dintre instituții au declarat că au existat situații în care au constatat vid legislativ; ... d) peste 60% dintre instituțiile chestionate

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
de disfuncționalități ale cadrului legislativ din administrația publică: a) 75% dintre instituțiile respondente au sesizat cazuri de contradicții între anumite prevederi ale actelor normative; ... b) 50% dintre instituțiile participante la studiu s-au confruntat cu cazuri de suprapuneri între acte normative; c) peste 50% dintre instituții au declarat că au existat situații în care au constatat vid legislativ; ... d) peste 60% dintre instituțiile chestionate au declarat că au existat cazuri în care au constatat necorelări între actele normative. O altă concluzie

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
suprapuneri între acte normative; c) peste 50% dintre instituții au declarat că au existat situații în care au constatat vid legislativ; ... d) peste 60% dintre instituțiile chestionate au declarat că au existat cazuri în care au constatat necorelări între actele normative. O altă concluzie importantă a analizelor efectuate cu privire la elaborarea și aplicarea cadrului normativ în domeniul administrației publice vizează existența unor disfuncționalități transversale generate de interdependența privind organizarea și funcționarea, rolul și funcțiile autorităților administrației publice centrale și locale. Principalele concluzii

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
existat situații în care au constatat vid legislativ; ... d) peste 60% dintre instituțiile chestionate au declarat că au existat cazuri în care au constatat necorelări între actele normative. O altă concluzie importantă a analizelor efectuate cu privire la elaborarea și aplicarea cadrului normativ în domeniul administrației publice vizează existența unor disfuncționalități transversale generate de interdependența privind organizarea și funcționarea, rolul și funcțiile autorităților administrației publice centrale și locale. Principalele concluzii ale analizei comparative a sistemelor administrative din șapte state membre ale Uniunii Europene

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
rolul și funcțiile autorităților administrației publice centrale și locale. Principalele concluzii ale analizei comparative a sistemelor administrative din șapte state membre ale Uniunii Europene În paralel cu analiza cadrului legislativ din România a fost elaborată o analiză comparativă a cadrului normativ din domeniul administrației publice la nivelul a șapte state membre ale Uniunii Europene, cu accent pe codificare. Statele europene vizate au fost: Marea Britanie, Franța, Germania, Portugalia, Olanda, Polonia și Cehia, atât state unitare, cât și state federale, atât state caracterizate

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
Polonia și Cehia, atât state unitare, cât și state federale, atât state caracterizate prin sistemul de drept romano-germanic, dreptul continental, cât și modelul britanic. Elementul comun legislației incidente administrației publice în toate cele șapte state constă în inflația de acte normative emise, desele modificări ale reglementărilor, aspect ce generează paralelisme, suprapuneri și, implicit, în practică, dificultăți în aplicare. Ca posibile soluții, guvernele își propun: simplificarea și restrângerea legislației, realizarea unui cadru legal unitar într-un anumit domeniu și clarificarea unei tematici

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
uneori cu codificarea regulilor de procedură în fața justiției administrative; excepție face Franța, unde s-a realizat o codificare parțială a regulilor substanțiale, fragmentată pe foarte multe domenii, iar în domeniul contenciosului administrativ există un vast Cod al justiției administrative. Actele normative codificate integral în procesul de elaborare a proiectului Codului administrativ În procesul de elaborare a proiectului Codului administrativ sunt analizate actele normative relevante din domeniul administrației publice, dintre care următoarele sunt supuse codificării integrale: 1. Legea nr. 90/2001 privind

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
fragmentată pe foarte multe domenii, iar în domeniul contenciosului administrativ există un vast Cod al justiției administrative. Actele normative codificate integral în procesul de elaborare a proiectului Codului administrativ În procesul de elaborare a proiectului Codului administrativ sunt analizate actele normative relevante din domeniul administrației publice, dintre care următoarele sunt supuse codificării integrale: 1. Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, cu

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
România (UNCJR), Institutului de Politici Publice, Transparency Internațional România, Societății Academice din România, Asociației pentru Implementarea Democrației, Academiei de Studii Economice și ai Universității din București - Facultatea de Drept. IV. Descrierea succintă a soluțiilor și a variantelor propuse de actul normativ preconizat În doctrina de specialitate dreptul administrativ este definit ca acea ramură a dreptului public care reglementează relațiile sociale din sfera administrației publice - forma de realizare a persoanelor juridice de drept public: statul și unitățile administrativ-teritoriale. Astfel, Codul administrativ, în virtutea

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
astfel încât acestea să răspundă principiilor bunei guvernări. În calitatea sa de lege cu caracter fundamental în domeniul administrației publice, Codul administrativ se circumscrie priorităților și obiectivelor stabilite de Guvernul României prin Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020, fiind prima intervenție normativă amplă din procesul de implementare a acestei strategii care stabilește cadrul general de răspuns la obiectivele generale privind adaptarea structurii și mandatelor administrației publice centrale și locale la nevoile cetățenilor, asigurarea cadrului optim pentru repartizarea competențelor între administrația publică centrală

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
de demnitate publică de la nivelul autorităților administrației publice centrale și la statutul juridic al acestora; ... e) reglementarea în mod unitar a funcțiilor comune ale ministerelor și a atribuțiilor generale ale miniștrilor, funcțiile specifice rămânând să fie reglementate la nivelul actelor normative de organizare și funcționare ale fiecărui minister; ... f) crearea unui regim juridic cadru privind autoritățile administrative autonome a căror înființare este lăsată de Constituție la nivelul legilor organice, în sensul precizării relației acestora cu alte autorități publice și stabilirii unor

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
condițiilor angajării sale. Partea a VIII-a, serviciile publice, va cuprinde reglementări generale referitoare la principiile, clasificarea, înființarea, desființarea și gestiunea serviciilor publice. Partea a IX-a și partea a X-a vor cuprinde modificările și completările aduse altor acte normative în vigoare corelativ cu prevederile Codului administrativ, precum și dispoziții tranzitorii și finale. VII. Descrierea capitolelor și a aspectelor care urmează să fie reglementate Structura Codului administrativ va cuprinde părți, titluri, capitole și secțiuni, după cum urmează: 1. Partea I. Dispoziții generale

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]
nivel general referitoare la: înființarea serviciilor publice, clasificarea serviciilor publice, modalități de gestiune, desființarea serviciilor publice. 9. Partea a IX-a - va cuprinde dispoziții tranzitorii și finale. 10. Partea a X-a - va cuprinde modificările și completările aduse altor acte normative în vigoare corelativ cu prevederile Codului administrativ. VIII. Descrierea activităților planificate pentru desfășurarea discuțiilor publice În scopul asigurării unei colaborări permanente cu toți factorii interesați și pentru o fundamentare cât mai solidă și transparentă a proiectului Codului administrativ a fost

HOTĂRÂRE nr. 196 din 23 martie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului administrativ. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270455_a_271784]