157,129 matches
-
Aș da un singur exemplu, orașul francez Strasbourg, care e cam de mărimea Iașiului. Unii se jură că fug cât îi țin picioarele dacă li se pune o armă în mâini. Ia spuneți dumneavoastră acuma, așa deontolog cum sunteți. Am zis, într-adevăr, că premierul a declarat la Strasbourg că se va adopta un act normativ - asta am spus: act normativ, nu ordonanță de urgență. În contradicție cu estimările cercetătorilor germani, Tim Barnett, un climatolog cunoscut, susține că estimarea germanilor nu
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
a corupției a fost propus magistratul Dănuț Volintiru. Mersul pe tocuri foarte înalte se dovedește a fi un adevărat calvar pentru o tânără din Constanța, care a devenit protagonista unui filmuleț viral pe Internet. Vorbăreț, vesel și coerent în ceea ce zice, fiecare întâmplare spusă de Ilie Constandache este plină de farmec și poveste. Acesta este bilanțul furtunii într-un singur județ, Vaslui. L-au ținut la barieră cîteva ore pe motiv că nu se circulă, dar la un moment dat un
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
vrea să stea în prima bancă, așa trebuie să fie, în caz contrar se supără. Astfel, în primul rând au fost reținuți vâzătorii de droguri cunoscuți, prin verificarea conținutului portofelelor. Nu pot să-ți spun, pentru că o să râzi de mine, zice localnicul de culoare. Tipa începe să râdă în hohote, iar bărbatul devine furios: - Eram sigur că o să râzi, mai bine nu-ți ziceam. E genul de film care ar putea să te facă să râzi, să plângi, să ai gol
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
de droguri cunoscuți, prin verificarea conținutului portofelelor. Nu pot să-ți spun, pentru că o să râzi de mine, zice localnicul de culoare. Tipa începe să râdă în hohote, iar bărbatul devine furios: - Eram sigur că o să râzi, mai bine nu-ți ziceam. E genul de film care ar putea să te facă să râzi, să plângi, să ai gol în stomac și un zâmbet amar pe buze când se termină. Opera finală obținută la capătul unei munci de câteva luni, este compusă
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
TABÂȘCA ȘI NICORA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 281. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.184) Moșia Tăcmănești (Călugăreni) din comuna Bârzești, ținutul Vaslui zice că ar fi fost dată de Ștefan cel Mare la doi căpitani: TĂBÂȘCĂ și NICORA.
?TEFAN CEL MARE ?I SF?NT legende ?i pove?ti [Corola-other/Imaginative/83517_a_84842]
-
STAN POSATNICUL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu f.91) Comuna Grumăzoaia din ținutul Fălciului, în vechime s-a chemat Plopeni și zic oamenii c-ar fi fost așezată mai în jos de unde se află astăzi. Numele de Grumăzoaia vine de la un vechi răzeș Andrei Grumază. Această moșie, spun oamenii că a dat-o Ștefan cel Mare -cu hrisoave - unui oștean pe care
Stan Posatnicul [Corola-other/Imaginative/83511_a_84836]
-
CURTEA DOMNEASCĂ DIN RĂDIU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 271. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu) Pe dealul Rădiu lui Vodă din satul Bahnari, comuna Rădiu ținutul Vaslui, zice că ar fi avut Ștefan-Vodă curte domnească de stat în vreme de vară, de aceea și dealul și pădurea se zic: A LUI VODĂ.
Curtea domneasc? din R?diu [Corola-other/Imaginative/83508_a_84833]
-
C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu) Pe dealul Rădiu lui Vodă din satul Bahnari, comuna Rădiu ținutul Vaslui, zice că ar fi avut Ștefan-Vodă curte domnească de stat în vreme de vară, de aceea și dealul și pădurea se zic: A LUI VODĂ.
Curtea domneasc? din R?diu [Corola-other/Imaginative/83508_a_84833]
-
geografic al județului Vaslui, f.64) a) O sabie din vremea lui Ștefan cel Mare. Când s-a făcut șoseaua Vaslui-Docolina, în comuna Deleni, în malul Bârladului, sub rădăcina unui stejar, s-a găsit o sabie, care, după forma ei, zice că ar fi din vremea lui Ștefan cel Mare. Odorul acesta se păstrează în muzeul din București.
Odoare din vremea lui ?tefan cel Mare [Corola-other/Imaginative/83527_a_84852]
-
PORTAR-BAȘA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 293. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.293) Satul Portarii-de Jos din comuna Zăpodeni, ținutul Vaslui, zice că și-a luat numele de la unul PORTAR-BAȘA, care a slujit pe Domnul Ștefan cel Mare și Vodă i-a dăruit satul acesta pentru credința lui în slujba ce-a avut.
Portar-Ba?a [Corola-other/Imaginative/83519_a_84844]
-
LOGOFĂTUL NEGRILĂ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 297. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.131) Zice că-n locul care se cheamă Negrilești, din comuna Doagele, ținutul Vaslui, ar fi fost în vremea lui Ștefan cel Mare un târgușor. Numele târgușorului vine de la un logofăt de-al lui Ștefan cel Mare pe care-l chema NEGRILĂ
Logof?tul Negril? [Corola-other/Imaginative/83522_a_84847]
-
Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 197.footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.29) În pădurea din comuna Moșna, ținutul Fălciului se văd niște șanțuri de pământ și locului acestuia îi zic oamenii CETĂȚUIA LUI ȘTEFAN-VODĂ CEL MARE. Aici este un loc drept și larg, mai ca o falce, și-i înconjurat împrejur de un șanț adânc, cam de un stat de om, după cum se vede astăzi, iar lărgimea vine cam de
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
bourean Trage brazda pe tăpșan, - Auzit-ați, auzit Glas de român necăjit? Într-o clipă s-alergați Și cu el aici să-mi fiți. Panțirii se duse Și pe român aduse. Domnu-ndată, când îl vede, El din gură așa-i zise: - Măi romăne, să n-ai teamă, Spune-mi mie cum te cheamă? - Teamă n-am că sunt român Teamă n-am că-mi ești stăpân. Eu sunt Șoiman cel voinic Aveam o ghioagă nestrujită, Cu piroane țintuită; Și pe loc
Movila lui Burcel(variant?) [Corola-other/Imaginative/83506_a_84831]
-
o arie de aramă. Pe podișul Taberei, la capătul râpii Turului, au fost trei movilițe foarte vechi, înalte de 1,5 stânjeni și cea dinspre apus avea pe lângă ea un șanț. Unii spun că erau din vremea bejeniei, iar alții zic, că din timpul vreunui război. La Râpa Buftii, pe dealul Taberei, s-a ascuns odată Ștefan-Vodă și-n poienile pădurilor de-aici - Florești - și-au păscut odată caii, oștenii lui Ștefan-Vodă.
Tab?ra din Bogdana by Ioan Antonovici [Corola-other/Imaginative/83495_a_84820]
-
movilă ce se cheamă acum MOVILA LUI PURCEL, că pe acel om îl chema . Și ducându-l pe acel om la Ștefan Vodă, l-a întrebat Ștefan Vodă, el a strigat așa tare? Și pentru ce ară Duminica? El a zis, că a strigat el să aducă boii la plug și ară Duminica, că este om sărac și într-alte zile n-a vrut fratele său să-i deie plugul, și acum Duminica i l-a dat. Deci Ștefan Vodă a
Purcel [Corola-other/Imaginative/83503_a_84828]
-
de pe vremea Marelui Domn Ștefan-Vodă. f) Cea mai mare parte din locuitorii satului Pâhnaveche din comuna Târzii, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, împământeniți de pe vremea lui Ștefan cel Mare. g) Satul Vinețești, numit și Ivinești, din comuna Vinețești, ținutul Fălciului, zice că este foarte vechi și că locuitorii sunt răzeși de baștină. Ei stăpânesc moșia de la moșii lor, care au căpătat-o din vremea lui Ștefan cel Mare. l) Locuitorii satului Oșești, comuna Oșești, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea lui
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
POSTUL LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT (Povestiri vitejești, Fălticeni, 1915, f.30) <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 129-130. footnote> Din sus de târgul Vasluiului, la Podul Înalt, ce-i mai zice și al lui Ștefan-Vodă tăbărâse oștile turcești, multe ca frunza și iarba. Ștefan, cu puținii lui oșteni, le aține calea... Dar cum să se încumeteze el, să sfărâme o oaste atât de înfricoșătoare, când unui moldovean era să i se
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
ani... în adâncime de doi stânjeni, îmbrăcat într- un pieptar lung, tunica de fir de aur și încă lucitor, cu mantaua de tron, aruncată pe partea de jos a trupului, fără sicriu pe șase chingi late de fier, se zăriră, zic, moaștele celui pentru care însuși Papa de la Roma a poruncit ca în toate bisericile din târgurile lumii să se facă rugăciuni de mulțumire către Dumnezeu pentru că scăpase creștinătatea întregii Europe de îngenunchierea păgânilor turci. Teoctist Blajevici sta pe gânduri în fața
Aista-i Tat?l nostru [Corola-other/Imaginative/83533_a_84858]
-
și-au făcut gospodării, feciori, gineri și argați de-ai lui și tot s-au înmulțit casele până s-a făcut sat de-a binelea. Deacolea au făcut cu toții o bisericuță de lemn, cu hramul Sf. Neculai, căreia i se zicea și „biserica lui Avram”. Satul Avrămești își trage numele de la Avram Huiban și de la buruiana „avrămeasa”. Gheorghe Huiban s-a însurat cu Irina de la Neamț și tată-su i-a dat zestre Dealul-Merilor, întemeind un sat numindu-l Mărășești, după
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
satul Fundătura a fost bătălie amarnică: Ștefan își așezase oștirea pe dealul Măgura, care-i cel mai înalt deal de pe acolo și trăgea-n turci de-i potopea. Și astăzi sunt urmele de șanțuri și a unui beci care-i zic oamenii: Beciul lui Ștefan-Vodă. Pe șesul Bârladului, unde-i astăzi satul Ștefan-cel-Mare, a fost iar o bătălie cu turcii. La Podu-Harapului de peste pârâul Racova - aproape de satul Chițocu - oastea lui Ștefan a ucis un pașă arap și de aceia se cheamă
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril și a mai făcut și un pod de piatră peste pârâul Rebricea. Morții câți au căzut în vremea războiului cu turcii, i-a îngropat înspre miază-zi și răsărit de Pungești, în locul unde-i zic oamenii Țintirimul lui Vodă, iar celor care-au trăit și s-au purtat vitejește în cumpăna asta așa de mare, Ștefan i-a răsplătit dăruindu-le pământ, ca să aibă cu îndestulare neam de neamul lor. Unora din căpitani le-a
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
care mai dăinuiește: Crângu-i crâng Și nu e crâng, Dealu-i deal Și nu e deal. Și de iute ce mergea De-un sat mare că dădea De-odată se oprește la casa cu un plop Din satul ce-i zice Hârtop. Fata, ieșindu-i în prag, o întâmpină drăgostos: Fie Dumnezeu cu tine Și iubirea ta, cu mine! Și Mihu-i răspunde: Mâine, Ruxando, dorul tău, Să-l întărească Dumnezeu! Gândul lui Mihu era ca, după lupta cu turcii, de
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
pașa cel turcesc, o ia cu dânsul în robie. Când s-a dat bătălia de la Racova, Mihu, zărește pe Ruxanda, stând pe calul lui Soleiman. Turcul, văzând că va fi biruit, străpunge cu paloșul său pe Ruxanda, ca și cum ar fi zis: „Nici a mea, dar nici a ta să nu fie!” Iar Mihu, turbat de mânie, s-aruncă precum un leu asupra lui Soleiman și-l ucide cu sabia. Ș-avea Ștefan cel Mare și Sfânt un cal de mânca foc
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
cu cea din târg. Cât s-a muncit, boierul, și cât s-a necăjit ca să-l celuiască pe Peștiovici, da nici că-l putea: până nu i-a dat bani de aur, de s-a prea îndestulat. Că nu degeaba zice românul: „banu-i ochiul dracului”, ți-a apucat a face cu ochiul, toate le-ai dat pe una și nici aceea nu-i bună. Și cum era pe vremea secerișului, Peștiovici, a dat poruncă ca toată oastea să lase puștile de
?tefan cel Mare ?i hatmanul [Corola-other/Imaginative/83500_a_84825]
-
prinde a plânge cu suspine. Vodă, cum l-a văzut plângând, îl și întreabă: - Ce plângi, măi Șolcane? - Plâng pentru că m-a bătut taica popa, la biserică. - De ce te-a bătut, mă? - M-a bătut că n-am știut să zic „Tatăl nostru”. Vodă care era din firea lui tare de credință, s-a zborșit când a auzit că sluga lui din casă nu știe nici „Tatăl nostru”. - Cum, măi țigane, nu știi „Tatăl nostru”? Se poate slugă domnească să nu știe măcar
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]